Actualitate
EXCLUSIV. Se ascute ”războiul” pe avere între fiul unui milionar român și cea care susține că e fiica nelegitimă! Fiul a făcut plângere penală împotriva notarului care a deschis succesiunea (DOCUMENT)
După o viață tumultoasă, Constantin Dinescu, cunoscut ca fiind milionarul excentric sau „Regele luxului”, a sfârșit dramatic pe patul de spital în 15 august 2020, fapt ce a dus la deschiderea unui dosar pentru moarte suspectă, întrucât circula informația că Dinescu ar fi putut fi otrăvit de o tănâră cu care își petrecuse noaptea, a doua zi fiind luat din camera de hotel unde i se făcuse rău și dus la spitalul din Constanța. Dosarul nu a fost încă închis, se află la Constanța în așteptarea rezultatului de la examenul toxicologic.
Imediat după înmormântarea lui Dinescu, mai multe publicații și televiziuni au punctat apariția unei așa-zise fiice nelegitime care își revendică dreptul de moștenitor al milionarului, spunând că deține dovezi că Dinescu a fost tatăl ei biologic. Numai că povestea aceasta pare să fie mai încurcată decât telenovela zugrăvită până acum în media. Baronul luxului, cum era poreclit de presă mondenă, a lăsat în urma lui un fiu, Dan Constantin Dinescu. El este blocat la această oră în administrarea bunurilor și firmelor tatălui său pentru că cea care afirmă că este fiica nelegitimă a milionarului născută dintr-o relație pasională din tinerețile acestuia, Carmen Alexandru (in vârstă de 49 ani și fostă angajată la firmele milionarului decedat) a deschis succesiunea la un notar. Blocajul vine în urma deschiderii succesiunii de către Carmen Alexandru, presupusa fiică nelegitimă, deși deocamdată nu există legal nicio dovadă că tatăl ei biologic a fost Constantin Dinescu, pe actul acesteia de naștere figurând ca tată o altă persoană, Ene Ion. Numai că, deși calitatea de moștenitor a acesteia nu este bătută în cuie, ci doar revendicată, ea este cea care a fost prima care, adresându-se notarului Daniela Mihaela Dănăcică, a deschis succesiunea la data de 25.08.2020, la o zi după înmormântarea milionarului. De aici încolo lucrurile se complică și au ajuns, la acestă oră, să sară din sfera civilului în cea a penalului. Și asta pentru că…
Zilele trecute, fiul lui Dinescu, prin casa de avocatură SCA Bustea-Deheza și Asociații, a depus la Parchetul Curții de Apel București o plângere penală chiar împotriva notarului Dănăcică Mihaela, pe care o acuză de abuz în serviciu.
GÂNDUL.RO deține, în exclusivitate, acest document și vom reda pasajele cele mai importante din actul de acuzare a notarului Dănăcilă, care a admis ca inventarierea bunurilor să fie făcută la cererea celei care s-a declarat fiica biologică fără a exista la acest moment decât o declarație pe propria răspundere dată în fața notarului la deschiderea succesiunii și acțiunile acesteia în instanță, pentru contestarea paternității tatălului care a recunoscut-o când avea 7 ani, Ion Ene, și stabilirea paternității lui Dinescu Constantin ca tată biologic, acțiuni care se află pe rolul instanței fără a fi existat până acum o decizie definitivă.
În plângerea penală, Dan Constantin Dinescu arată că, în data de 02.09.2020, a fost să deschidă succesiunea la un notar, însă acesta i-a adus la cunoștință că nu poate pentru că deja fusese notată această deschidere de succesiune la Camera Notarilor Publici de către SPN BNP Asociați Dănăcică Mihaela Daniela și Marinca Alexandra Magdalena. Ulterior, a aflat de la notarul Dănăcilă că succesiunea a fost deschisă de Carmen Alexandru în baza unei …susțineri verbale! Notarul a refuzat să ii pună la dispoziție actele de stare civilă ale lui Carmen Alexandru, lăsându-l doar să le citească.
„Fiind parte în dosarul succesoral aveam, potrivit legii, acces la toate înscrisurile existente în dosar, iar refuzul doamnei notar Dănăcică Mihaela Daniela de a-mi comunica actele de stare vivilă ale numitei Alexandru Carmen, singurele care ar fi putut demonstra calitatea acesteia de succesibil al defunctului și în lipsa cărora succesiunea nu putea fi deschisă, reprezintă un prim abuz al acestui notar public.
Doamna notar mi-a comunicat apoi că a stabilit deja un prim termen în dosarul succesoral la data de 7.09.2020 și, deși până la acest termen mai erau doar două zile (era vineri, 04.09.20202, iar termenul stabilit era luni) în dosar nu era efectuată nicio citație pe numele meu.
La data indicată doar verbal de d-na notar, fără efectuarea unei citații pe adresa mea, aceeași cu ultimul domiciliu al defunctului meu tată, reprezentantul meu convențional s-a prezentat la acest birou notarial, ocazie cu care a constatat că d-na notar efectuase adrese către mai multe DITL-uri, în vederea verificării existenței unor bunuri imobile ale defunctului, deși nu fusese învestită și cu o cerere de inventariere a bunurilor succesorale. Menționez că o astfel de cerere a fost depusă la dosar de numita Alexandru Carmen, prin avocat ales, abia la acest prim termen fixat de notar”.
Notarul Mihaela Dănăcică este acuzată că ar fi săvârșit un abuz în serviciu din mai multe considerente care se regăsesc în plângerea penală:
Notarul a emis, în 24.08.2020, o adresă către Primăria Constanța prin care solicita să îi comunice un extras din Registrul de decese al lui Dinescu Constantin, „deși nu exista la data de 24.08.20202 un dosar notarial înregistrat la SPN BNP Asociați Dănăcică Mihaela Daniela și Marinca Alexandra Magdalena pentru a cărui soluționare să fie necesar acest înscris și în cadrul căruia să poată fi dispusă de notar, în mod legal, o astfel de adresă. Prin aceeași adresă, d-na notar o împuternicea pe numita Alexandru Carmen, care nu avea nicio calitate în raport cu persoana decedată, să depună adresa respectivă (…) O zi mai târziu, respectiv la data de 25.08.2020, s-a înregistrat pe rolul acestui birou notarial succesoral nr.158/20202, având ca obiect deschiderea procedurii succesorale pentru defunctul meu tată, la cererea numitei Alexandru Carmen, fără să existe un act de stare civilă care să dovedească calitatea acesteia de succesibil al defunctului, astfel cum impuneau dispozițiile Legii notarilor publici. Dimpotrivă, la dosarul notarial a fost depus certificatul de naștere al acesteia, din care rezultă că tatăl său este numitul Ene Ion și nu defunctul meu tată”.
Fiul milionarului Dinescu arată, în plângerea împotriva notarului prin care Carmen Alexandru a făcut toate demersurile, că deschiderea procedurii succesorale s-a făcut nelegal și abuziv „doar pe baza declarației date de numita Alexandru Carmen în cuprinsul cererii de deschidere de succesiune pe propria rspundere, în sensul că este fiica biologică a defunctului. Nu s-a prezentat, la momentul înregistrării acestui dosar notarial și notării deschiderii succesiunii la Camera Notarilor Publici, nici măcar un certificat de grefă prinvind existența pe rolul unei instanțe a acțiunii invocate”.
Cu privire la acest aspect, Dan Dinescu subliniază că la termenul din 7.09.2020, notarul Dănăcică Mihaela a arătat că partea și-a luat obligația să facă o astfel de dovadă în termen de 30 de zile, care oricum era insuficientă pentru dovedirea calității de sucesibil, întrucât necesitatea dovedirii acestei calități nu putea fi suplinită de declarația pe propria răspundere a celei care se erijează în fiica nelegitimă din tinerețea tatălui său.
“Calitatea numitei Alexandru Carmen de succesibil al defunctului se impunea a fi verificată și constatată de d-na notar Dănăcică Mihaela Daniela numai pe bază de acte de stare civilă, la momentul înregistrării cererii de deschidere a succesiunii și notării acesteia la Camera Notarilor Publici și nu după 30 de zile de la înregistrare (…) Deși nu s-a solicitat prin cererea de deschidere a succesiunii și o inventariere a bunurilor succesorale, d-na notar Dănăcică Mihaela Daniela a efectuat înaintea termenului din 7.09.2020 demersuri la DITL pentru a verifica dacă există de pe urma defunctului bunuri imobile”.
În legătură cu această inventariere a bunurilor, ea a fost făcută la termenul din 7.09.2020. Ulterior, cererea lui Carmen Alexandru fiind completată cu cererea de a se face verificări și la bănci pentru a afla conturile bancare ale milionarului. Fiul lui Dinescu a solicitat Camerei Notarior Publici transferul dosarului succesoral la orice alt notar, date fiind aspectele nelegale semnalate de el chiar în această plăngere penală aflată în posesia Gandul.ro. Camera Notarilor Publici s-a spălat pe mâini arătând că acest transfer al dosarului de succesiune la alt notar poate fi făcut doar cu acordul părților, adică inclusiv cu acordul lui Carmen Alexandru care, chiar dacă și la ora aceasta are alt tată biologic trecut în certificatul de naștere și instanele nu au stabilit altă paternitate, este considerată și ea parte de către notarul Dănăcică.
Cu privire la calitatea de succesibil a lui Carmen Alexandru, în plângere sunt menționate următoarele nereguli:
“Consider că fapta d-nei notar de a înregistra dosarul succesoral nr.158/2020 și de a nota deschiderea succesiunii la Camera Notarilor Publici la simpla cerere a unei persoane care nu numai că nu prezintă acte de stare civilă care să-i dovedească calitatea de succesibil, astfel cum impuneau dispozițiile art.104 alin.3 din Legea Notarilor Publici, dar deține și prezintă acte de stare civilă care atestă în mod clar că tatăl său este o altă persoană decât defunctul, reprezintă o gravă încălcare a dispozițiilor legale de către notar, care avea obligația de a verifica calitatea acestora la momentul înregistrării și notării cererii. Este vădit ilegală conduita doamnei notar care, pentru protejarea unui drept viitor, incert ca realizare, invocate de petenta Alexandru Carmen, mi-a prejudiciat dreptul succesoral actual și sigur, dovedit cu acte de stare civilă și astfel mi-a fost împiedicat în mod abuziv dreptul de a obține un certificat de calitate de successor care să-mi permită să efectuez acte de conservare/administrare a bunurilor succesorale”.
Fiul milionarului Constantin Dinescu se consider prejudiciat material, dar și moral.
Declarația avocatului fiului lui Dinescu, exclusivă la GÂNDUL.RO
Doamna avocat Elena Bustea de la SCA Bustea-Deheza si Asociații, care apără interesele familiei Dinescu și ale fiului milionarului punctează, în legătură cu acest subiect legat de succesiunea deschisă de Carmen Alexandru (cea care a apărut deja la mai multe televiziuni susținând că e fiica nelegitimă a milionarului și a prezentat în acest sens niste fotografii de la propria sa nunta la care acesta ar fi apărut “pe post de socru mic” precum și invitația la nuntă în care apare numele lui Dinescu Constantin ca tată al miresei), că adevărul, în cele din urmă va fi stabilit de justiție. Dar până atunci nu trebuie ca legea să fie încălcată în niciu fel.
“Doamna Carmen Alexandru a făcut o cerere care are ca obiect contestarea recunoașterii făcută de tatăl Ion Ene, care figurează în certificatul de naștere al dumneaei. După cum dânsa a declarat public, această recunoaștere ar fi fost făcută când dânsa avea 7 ani. Dânsa acum are 49 de ani. Această cerere a fost introdusă ca ordonanță președințială și transformată la primul termen în acțiune de drept comun, evitându-se astfel regularizarea chemării în judecată.
Această acțiune a fost făcută de doamna Carmen Alexandru pe 27.08.20202, după ce se dusese deja la notar și notarul notase deja deschiderea succesiunii. Deci, cand a deschis succesiunea, doamna nici măcar nu avea pe rol acțiunea de contestare a recunoașterii ca fiică biologică a tatălui din certificatul de naștere. Dar a deschis succesiunea, declarând pe propia răspudere că e fiica biologic a lui Dinescu Constantin. Astfel, a blocat orice demers al fiului defunctului, singurul a cărui calitate de succesor rezultă din actele de stare civilă. După alte trei zile, la data de 1.09.20202, doamna Carmen Alexandru a înregistrat și acțiunea în stabilirea paternității față de defunctul a cărui succesiune fusese deja deschisă încă din data de 25.08.2020. O mare întrebare rămasă fără răspuns este cum de notarul a fost de acord cu această deschidere de succesiune doar pentru că o persoană declară pe propria răspundere că e fiica biologică a defunctului și aceeași persoană își asumă răspunderea în fața notarului pentru orice rezultat viitor? Sunt sigură că până la urmă toate aceste mistere se vor elucida!”
Carmen Alexandru, cea care revendică dreptul de moștenitor al lui Constantin Dinescu, a apărut în media de mai multe ori, imediat după înmormântarea milionarului, cu diverse declarații, arătând că este rodul unei legături pe care mama ei a avut-o cu Dinescu pe vremea când erau foarte tineri. A fost la înmormântare, dar unii jurnaliști au consemnat că aceasta nu ar fi fost lăsată de familie să participe la ceremonie. Femeia spune că a fost angajată la firmele acestuia, acolo unde afirmă că era cunoscută ca fiica lui Constantin Dinescu. Femeia a mai declarat public că nu a vrut să-i facă probleme tatălui său și de aceea nu a cerut să fie recunoscută, deoarece acesta era căsătorit și își iubea familia. Acum, însă, se bate pentru averea celui despre care ea spune că i-a recunoscut că ii este tată. Dinescu era patron la firmele la care Carmen Alexandru era angajată. Ce anume l-a oprit pe acesta, atâția ani, să o recunoască drept fiică, mai ales că soția lui decedase cu cinci ani înainte ca el să se stingă din viață? Sunt întrebări încă neelucidate. Cert este, însă, că la această oră, notarul la care Carmen Alexandru a apelat pentru a deschide succesiunea deși în actele de stare civilă figurează cu alt tată biologic, are o problemă. Va trebui să răspundă în fața procurorilor în urma acestei plângeri penale pe care GÂNDUL.RO o prezintă și, aici, în articolul de față.
Actualitate
Revoluția dronelor navale: Investiție strategică de 400 milioane dolari pentru X-BAT
Shield AI și Marina Statelor Unite au anunțat o infuzie masivă de capital, totalizând 400 de milioane de dolari, destinată accelerării dezvoltării dronei X-BAT, un vehicul aerian fără pilot cu decolare și aterizare verticală (VTOL), capabil să redefinească proiecția forței navale.
Un angajament financiar strategic pentru tehnologie de vârf
Recent, a fost concretizată o nouă etapă de finanțare în valoare de 300 de milioane de dolari, structurată printr-o modificare a unui acord existent cu Pentagonul în valoare de 150 de milioane de dolari, sumă completată de o investiție echivalentă din capitalul propriu al Shield AI. Această injecție de capital vine în continuarea unei finanțări anterioare de 100 de milioane de dolari, consolidând astfel un efort financiar comun destinat transformării programului X-BAT dintr-un concept în realitate operațională.
Soluție pentru limitările logistice și operaționale navale
Programul se aliniază eforturilor de tip RIMES (Runway Independent Maritime Expeditionary Strike), care urmăresc dezvoltarea unei drone capabile să lanseze misiuni de lovire pe distanțe lungi fără a necesita infrastructură terestră sau punți de zbor extinse pe navele purtătoare. Această capabilitate este esențială pentru platforme navale precum distrugătoarele din clasa Arleigh Burke, care sunt limitate în prezent de capacitatea stocurilor de muniție și de posibilitățile reduse de reîncărcare pe mare.
X-BAT este proiectată pentru a opera autonom, cu o rază de acțiune ce depășește 2.000 de mile marine și o capacitate de transport a munițiilor de 1.000 de livre. Obiectivul este ca sistemul să crească puterea de luptă fără a compromite operațiunile curente ale grupurilor de luptă din cadrul portavioanelor.
Dezvoltare accelerată și perspective de testare
Compania a adoptat o strategie de dezvoltare paralelă – care include testarea componentelor, a sistemelor de misiune, a integrării pe nave și a producției – pentru a reduce riscurile și a accelera calendarul. Producția aeronavei va avea loc în zona Seattle, în timp ce testele operaționale sunt planificate să se desfășoare în Kansas în cursul acestui an. Marketată drept „primul avion de vânătoare VTOL pilotat prin AI din lume”, drona măsoară 26 de picioare în lungime și dispune de o anvergură a aripilor de 39 de picioare, reprezentând o schimbare de paradigmă în capacitatea de răspuns rapid a Marinei SUA.
Actualitate
Dormitorul de la vară la iarnă: cum schimbi textilele, culorile și straturile pentru mai mult confort
Un dormitor poate arăta bine tot anul fără să schimbi mobilierul sau să refaci pereții. De cele mai multe ori, diferența o fac lenjeria, draperiile, cuvertura și câteva accente de culoare. Vara ai nevoie de materiale care lasă pielea să respire și de un decor luminos. Iarna, patul trebuie să ofere mai multă căldură, iar camera poate primi texturi mai dense.
Urmează pașii de mai jos și adaptează-i la dimensiunea camerei, temperatura din locuință și stilul care îți place.
1. Începe cu textilele care acoperă suprafețe mari
Lenjeria, pilota, perdelele și covorul schimbă rapid aspectul dormitorului. Aceste piese atrag privirea și influențează confortul de zi cu zi, așa că merită să pornești de aici.
Alege o bază neutră, precum alb cald, bej, crem sau gri cu subton cald. Astfel, schimbi fețele de pernă, pledul ori cuvertura fără să cumperi un set complet în fiecare sezon. Înainte de comandă, măsoară salteaua, pilota și pernele. O husă prea mică se strânge, iar una prea mare arată neîngrijit.
Caută lenjerii de pat din bumbac, satin, muselină sau flanel. Materialul contează mai mult decât modelul imprimat, mai ales dacă folosești patul zilnic. Alege două seturi potrivite pentru sezon și rotește-le la spălare.
2. Vara: păstrează patul aerisit și simplu
În sezonul cald, alege fibre naturale sau țesături ușoare. Bumbacul percale are o suprafață mată și răcoroasă, fiind potrivit pentru persoanele care dorm mai bine într-un pat mai puțin încărcat. Muselina se simte moale și arată relaxat, iar satinul de bumbac oferă o senzație netedă.
Inul absoarbe bine umezeala și lasă aerul să circule, însă se șifonează mai repede. Dacă îți place un aspect ordonat, alege percale. Dacă preferi un decor casual, inul și muselina se potrivesc mai bine.
Construiește patul de vară în trei pași:
- Pune un cearșaf și o lenjerie din material respirabil.
- Folosește o pilotă subțire sau o cuvertură ușoară.
- Lasă un pled fin la capătul patului pentru nopțile mai răcoroase.
Combină alb cu bleu prăfuit, crem cu verde salvie sau bej nisipiu cu roz pudrat. Evită plușul, fleece-ul și materialele sintetice groase. Acestea păstrează căldura și pot face spațiul să pară prea încărcat.
3. Toamna: adaugă căldură treptat
Temperaturile de toamnă se schimbă de la o săptămână la alta. Nu este nevoie să scoți imediat cea mai groasă pilotă. Începe cu o cuvertură matlasată sau cu un pled mai dens, pe care îl poți da jos ușor dacă noaptea rămâne caldă.
Texturile mici creează un aspect plăcut fără să aglomereze camera. Poți alege fețe de pernă din bumbac cu relief discret, un pled tricotat sau o cuvertură cu cusături vizibile. Limitează-te la trei texturi: una netedă pentru lenjerie, una mai groasă pentru pled și una decorativă pentru perne.
Nuanțele de caramel, teracotă pală, verde măsliniu, bordo sau bej cappuccino se potrivesc bine în această perioadă. Păstrează culorile puternice în accesorii. De exemplu, o lenjerie crem, două perne verde măsliniu și un pled bordo oferă un rezultat echilibrat.
4. Iarna: construiește straturi practice
Iarna, straturile te ajută să reglezi mai ușor confortul. În loc să pui multe pături grele una peste alta, alege articole pe care le poți adapta rapid. O cameră încălzită constant cere mai puține straturi decât una în care temperatura scade noaptea.
Lâna este potrivită pentru pleduri, fiind călduroasă și rezistentă, dar cere spălare delicată. Catifeaua și velurul arată bine pe perne sau draperii, însă folosirea lor pe toate suprafețele poate încărca decorul. Într-un dormitor mic, păstrează lenjeria în culori deschise și folosește verde închis, bleumarin sau brun doar ca accent.
5. Alege culorile după regula 60-30-10
Regula 60-30-10 ajută la combinarea nuanțelor fără să încarci vizual camera: 60% din spațiu are culoarea de bază, 30% o culoare secundară, iar 10% sunt accentele. Într-un dormitor de iarnă, folosește crem, cappuccino și bordo; pentru vară, alb cald, bleu deschis și verde salvie.
6. Schimbă aspectul cu un buget controlat
Patru piese sunt suficiente: lenjeria, un pled, două fețe de pernă și o cuvertură. Acestea schimbă imaginea patului, care ocupă cea mai mare parte din dormitor.
Poți crea o mică garderobă de textile: două seturi neutre pentru tot anul, unul luminos pentru vară și unul în nuanțe mai închise pentru sezonul rece. Alege piese care se spală ușor și pe care le poți combina între ele. Începe cu o singură culoare de accent și vezi cum arată în cameră înainte să adaugi altele.
Începe cu lenjeria și construiește restul decorului în jurul ei. Alege o combinație care îți place, adaugă treptat straturi și testează ce funcționează cel mai bine pentru dormitorul tău.
Actualitate
Următorul exercițiu anti-dronă al SUA se mută în oraș: prioritatea, protejarea civililor
Deșertul lasă loc unui mediu mult mai complicat
După aproape o lună de antrenamente într-o zonă aproape pustie, la granița dintre Statele Unite și Mexic, forțele americane pregătesc următorul exercițiu de amploare împotriva dronelor într-un cadru radical diferit: un oraș aglomerat, cu numeroși locuitori și clădiri.
Schimbarea va pune la încercare capacitatea autorităților de a contracara amenințările aeriene fără a expune populația la riscuri. Generalul de brigadă Jason Rueschhoff, director de operațiuni al Comandamentului Nord al SUA, a subliniat că apărarea teritoriului național trebuie să țină cont atât de amenințările externe, cât și de siguranța din interiorul țării. Una dintre preocupările majore pentru viitorul exercițiu, a spus el, va fi limitarea pagubelor colaterale.
Falcon Peak testează cooperarea dintre instituții
Exercițiul Falcon Peak este coordonat de Comandamentul Nord al SUA. Ediția desfășurată în septembrie, la Yuma, în Arizona, a reunit pentru prima dată reprezentanți ai comandamentului, ai Defense Innovation Unit, ai grupului interinstituțional Joint Interagency Task Force 401 și ai Departamentului pentru Securitate Internă.
Participanții au testat metode de neutralizare a dronelor în deșert, inclusiv prin mijloace electronice sau prin doborârea lor. Au evaluat, totodată, efectele căldurii, vântului și nisipului asupra echipamentelor.
Următoarea ediție, prevăzută peste aproximativ un an, va adăuga dificultățile specifice mediului urban. Clădirile dense, obstacolele fizice și aglomerarea semnalelor electronice pot perturba comunicațiile și pot bloca câmpul vizual necesar radarelor și camerelor convenționale, a explicat colonelul pușcașilor marini Scott Humr, adjunct pentru știință și tehnologie în cadrul JIATF 401.
Reguli stricte și responsabilități împărțite
Operațiunile într-o zonă populată implică și provocări juridice și administrative. Autoritățile trebuie să respecte restricții interne stricte, să gestioneze competențe care se suprapun între instituții și să reducă riscul ca intervențiile să afecteze civilii — cerințe mai puțin presante într-un poligon izolat.
Humr a indicat drept prioritate o abordare interinstituțională bine coordonată, în special prin colaborarea cu Departamentul pentru Securitate Internă și Administrația Federală a Aviației (FAA).
Necesitatea unei cooperări strânse a fost evidențiată în februarie, când FAA a închis brusc spațiul aerian din jurul aeroportului din El Paso, Texas. Ulterior, s-a stabilit că incidentul fusese provocat de o comunicare deficitară între agenții federale privind folosirea unui laser anti-dronă de către Poliția de Frontieră și Vamă, echipament împrumutat de la Armată.
De atunci, oficialii militari au pus accentul pe coordonarea cu FAA. Colaborarea a dus la un acord comun privind utilizarea unui sistem laser pentru protejarea frontierei sudice, iar reprezentanții armatei afirmă că instituțiile continuă să coopereze în privința testării.
Neutralizarea dronelor, fără a pune populația în pericol
Cea mai dificilă miză a exercițiului urban va fi protejarea civililor de eventuale efecte colaterale. În deșert, o dronă de mici dimensiuni poate fi doborâtă cu o armă de foc fără același nivel de risc pentru cei din jur. Într-un oraș, o astfel de intervenție ar putea pune în pericol oamenii și bunurile aflate la sol.
De aceea, Pentagonul și JIATF 401 vor acorda prioritate metodelor cu efecte colaterale reduse și soluțiilor neletale, pentru ca amenințările să poată fi contracarate în zone aglomerate cu un risc cât mai mic pentru populație.
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 4 zileValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 2 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 2 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 2 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum 24 de oreCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 4 zilePolițist la sapă de… mop: cum a ajuns Codul muncii să stea la coadă la mătura Ministerului de Interne (M.A.I.).




