Administratie
Vestul nu va controla comunismul, îl va transcende
MOTTO:
„Prima lecție pe care trebuie să o învețe un cercetător al politicii internaționale și pe care nu trebuie să o uite în veci este că problemele internaționale sunt de o complexitate ce face imposibile soluțiile simple și profețiile credibile. Aici se desparte drumul omului de știință de cel al șarlatanului. […] Chestiunile internaționale rezervă surprize pentru oricine încearcă să întrevadă viitorul prin prisma cunoștințelor sale despre trecut și a semnelor prezentului”. Hans J. Morgenthau
La 25 decembrie 1991, de Crăciun, Mihail Gorbaciov își anunța demisia din funcția de președinte al Uniunii Sovietice, stat care își înceta, oficial, existența în prima zi a anului următor. Prăbușirea Imperiului sovietic – considerată de către președintele
rus Vladimir Putin drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a veacului al XX‐lea”5 – a fost însă un proces agonizant, de durată. Rămâne încă subiect de dezbatere în ce măsură semnele acestui deznodământ au fost corect identificate și descifrate de către lumea academică sau de către comunitatea occidentală de informații.
Potrivit unei opinii radicale, care este ilustrată aici de Leon Aron, „în anii premergători lui 1991, niciun expert, universitar, oficial, sau politician (subl.n.) nu a prevăzut colapsul iminent al Uniunii Sovietice și, odată cu dictatura, și al economiei planificate sau a controlului Kremlinului asupra imperiului domestic și esteuropean”.
Și reputatul istoric John Lewis Gaddis susține aceastăidee: „ceea ce n‐a înțeles nimeni (subl.n.), la începutul anului 1989, a fost că Uniunea Sovietică, imperiul său, ideologia sa – și, în consecință, însuși Războiul Rece – erau o movilă de nisip gata să se surpe”.
În replică, unii sovietologi au pretins că demersul științific nu este similar „ghicitului într‐un glob de cristal”, activitatea de cercetare în acest domeniu putând fi cel mai bine apreciată în raport cu proporția în care a fost înțeleasă și descrisă correct funcționarea sistemului sovietic.
Alți autori au mers însă mai departe, făcând direct trimitere la studii și monografii, anterioare anului 1991, în care era prognozată destrămarea URSS. Probabil, cea mai citată este celebra lucrare a disidentului sovietic Andrei Amalrik – Va supraviețui Uniunea Sovietică în 1984? – apărută în 1969. Aceasta nu este o excepție, cum s‐ar crede. De pildă, tot în 1969, subcoordonarea lui Zbigniew Brzezinski, era publicată, sub titlul Dilemele schimbării în politica sovietică, o culegere de 14 articole, dintre care șase considerau „colapsul drept o posibilitate serioasă, deși nu imediată”. Pentru a mai oferi un singur exemplu,
nu trebuie ignorată contribuția lui Hélène Carrère d’Encausse, care își intitula cartea, ieșită de sub tipar în 1978, Imperiul Spulberat. Revolta națiunilor în URSS.
Unele previziuni șochează, privite retrospectiv, prin clarviziune și precizie. Astfel, jurnalistul britanic Bernard Levin publica, în septembrie 1977, în Times (Londra), un articol în care arăta că forțele politice, sociale și naționaliste care au generat mișcările de disidență din Europa satelizată vor produce aceleași efecte în Patria Sovietelor, înșiși liderii sovietici fiind cei care vor
deveni agenții prefacerii acesteia:
„Ei nu conspiră, ei nu sunt în legătură cu agențiile de spionaj occidentale, ei nu comit sabotaje. Ei sunt în orice privință funcționari sovietici model. Sau, mai degrabă, în orice privință cu excepția uneia: au recunoscut în sinea lor adevărul despre țara lor și au jurat în sinea lor că vor face ceva în acest sens.
Așa se va întâmpla. Nu vor fi împușcături în stradă, nici baricade, nici greve generale, nici spânzurarea opresorilor de stâlpi de iluminat, nici prădarea sau incendierea sediilor guvernului, nici ocuparea posturilor de radio, nici dezertarea în masă a militarilor.
Dar, într‐o zi nu prea îndepărtată, unele fețe noi vor apărea în Biroul Politic – sunt sigur că deja au apărut în autoritățile administrative municipale sau chiar regionale – și încet, foarte încet, alte fețe de asemenea proaspete li se vor alătura. Până într‐o zi
când se vor uita unii la alții și vor înțelege că nu mai este nevoie să ascundă adevărul în inimile lor. Și fitilul va fi aprins. Nu e nimic romantic sau fantastic în această prognoză; este cea maicumpătată extrapolare a faptelor cunoscute și a evidenței
dovedite. Aceasta, sau ceva similar, se va întâmpla. Când se va întâmpla nu este nici posibil, nici util să ghicim; dar sunt sigur că va fi în timpul vieții unor oameni mult mai în vârstă decât mine… dar hai să presupunem, de dragul acurateții, pe 14 iulie 1989”.
La rândul lor, experții din serviciile de informații americane au luat inițiativa desecretizării unor rapoarte referitoare la Uniunea Sovietică, care au fost publicate, sub egida Agenției Centrale de Informații (CIA), în 1999 și 200113, scopul fiind acela de a da la iveală faptul că instituția nu a eșuat în demersul său de a anticipa evoluțiile din URSS, așa cum era de multe ori acuzată.
Și printre politicienii epocii au existat unii care și‐au exprimat cu tărie convingerea că Uniunea Sovietică este „un colos cu picioare de lut”, care nu poate supraviețui. În 1975, Ronald Reagan caracteriza comunismul drept „o aberație temporară care va ajunge să dispară de pe pământ, pentru că este contrară înseși naturii umane”. Apoi, în 1981, de la înălțimea funcției de
președinte al Statelor Unite, Reagan și‐a reiterat credința: „Vestul nu va controla comunismul, îl va transcende. Nu se va deranja să îl… denunțe, îl va respinge ca pe un capitol bizar în istoria umanității, ale cărui ultime pagini se scriu chiar acum”. Un exemplu chiar mai convingător este cel al politicianului și sociologului american Daniel Patrick Moynihan. Iată ce afirma acesta, în ianuarie 1980, într‐un discurs ținut înaintea Senatului: „Indicii stagnării economice și chiar ai declinului sunt extraordinari.
Indicii dezordinii sociale – patologie socială nu este un termen prea exagerat – sunt chiar mai ridicați. Evenimentul definitoriu al deceniului ar putea fi prăbușirea Imperiului sovietic”. În octombrie 1984, înainte ca Gorbaciov să intre pe scenă, Moynihan a proclamat: „Războiul Rece s‐a încheiat, Occidentul a câștigat… Uniunea Sovietică… s‐a prăbușit. Ca societate, pur și simplu nufuncționează. Nimeni nu mai crede în ea”. În privința strategiei pe care responsabilii de la Washington trebuia s‐o adopte, Moynihan propunea, cu alt prilej, „așteptarea”, și conchidea: „Se vor prăbuși”.
Desigur, unii istorici ar putea obiecta că astfel de declarații pot fi privite ca mostre de wishful thinking sau ca simple profeții hazardate, dar nimeni nu poate contesta existența lor.
Privind lucrurile din perspectiva rezultatului politicii americane față de Uniunea Sovietică, în etapa finală a Războiului Rece, se poate aprecia că aceasta a fost una de succes.
Fără a recurge la un exercițiu de istorie contrafactuală, cu greu se poate închipui în prezent un epilog al confruntării dintre superputeri mai favorabil SUA. Și nu este vorba doar de volatilizarea URSS, de renunțarea Moscovei la ideologia comunistă, ci și despre modul în care a fost gestionată succesiunea acesteia și a uriașului său arsenal nuclear. Sau despre modul în care Europa satelizată a fost atrasă ferm pe orbita Occidentului. Or, dacă nu considerăm că Imperiul comunist a făcut pur și simplu implozie, fără nicio presiune din exterior, trebuie să admitem că o parte din merit aparține decidenților de la Washington și chiar serviciilor speciale americane.
În plus, pentru cercetătorul zilelor noastre este evident faptul că atitudinea Statelor Unite față de Uniunea Sovietică a cunoscut dezvoltări dramatice și spectaculoase în timpul mandatului lui Gorbaciov (antagonismul specific fiind treptat înlocuit de colaborare și, în anumite domenii, chiar de parteneriat), care nu pot fi generate decât de o modificare a percepției elitei politice americane față de inamicul său ireconciliabil. La finalul acestor evoluții, liderii de la Washington au putut chiar proclama sfârșitul Războiului Rece, din postura de învingători. (Alexandru Purcăruş).
Administratie
MAI: Al treilea sezon estival consecutiv încheiat cu rezultate operative bune
Aproape 26.000 de angajați au fost zilnic în teren
Ministerul Afacerilor Interne a încheiat al treilea sezon estival consecutiv cu rezultate operative bune, în urma mobilizării structurilor sale la nivel național. În fiecare zi a verii, un efectiv mediu de 25.958 de angajați ai MAI a acționat pentru siguranța cetățenilor, prevenirea criminalității, controlul traficului și al frontierei, precum și pentru gestionarea situațiilor de urgență.
Bilanțul sezonului estival 2026 a fost analizat în cadrul unei ședințe operative conduse de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. La reuniune au participat conducerea ministerului, inspectorii generali ai structurilor operative, șefii structurilor centrale și conducătorii unităților teritoriale.
Evaluarea a vizat activitatea desfășurată la nivel național, cu accent pe litoral, zona montană, siguranța rutieră, controlul frontierei și intervențiile în situații de urgență.
Peste 171.000 de intervenții în situații de urgență
În perioada analizată, structurile MAI au gestionat:
- 171.539 de intervenții în situații de urgență;
- 1.795 de persoane urmărite național și 217 persoane urmărite internațional, depistate;
- 49.307 permise de conducere reținute;
- 1.654 de misiuni executate cu aeronavele MAI;
- 1.337 de acțiuni pentru controlul frontierei și combaterea șederii ilegale.
La nivel național au fost constatate 91.199 de infracțiuni. Activitatea structurilor ministerului a vizat, în principal, prevenirea și combaterea criminalității organizate, traficului de droguri și de persoane, violenței domestice și infracționalității rutiere.
Siguranță rutieră, într-o perioadă cu trafic intens
Creșterea valorilor de trafic din timpul verii a determinat menținerea unui dispozitiv extins pentru prevenirea accidentelor și sancționarea conducătorilor auto care puneau în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.
Supravegherea traficului s-a realizat, în medie, cu aproximativ 300 de aparate radar în fiecare zi, inclusiv cu sprijinul mijloacelor aeriene ale Inspectoratului General de Aviație.
În sezonul estival au fost:
- reținute 49.307 permise de conducere;
- retrase 38.763 de certificate de înmatriculare;
- constatate 11.659 de infracțiuni la regimul rutier.
Peste 6.000 de controale pentru prevenirea incendiilor
Din totalul celor 171.539 de intervenții în situații de urgență, aproximativ 78% au vizat acordarea asistenței medicale de urgență.
În domeniul prevenirii incendiilor au fost desfășurate 6.150 de acțiuni de control. În urma verificărilor, au fost identificate 982 de obiective care funcționau fără autorizație de securitate la incendiu. Pentru 16 dintre acestea a fost dispusă oprirea funcționării.
Resursa de aviație a MAI a fost utilizată în 1.654 de misiuni, dintre care:
- 1.372 pentru intervenții medicale și misiuni SMURD;
- 94 pentru supravegherea traficului;
- 43 pentru supravegherea frontierei.
15 membri ai Gărzii de Coastă, recompensați pentru o operațiune de salvare
În cadrul ședinței operative au fost recompensați 15 membri ai echipajului Gărzii de Coastă care au participat, la sfârșitul lunii august, la salvarea echipajului unei nave scufundate în Marea Neagră.
Intervenția s-a desfășurat în condiții dificile și a presupus o reacție rapidă, o bună coordonare și asumarea unor riscuri profesionale semnificative.
Pentru profesionalismul și curajul demonstrat, echipajului navei maritime de supraveghere din cadrul Gărzii de Coastă i-a fost acordată, prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne.
Situația la frontieră și gestionarea migrației
Pentru controlul trecerii frontierei de stat și combaterea șederii ilegale au fost desfășurate 1.337 de acțiuni, în cadrul cărora au fost identificate 15.590 de alerte.
Totodată, autoritățile au depistat 2.577 de migranți și 2.570 de cetățeni străini aflați în ședere ilegală.
Predoiu: „Evaluarea MAI trebuie să includă și vocea cetățenilor”
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că bilanțul sezonului estival nu trebuie să se limiteze la indicatori statistici și la numărul de misiuni executate.
„Este al treilea an consecutiv în care încheiem cu rezultate bune sezonul estival. Este o concluzie pozitivă, fără să fie una festivistă. Rezultatele vin și din faptul că structurile au lucrat integrat, iar cooperarea începe să devină un mod firesc de lucru în Ministerul Afacerilor Interne”, a declarat ministrul.
Cătălin Predoiu a cerut identificarea dificultăților întâmpinate, a procedurilor care pot fi îmbunătățite și a lecțiilor operaționale ce trebuie transformate în practici de lucru pentru misiunile viitoare.
Ministrul a insistat și asupra importanței feedbackului primit de la cetățeni, astfel încât evaluarea activității Poliției, Jandarmeriei, structurilor pentru situații de urgență și a celorlalte componente ale MAI să includă modul în care oamenii percep siguranța publică și serviciile oferite.
„Nu trebuie să ne evaluăm exclusiv din interiorul instituției. Feedbackul oamenilor este important dacă vrem să știm ce funcționează și ce trebuie îmbunătățit”, a precizat Cătălin Predoiu.
Extinderea utilizării dronelor, prioritate pentru 2027
Experiența operațională din această vară a evidențiat necesitatea extinderii utilizării tehnologiilor moderne în misiunile MAI. În acest context, ministrul Cătălin Predoiu a solicitat elaborarea unui concept pentru integrarea dronelor în activitatea structurilor operative.
Acestea ar putea fi folosite pentru:
- reducerea riscurilor la care este expus personalul;
- scurtarea timpilor de intervenție;
- supravegherea zonelor extinse sau greu accesibile;
- sprijinirea intervențiilor pe mare și în zone montane;
- monitorizarea traficului și a situațiilor de urgență.
Pentru sezonul estival 2027 va fi analizată posibilitatea integrării structurale a unor astfel de capabilități în mai multe componente operative, în funcție de necesități și de resursele disponibile.
„Trebuie să fim un pas înaintea timpurilor și un pas înaintea celor care folosesc noile tehnologii în scopuri ilegale. Ministerul trebuie să înțeleagă unde are nevoie să se tehnologizeze și să continue permanent acest proces”, a subliniat ministrul Afacerilor Interne.
Concluziile bilanțului vor fi utilizate pentru pregătirea misiunilor din perioada următoare și pentru planificarea sezonului estival 2027. Ministrul a transmis că, deși sezonul estival s-a încheiat, responsabilitatea pentru siguranța cetățenilor continuă: „Siguranța publică nu are sezon. Misiunea continuă.” (Paul D.).
Administratie
Peste 1 miliard de lei investiți în sănătate prin PNRR, în luna august
Fondurile sunt direcționate către digitalizarea și modernizarea spitalelor
Peste 1 miliard de lei au fost investiți în sistemul sanitar, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), doar în luna august. Banii sunt utilizați pentru digitalizarea spitalelor, modernizarea infrastructurii medicale și extinderea serviciilor destinate pacienților.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, 340 de milioane de lei au fost plătite în perioada 31 august – 4 septembrie către spitale și institute medicale din întreaga țară.
Finanțare pentru noul spital din Bistrița-Năsăud
Printre proiectele sprijinite prin fonduri europene se numără și construcția noului spital din Bistrița-Năsăud. Pentru această investiție au fost alocate 29,8 milioane de lei.
Proiectul face parte din eforturile de dezvoltare și modernizare a infrastructurii medicale, astfel încât pacienții să beneficieze de servicii mai eficiente și de condiții adecvate de tratament.
Rată de absorbție de 91% pentru fondurile gestionate de Ministerul Sănătății
Rata de absorbție a fondurilor PNRR gestionate de Ministerul Sănătății a ajuns la 91%. Finanțările susțin proiecte menite să reducă decalajele dintre unitățile medicale și să accelereze transformarea digitală a sistemului sanitar.
Printre beneficiarii fondurilor se numără:
- Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”;
- Institutul Clinic Fundeni;
- Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova;
- Spitalul Clinic CF nr. 2 București;
- Spitalul Municipal Timișoara;
- Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice „Prof. Dr. Mircea Olteanu”;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș.
Investiții în tehnologie și servicii medicale
Proiectele finanțate prin PNRR urmăresc introducerea unor soluții digitale moderne, îmbunătățirea infrastructurii și creșterea accesului pacienților la servicii medicale de calitate.
Investițiile în tehnologie și infrastructură vizează un sistem medical mai rapid, mai sigur și mai accesibil pentru pacienții din întreaga țară.
Administratie
Șase tineri violonceliști, în semifinala Concursului Internațional „George Enescu” 2026
România găzduiește o probă în premieră: „Play & Conduct”
Șase tineri violonceliști din Statele Unite ale Americii, Coreea de Sud, China și Elveția s-au calificat în semifinala Secțiunii Violoncel a Concursului Internațional „George Enescu” 2026.
Calificarea vine după primele două etape ale competiției, desfășurate la Universitatea Națională de Muzică din București. Printre semifinaliști se numără Seojin Jung, din Coreea de Sud, în vârstă de doar 14 ani, și Ziyang Zhao, din China, care are 17 ani.
Semifinala va avea loc sâmbătă, 5 septembrie, la Ateneul Român.
Cine sunt cei șase semifinaliști
Concurenții vor evolua în următoarea ordine:
- Joshua Kováč – Statele Unite ale Americii;
- Sanghyeok Park – Coreea de Sud;
- Seojin Jung – Coreea de Sud;
- Ziyang Zhao – China;
- Samuel Niederhauser – Elveția;
- Goeunsol Heo – Coreea de Sud.
Sonata lui George Enescu, în prima parte a semifinalei
Semifinala se va desfășura în două părți, fiecare punându-i pe tinerii muzicieni în fața unor provocări artistice distincte.
Prima probă începe la ora 10:00. Fiecare semifinalist va interpreta, cu acompaniament de pian, Sonata nr. 2 în Do major pentru violoncel și pian, op. 26, de George Enescu.
Accesul publicului la această etapă este liber.
Formatul „Play & Conduct”, introdus în premieră
De la ora 16:00, semifinaliștii vor urca din nou pe scena Ateneului Român, alături de Orchestra de Cameră Radio și de concertmaestrul invitat Bogdan Zvorișteanu.
Această parte a competiției introduce, în premieră la Concursul Internațional „George Enescu”, formatul „Play & Conduct”. Concurenții nu vor avea doar rolul de soliști, ci vor trebui să cânte la violoncel și, în același timp, să conducă ansamblul.
Proba urmărește mai mult decât virtuozitatea tehnică. Juriul va evalua maturitatea muzicală a concurenților, capacitatea lor de comunicare, viziunea artistică și abilitatea de a construi, împreună cu orchestra, o interpretare coerentă.
Concerte de Haydn, în acompaniamentul Orchestrei de Cameră Radio
În această etapă, semifinaliștii vor interpreta una dintre cele două lucrări fundamentale ale repertoriului pentru violoncel semnate de Joseph Haydn:
- Concertul nr. 1 în Do major pentru violoncel și orchestră, Hob. VIIb:1;
- Concertul nr. 2 în Re major pentru violoncel și orchestră, Hob. VIIb:2.
Prin introducerea formatului „Play & Conduct”, ediția din 2026 propune o probă menită să evidențieze nu doar performanța individuală, ci și capacitatea tinerilor muzicieni de a-și asuma responsabilitatea unei construcții muzicale complete.
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 2 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum o ziMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 3 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 2 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 2 zileIndustria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor



