Administratie
In mandatul primarului PNL Adrian Dobre garantat de Andrei Volosevici PNL – s-a furat ca in „codru” (I)
Povestea legată de postul de director adjunct la CSM Ploiești, funcție ocupată de Melania Dragomir, datează din 2018, după ce, printr-o hotărâre de Consiliu Local, a fost modificată organigrama instituției. La scurt timp, șefa Biroului Juridic, Melania Dragomir, a fost numită în funcția de director adjunct, dar fără concurs.
La doi ani de la numirea în funcția de director adjunct la CSM Ploiești a Melaniei Dragomir, Primăria Municipiului Ploiești se pare că a început să își pună semne de întrebare cu privire la legalitatea ocupării postului de director adjunct, precizau cei de la Observatorul.
Numirea în funcția de director adjunct a avut loc în luna septembrie 2018, la câteva zile după ce, prin hotărâre de Consiliu Local, a fost aprobată o nouă organigramă la CSM Ploiești.
Astfel, prin hotărârea Consiliului Local, Biroul Juridic era transformat în Compartiment Juridic, Resurse Umane, urmând ca noua structură să fie condusă de un director adjunct.
În baza unui act adițional la contractul individual de muncă, invocându-se art. 41 din Codul Muncii, Melania Dragomir a devenit noul director al CSM Ploiești, asta în condițiile în care cel de-al doilea post de director adjunct de la CSM Ploiești a fost ocupat prin concurs.
Invocându-se hotărârea Consiliului Local, postul de șef Birou era transformat în director adjunct, totodată fiind modificat și nivelul salarizării, salariul de bază brut urmând să fie, la nivelul anului 2018, la peste 7.500 de lei, iar ulterior, un an mai târziu, potrivit site-ului CSM Ploiești, să ajungă la 9.984 de lei brut.
Cristi Nica, fostul director al CSM Ploiești: „M-am bazat pe oamenii din subordine”
Cristi Nica, fost director de la CSM Ploiești, în perioada în care a avut loc numirea în funcție a Melaniei Dragomir susține că își amintește despre subiect, având în vedere că acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după numirea sa în funcție.
Numirea în funcția de director adjunct a avut loc la puțin timp după ce eu am preluat funcția de conducere la CSM Ploiești. La acea dată, după ce a fost modificată organigrama, prin hotărâre de Consiliu Local, persoanele de la Juridic și de la Resurse Umane, cele care au legea în mână, mi-au spus că numirea în funcția de director adjunct se poate face fără concurs, fiind vorba de o nouă organigramă. Eram la început și m-am bazat pe oamenii din subordine. De altfel nu era de competența mea să verific legalitatea, pentru că pe hârtie au existat și alte semnături. Am înțeles că Primăria a solicitat documente de la CSM Ploiești. Nu știu să vă spun cine a semnat raportul de specialitate, dacă era sau nu Melania Dragomir, dar cu siguranță au fost mai multe acte depuse la dosar, care în prezent sunt la CSM Ploiești”, ne-a declarat fostul director al CSM Ploiești, Cristi Nica, actualmente șef Birou Stadionul Ilie Oană.
Ștefan Grozea, directorul CSM Ploiești: „În opinia mea trebuia concurs”
Contactat telefonic, actualul director al CSM Ploiești, Ștefan Grozea, susține că, „prin hotărâre de Consiliu Local, „în 2018, postul s-a transformat din șef birou în cel de director adjunct”.
„A fost o hotărâre de Consiliu Local prin care s-a modificat organigrama dar, din punctul meu de vedere postul putea fi ocupat provizoriu până la ocuparea lui prin concurs. În opinia mea postul este ocupat ilegal. Eu așa am găsit organigrama, care era stabilită cu mult timp înainte de a ocupa eu postul de director. Nu vreau să se înțeleagă că ar fi vorba despre vreun conflict. Este strict legat de modul de ocupare a postului, iar eu consider că trebuia organizat concurs”, a susținut Ștefan Grozea, care a precizat că „primarul Ploieștiului a solicitat documentele cu privire la această situație”.
Cristian Ganea, viceprimarul Ploieștiului: „CSM este condus de primar”!
Viceprimarul Ploieștiului, Cristian Ganea, cel care are în atribuții în coordonarea activității de la CSM Ploiești, s-a arătat mirat de faptul că ar exista o anchetă la nivelul Primăriei Ploiești cu privire la modul în care a fost ocupat unul dintre cele două posturi de director adjunct la Clubul Sportiv Municipal Ploiești.
„De când a fost numit noul director nu mai am nici cea mai mică informație de ceea ce se întâmplă la CSM Ploiești. Nu știu ce se dorește, ce anume se vrea. Știu că au fost solicitate niște acte, dar mie personal nu mi s-a spus nimic. Eu știam că postul a fost de șef Birou Juridic și s-a transformat în director adjunct, prin modificarea organigramei, care a vizat și noi atribuții. La această oră, CSM Ploiești este condus de primar”, a susținut Cristi Ganea, viceprimarul Ploieștiului.
Am încercat, încă de săptămâna trecută, să obținem un punct de vedere din partea directorului adjunct al CSM Ploiești, Melania Dragomir, însă încercările au rămas fără sorț de izbândă. Ieri și astăzi, am încercat, din nou, să obținem un punct de vedere din partea directorul adjunct Melania Dragomir, însă, din păcate fără niciun succes. Până la urmă am obținut un punct de vedere.
„S-a pus în aplicare Hotărâre Consiliului Local Ploiești”, a precizat Melania Dragomir, directorul adjunct al CSM Ploiești.
Un punct de vedere am încercat să obținem inclusiv din partea primarului Ploieștiului, Adrian Dobre, însă nu am avut noroc nici de această dată.
Rămâne de văzut însă cum anume se va rezolva această dilemă legată de ocuparea unui post fără concurs la CSM Ploiești, invocându-se strict modificarea organigramei și transformarea postului din șef birou în director adjunct, se mai preciza in investigatia celor de la Observatorul.
Tacere si jaf de voie pe bani publici…
Directorul adjunct al CSM Ploiești, Melania Dragomir, are in subordine „achizitiile”…
Ups, urmeaza dezvaluiri privind furturile din banii publici facute la CSM Ploiesti si girate de Adrian Dobre PNL care a fost garantat de Andrei Volosevici- PNL…(Sava N.).
Fraudele online prin false investiții în acțiuni și criptomonede au generat prejudicii de proporții în România. Numai în primele șase luni ale anului 2026, victimele au pierdut sume de ordinul milioanelor.
Peste 58 de milioane de lei, pierduți în escrocherii online
Specialiștii în prevenirea criminalității din cadrul Poliției Române au realizat o analiză dedicată fraudelor prin false oportunități de investiții.
Prejudiciile identificate au depășit:
- 58 de milioane de lei;
- 2 milioane de euro;
- aproape 6 milioane de dolari.
Escrocii folosesc, de regulă, reclame atractive, platforme de investiții aparent profesioniste și promisiuni privind câștiguri rapide și substanțiale. După ce obțin datele victimelor sau le conving să transfere bani, aceștia dispar ori solicită noi plăți sub diverse pretexte.
Majoritatea victimelor au între 46 și 75 de ani
Potrivit analizei Poliției Române, 64,1% dintre victime aveau vârste cuprinse între 46 și 75 de ani. Totuși, fraudele au afectat persoane din toate categoriile de vârstă — de la 16 până la 91 de ani.
Datele arată că nimeni nu este complet ferit de acest tip de înșelăciune, indiferent de experiența în mediul online sau de nivelul de educație financiară.
Atenție la promisiunile de câștig rapid
Fraudele prin false investiții reprezintă doar una dintre formele înșelăciunilor online. Mesajele și ofertele pot fi extrem de convingătoare, iar escrocii mizează pe grabă, încredere și lipsa verificării informațiilor.
Poliția Română recomandă prudență înainte de efectuarea oricărei investiții online. Nu accesați linkuri primite de la necunoscuți, nu furnizați date bancare sau coduri de autentificare și verificați cu atenție platforma și compania care promovează oferta.
Nu porniți de la ideea că „mie nu mi se poate întâmpla”. Uneori, un singur moment de grabă sau neatenție poate duce la pierderi considerabile. (Sava N.).
Sursa: Poliția Română
Doi colegi din cadrul Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS) au reprezentat România la două competiții internaționale și s-au întors cu rezultate deosebite. Performanțele obținute confirmă nivelul ridicat de pregătire, disciplina și determinarea sportivilor.
Locul I la IDPA Balkan Cup, în Ungaria
La IDPA Balkan Cup 2026, desfășurată în Ungaria, unul dintre reprezentanții SIAS a concurat la categoria Expert – Enhanced Service Pistol.
Într-o competiție care a reunit aproximativ 180 de sportivi din peste 10 țări, acesta a obținut locul I, demonstrând precizie, viteză și un nivel excelent de pregătire.
Două medalii de argint la Campionatul Mondial de Sambo pe Plajă
Cel de-al doilea coleg a reprezentat România la Campionatul Mondial de Sambo pe Plajă 2026, organizat în Brazilia. Competiția a reunit sportivi din 26 de țări.
Sportivul român a obținut două medalii de argint:
- locul al II-lea în proba individuală, la categoria 88 de kilograme;
- locul al II-lea în competiția pe echipe.
Rezultatele confirmă valoarea sportivului și capacitatea acestuia de a se impune la cel mai înalt nivel internațional.
Performanță construită prin muncă și disciplină
Cele trei medalii cucerite la cele două competiții reprezintă rezultatul unei pregătiri constante și al unui efort susținut. Performanțele celor doi colegi contribuie la promovarea imaginii SIAS și a României în competițiile internaționale.
Munca, disciplina și pregătirea transformă determinarea în performanță.
Felicitări celor doi colegi pentru rezultatele obținute și pentru modul în care au reprezentat SIAS și România! (Paul D.).
Investiție de peste 668 de milioane de lei, finanțată prin PNRR
Extinderea Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, prin construirea unui nou pavilion medical, a fost finalizată și achitată integral prin fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții proiectului, investiția se ridică la 668,49 milioane de lei și urmărește îmbunătățirea serviciilor medicale oferite pacienților din județul Bistrița-Năsăud și din regiune.
Proiectul nu se limitează la ridicarea unei clădiri noi, ci include dezvoltarea infrastructurii medicale, dotarea cu echipamente moderne, digitalizarea și eficientizarea energetică a spitalului.
Patru săli de operație și noi specialități medicale
Noul pavilion include patru săli de operație și permite extinderea mai multor specialități medicale. Printre acestea se numără Cardiologia Intervențională, Neurochirurgia, Neurologia, Gastroenterologia, Otorinolaringologia și Oftalmologia.
Unitatea medicală va fi dotată cu aparatură modernă, inclusiv angiograf și computer tomograf. De asemenea, proiectul prevede implementarea unor sisteme digitale și a unor soluții moderne de monitorizare a pacienților.
Intervențiile au vizat și infrastructura existentă, care urmează să fie modernizată și eficientizată din punct de vedere energetic.
Mai multe tratamente disponibile la Bistrița
Investiția ar putea permite rezolvarea unui număr mai mare de cazuri medicale la Bistrița, reducând astfel necesitatea deplasărilor pacienților către marile centre universitare din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș.
În același timp, dezvoltarea spitalului poate contribui la diminuarea presiunii asupra unităților medicale din aceste centre și la creșterea capacității locale de diagnostic și tratament.
Cseke Attila: „Un pacient nu trebuie să plece sute de kilometri”
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a descris proiectul drept un exemplu de bună practică în utilizarea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului sanitar.
„Bistrița-Năsăud este un exemplu de bună practică în ceea ce înseamnă utilizarea fondurilor europene pentru modernizarea sistemului de sănătate. Vorbim despre o investiție complexă, care nu înseamnă doar o clădire nouă, ci un proiect construit pe mai multe paliere: infrastructură medicală, eficiență energetică, dotare cu echipamente medicale și digitalizare”, a declarat ministrul, potrivit informațiilor transmise de reprezentanții proiectului.
Cseke Attila a subliniat că obiectivul principal al investiției este apropierea serviciilor medicale de pacienți și crearea unor condiții mai bune atât pentru tratarea acestora, cât și pentru desfășurarea activității personalului medical.
„Un județ care are un spital modern înseamnă un județ în care un pacient nu trebuie să plece sute de kilometri pentru a avea acces la un tratament de calitate”, a precizat ministrul interimar al Sănătății.
Fondurile europene, transformate în servicii pentru comunitate
Prin finalizarea noului pavilion, autoritățile urmăresc creșterea capacității Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, dezvoltarea unor specialități medicale și îmbunătățirea condițiilor de diagnostic și tratament.
Investiția este prezentată drept un exemplu al modului în care fondurile europene pot fi transformate în infrastructură medicală și servicii concrete pentru populație, la standarde europene.
Mafia Antigrindină, rachetele de aur și ministra U.S.R. care se ascunde după nori
Într‑un colț de Europă numit România, cineva a avut o idee genială: „Dacă tot nu putem conduce agricultura, hai măcar...
Republica T.C.E. PLOIEȘTI: CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există
Dl. Taboi, omul-orchestră care cântă doar la… raport În imperiul lui Nae Comisionaru’, unde clanul conduce iar autobuzele crapă...
Ploiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi
Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești la 31.12.2025....
Lovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
MAFIA ANTIGRINDINĂ ÎN COLȚUL RINGULUI – Cum trage statul cu rachete în nori, cu facturi în buget și cu noroi...
REPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
Republica TCE – de la societate publică la birt de gară Într-un colț de oraș numit pompos “societate de transport...
Republica permanenței pe dos: la IPJ Brașov, șefii încasează, fraierii veghează
Permanență de lux pentru șefi, „patriotism” gratis pentru subalterni În timp ce polițiștii de execuție din IPJ Brașov sunt împinși...
M.A.I. – „Concursul-fantomă” de la Dinamo: când posturile se dau, dar nu se prea iau
Concurs cu final anunțat: „Se caută ofițer, preferabil deja ales” Clubul Sportiv Dinamo București a reușit, încă o dată, performanța...
Sanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară
Trei ani ne-au ținut lecții cu „nu trebuie autorizație, totul e în regulă”, iar acum un răspuns oficial al Poliției...
113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
Când nu mai ai bani, tai de la investiții. Când nu mai ai idei, tai de la dreptate. Când nu...
„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
Libertatea de exprimare cu cagula pe față Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) lovește cu o întrebare care...
Marele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
Despre imunități cibernetice, mandate devenite decor legislativ și breșe care par să aibă mai mulți spectatori decât proprietarul sistemului atacat...
E‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor
Ministerul Afacerilor Interne a inventat aplicația perfectă: îți calculează munca, concediul și orele suplimentare, dar refuză să‑ți spună cum. Ghidul...
Imperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
Toamna la Coca‑Cola: frunzele cad, oamenii pică din picioare A venit toamna și la Coca‑Cola Ploiești. Doar că, în loc...
GNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)
Stația fantomă care „curăță” banii, nu apele: corupție la chiuvetă în Prahova Stația care trebuia să spele apele, nu conștiințele...
Ajutoarele de deces înghețate la 2017. Cum își ascunde Poliția Română formulele de calcul după ștampila „secret de serviciu”
Familiile polițiștilor morți în activitate sau în timpul serviciului descoperă abia la final, în fața ghișeului, că „sprijinul statului” e...
-
Exclusivacum 4 zile
„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 4 zile
Imperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum o zi
REPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Exclusivacum 4 zile
Marele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Featuredacum 2 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum o zi
Lovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zile
113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 4 zile
E‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor