Actualitate
EXPLOZIV/ Consiliul Concurenței recunoaște că SIVECO a trucat achiziții la APIA în timpul lui Cioloș: Dosarul a fost ascuns de Kovesi, amendă uriașă pentru Siveco România
Inca o investigatie a celor de la Incisiv de Prahova si Flux 24 a fost confirmata!
Consiliul Concurenţei a anunţat joi că a sancţionat companiile Siveco România şi Intrarom cu amenzi în valoare totală de peste 8 milioane de lei (aproximativ 1,75 milioane euro) pentru trucarea unei proceduri de achiziţie publică organizată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în anul 2008, privind atribuirea acordului-cadru pentru servicii de extindere şi dezvoltare a sistemului informatic.
Valoarea estimată a acordului-cadru a fost de 12 milioane euro, fără TVA.
Compania Intrarom a fost sancţionată cu o amendă în valoare de 2,1 milioane de lei, iar Siveco România cu 5,8 milioane de lei. Investigaţia a fost declanşată pe baza unor informaţii furnizate de Curtea de Conturi a României, potrivit instituţiei.
Cazul a fost dezvăluit de FLUX 24 și Incisiv de Prahova:
INVESTIGAȚIA COMUNĂ FLUX 24 ȘI INCISIV DE PRAHOVA:
DNA Ploieşti a început o anchetă la Consiliul Concurenţei unde au facut perchezitii pe data de 16.05.2017. Totul a pornit după un denunţ făcut de fosta şefă a Autorităţii Electorale Permanente.
Denunţul lui Pătru ar viza verificările demarate de Consiliul Concurenţei în legătură cu o licitaţie câştigată de Teamnet şi Siveco în anul 2008.
In 05.04.2017 si 10.04.2017, Incisiv de Prahova publica urmatorele articole in exclusivitate (investigatii comune cu Fux 24): “Dacian Ciolos, APIA, banii europeni si…D.N.A” si Laura Codruta Kovesi a musamalizat plangerile MADR impotriva lui Dacian Ciolos?!
In aceste articole dezvaluiam exact motivele actuale ale perchezitiei efectute de D.N.A. Ploiesti.
Prin dosarul deschis si perchezitiile efectuate, D.N.A. Ploiesti confirma dezvaluirile si investigatiile Incisiv de Prahova si Flux 24.
05.04.2017 – “Dacian Ciolos, APIA, banii europeni si…D.N.A”
Dacian Ciolos trebuie sa ne raspunda la cateva intrebari legate de trecutul sau, mai exact de perioada in care a fost consilier, apoi secretar de stat la MADR si ultimamente ministru la acelasi minister. Pentru o reimprospatare a memoriei, reamintim ca domnul Dacian Ciolos a ocupat urmatoarele functii in cadrul MADR :
- 2005 – 2007: Consilier al Ministrului Agriculturii si purtator de cuvant pentru Romania in cadrul Comitetului special pentru agricultura al Consiliului UE;
- 2007: Subsecretar de stat pentru afaceri europene in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
- 10.2007 – 22.12.2008: Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Se poate observa ca Dacian Colos a avut functii importante in cadrul ministerului agriculturii incepand cu anul 2005, cu rol activ si relevant pe zona atragerii si utilizarii fondurilor europene nerambursabile in domeniul agriculturii.
In acest context, apare intrebarea daca Dacian Ciolos a stiut sau nu cum s-au cheltuit banii europeni in dezvoltarea softurilor si aplicatiilor in cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), institutie care funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în baza Legii 1/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Contractul respectiv cu nr.20/15.07.2006 cu obiect “Dezvoltarea software-ului pentru sistemul IT al APIA si IACS, ”IACS este – Sistemul Integrat de Administrare şi Control din România” si, avea o valoare contractuala de 13.899.597 lei + TVA, cu un termen de finalizare de 12 luni de la data intrarii in vigoare a contractului (termen finalizare 24.07.2007). Termenul de finalizare a fost cu mult depasit si mai mult pretul contractul a fost majorat fara licitatii, proceduri legale etc. Contractul a fost atribuit in iulie 2006, catre consortiul SIVECO Romania – ABG STERPROJEKT, din Polonia. Dar, interesant, Contractul initial a fost modificat succesiv, nelegal cu afectarea directa a liberei concurente si procedurilor achizitiilor publice in Romania, prin cel putin 5 acte aditionale: act ad nr.1/18.07.2006 prin care a fost decalat termenul de finalizare a proiectului la o alta data 24.08.2007 aspect ce denatureaza procedura legala de licitatie publica anterioara; act ad nr.2/15.12.2006 prin care se extinde obiectul contractului cu “servicii de consultanta, dezvoltare si prelucrare software privind normalizarea si pregatirea datelor de digitalizare in vederea migrarii in structura geodatabase in vederea realizarii modelului digital al terenului si includerea componentei pentru plati complementare nationale directe in aplicatia IACS pentru platile directe pe suprafata pentru produsele agricole”. S-a stabilit prin acest act aditional un nou cost suplimentar de 6.601.170 lei + tva, fata de valoarea initiala licitata si adjudecata de consortiul respectiv; act.ad. nr.3/08/08/2007 prin care se modifica graficul de lucrari si de facturare al contractului; act.ad. nr.4/30.11.2007 (deja Ciolos era ministru la aceasta data de cel putin o luna si jumatate) prin care se modifica din nou graficul de lucrari pana la data de 29.02.2008 si se reactualizeaza graficul de facturare deci si de plati, oare nu era o favorizare directa a licitatorului respectiv?; act.ad. nr.5/26.02.2008 (tot pe vremea cand Ciolos era ministru), prin care se aproba oprirea realizarii modului tehnic/IT de dezvoltare rurala si diminuarea pretului contractului pentru nerealizarea lui cu contravaloarea acestuia in suma de 208.494 lei si, totodata, se prelungeste termenul de finalizare al proiectului pana la data de 20.08.2008. Dupa actele aditionale, valoarea contractului in cauza, deloc surprinzator pentru unele firme private adjudecatoare de liciatii sau abonate la licitatii publice (vezi recentul raport corp control al primului ministru din noiembrie 2016 pentru zona proiectelor IT asumate la nivelul administratiei publice centrale (ministere, autoritati, agentii etc) a devenit de 24.147.807 lei, aproape dublu fata de cea stabilita initial prin licitatie (13.899.597 lei)!!!.
În perioada 2006-2012, APIA a dezvoltat un sistem informatic specific necesar gestionării fondurilor europene şi naţionale destinate sprijinirii agriculturii. Dupa cum se stie, sistemul a creat numeroase probleme, ducand la repetate intarzieri ale platilor catre fermieri. In mai 2016, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a inceput efectuarea de cercetari privind platile directe pentru fermieri si achizitionarea serviciilor de actualizare a softului prin care se fac aceste plati, oare nu au observat si contractul sus enuntat pentru a deschide o urmarire/investigatie penala pertinenta/exhaustiva pentru aflarea adevarului.
Pe acest fond, avand in vedere functiile publice detinute de Dacian Ciolos la Ministerul agriculturii, acesta ar trebui sa raspunda care erau cunostintele si informatiile sale legate de activitatile investitionale derulate din 2006 in cadrul APIA, in special pentru achizitionare si dezvoltarea unui sistem informatic, respectiv prestari servicii IT in cadrul acestei structuri din cadrul Ministerului Agriculturii.
O prima intrebare caruia domnul Ciolos trebuie sa ii raspunda este legata de semnarea unui acord cadru nr.73/31.12.2008 (sub nr.28323/31.12.2008 la SIVECO) intre APIA si asociatia formata din SIVECO, TEAMNET INTERNATIONAL si ABACO SRL din Italia, pentru servicii de extindere si dezvoltare a sistemului informatic al APIA, pentru circa 36 luni cu o valoare de 12.000.000 eura +tva pentru intreaga perioada (4000000 euro/an). Cel mai probabil, negocierile pentru semnarea acordului au inceput pe vremea mandatului lui Ciolos. Acordul se semneaza in contextul in care exista, pe de o parte, raportul corpului de control al ministrului, iar pe de alta parte, in februarie 2009, fost sesizate la nivelul APIA/IACS o serie de disfunctii in functionare sistemului informatic din perioada 2007-2008, cu implicatii in efectuarea platilor catre fermieri pentru 2007- 2008. Déjà in octombrie 2007, cand Ciolos era Ministru, Comisia Europeana atragea atentia ca este posibila o reducere cu 25% a platilor pentru agricultura in anul respectiv. Mai mult, au existat mai mult activitati de audit CE DG Agri 2007-2009 la nivelul MAPDR pentru identificare functionarii IACS, constatandu-se multe deficiente, iar reprezentantii CE au solicitat autoritatilor romane clarificari suplimentare in situatiile identificate si cel mai important verificari retoactive in Sistelul de plati al APIA intrucat era deja al doilea an de implementare a schemelor de plata APIA (2007 – 2008 si in mandatul lui Ciolos). Ministrul Ciolos si-a incheiat activitatea in 22.12.2008, cu 9 zile inainte de semnarea acordului cadru care prevedea extinderea sistemului informatic APIA. Si apar urmatoarea intrebare : cand a inceput negocierea termenilor acordului, a stiut Dacian Ciolos de ea si ce a intreprins in acest sens?
Intrebarea legata de semnarea acordului are si mai mult sens in contextul in care se stie, din diverse surse, despre existenta unei adrese a sefului corp control dir. gen. Cornel Henorel Dicu, intocmita de doi functionari Petrica Anton si Carmen Gheorghe, catre Gheorghe Albu, secretar de stat al MADR cu nr.63986/28.11.2008, cand inca ministru era Ciolos. Ce continea acel raport si ce a facut domnul Ciolos cu informatiile din acel raport – iata intrebarea la care trebuie sa raspunda domnul Ciolos? Intrebarea nu e fara importanta, cu atat mai mult cu cat cateva luni mai tarziu, dupa plecare lui Ciolos de la MADR, a fost intocmit un alt raport al aceluiasi sef al corupului de control al ministrului agriculturii datat sub nr.61007/09.02.2009 . In urma raportului Ministrul agriculturii de atunci, Ilie Sarbu, a remis o adresa sub nr. 61007/10.02.2009 catre PICCJ, in atentia procurorului general de atunci nimeni alta decat Laura Codruta Kovesi, mentionand faptul ca nota de control cu rezultatul verificariilor intreprinse la APIA este necesar a fi supus cercetarilor legale in cauza in vederea stabilirii daca neregulile constatate intra sub incidenta unor fapte penale sanctionate ca infractiuni de Codul Penal sau alte legi speciale incidente. Aceleasi documente au fost transmise in copie si catre MAI, IGPR Directia de Investigare a Fraudelor de catre dir.general corp control al MADR, Cornel Honorel Dicu sub nr. 61007/16.02.2009, fiind primite, in aceeasi data, documentele referite, sub semnatura propie, de catre un comisar sef Chinau din cadrul institutiei mentionate. Ce s-a intamplat cu cercetarea penala a continutului documentelor in speta data si care a fost rezultatul inceperea urmariri penale sau alta solutie despre care nu s-a aflat public inca. Dar sistemul informatic de la APIA functioneaza precar si lucrurile nu stau in ordine cu cheltuirea banilor europeni in aceasta zona a APIA si nu numai. Or, daca infomrmatiile din cel de-al doilea raport au dus la o sesizarea Parchetului General, domnul dacian ciolos trebuie sa spulbere orice neclaritate si sa ne informeze despre urmatoarele :
– Ce continea primul raport al corpului de control al Minsitrului Agriculturii, efectuat in vermea mandatului sau (nr.63986/28.11.2008). Au reiesit din raportul nr.63986/28.11.2008 neregulile in legatura cu sistemul APIA?
– Ce a facut domnul Ciolos cu informatiile din raportul nr.63986/28.11.2008 ?
Sa respiram onestitate, cum ar zice domnul Ciolos, de la inceput pana la sfarsit, chiar cand intrebarile sunt incomode si, sa speram ca aceste intrebari le va pune si DNA.
10.04.2017 – “Laura Codruta Kovesi a musamalizat plangerile MADR impotriva lui Dacian Ciolos”?!
Din evaluarea CV-ului fostului premier, Dacian Colos, rezulta unele aspecte interesante:
- 2005 – 2007: Consilier al Ministrului Agriculturii si purtator de cuvant pentru Romania in cadrul Comitetului special pentru agricultura al Consiliului UE;
- 2007: Subsecretar de stat pentru afaceri europene in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
- 10.2007 – 22.12.2008: Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Se poate observa ca Dacian Colos a avut functii importante in cadrul ministerului agriculturii incepand cu anul 2005, cu rol activ si relevant pe zona atragerii si utilizarii fondurilor europene nerambursabile in domeniul agriculturii, sens in care poate ar trebui intrebati si fostii ministrii ai agriculturii Flutur si Remes despre cetateanul Ciolos.
Oare nu a stiut cum s-au cheltuit banii europeni in dezvoltarea softurilor si aplicatiilor in cadrul APIA unde lucrurile merg si astazi foarte prost vezi articolul din link-ul file:///C:/Users/user/Downloads/CV-ul%20necosmetizat%20al%20lui%20Dacian%20Ciolo%C5%9F.html
Unde se afirma ca : “Insa nici pana la ora actuala Ciolos nu a finalizat aceasta strategie agricola. Cat timp a fost consilier si subsecretar de stat, Dacian Ciolos a fost implicat direct in procesul de absorbtie a fondurilor comunitare si in punerea pe picioare a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA). Insa despre modul cum s-a implicat Ciolos in aceste chestiuni se poate observa si astazi, cand Romania are mari probleme cu aceste doua cerinte. Trebuie precizat ca Dacian Ciolos a absolvit in 1994 Facultatea de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj.”
In fapt se poate constata cum i s-a construit un parcurs – “oare cine i l-a constuit? “ o intrebare retorica, cine l-a sprijinit pe tanarul Ciolos, la 37 ani, sa ajunga important atat in minister cat si in comisia europeana in 2010 etc…, si, daca el nu a contribuit direct sau mijlocit la ascensiunea financiara a unor firme care au “castigat” licitatii publice pentru dezvoltare de sisteme informatice in structuri ale ministerului agriculturii cum ar fi: Siveco, Team Net sau derivatele sale organizationale… si u numai aceste firme abonate de foarte multi ani la banii publici si europeni!
Pe acest fond ar trebui sa se analizeze rolul lui Ciolos, avand in vedere functiile publice detinute in ministerul agriculturii, in cunoasterea activitatilor investitionale derulate din 2006 in cadrul APIA, ca prim exemplu, in special pentru achizitionare si dezvoltarea unui sistem informatic, respectiv prestari servicii IT in cadrul acestei structuri din cadrul ministerului agriculturii.
Din diverse medii se poate afla, in special de la fostii sefi ai corpului de control al ministrului agriculturii din perioada 2006-2009, diversii secretari de stat sau specialisti din structura MADR, APIA etc…, despre existenta unei adrese a sefului corp control dir.gen. Cornel Honorel Dicu, intocmita de doi functionari Petrica Anton si Carmen Gheorghe, catre Gheorghe Albu, secretar de stat al MADR cu nr.63986/28.11.2008, cand inca ministru era Ciolos si cred ca a stiut desprea continutul acesteia, respectiv despre un raport de control al aceluiasi sef al corupului de control al ministrului agriculturii datat sub nr.61007/09.02.2009, adresat noului ministru de atunci Ilie Sarbu, avizat de acesta si de consilierul lui, de atunci, Viorel Davidoiu. Mai mult, in urma raportului – nota anterior amintit ministrul Ilie Sarbu a remis o adresa sub nr. 61007/10.02.2009 si documentul in cauza anexat catre PICCJ, in atentia procurorului general de atunci nimeni alta decat Laura Codruta Kovesi, mentionand faptul ca nota de control cu rezultatul verificariilor intreprinse la APIA este necesar a fi supus cercetarilor legale in cauza in vederea stabilirii daca neregulile constatate intra sub incidenta unor fapte penale sanctionate ca infractiuni de Codul Penal sau alte legi speciale incidente. Aceleasi documente au fost transmise in copie si catre MAI, IGPR Directia de Investigare a Fraudelor de catre dir.general corp control al MADR, Cornel Honorel Dicu sub nr. 61007/16.02.2009, fiind primite, in aceeasi data, documentele referite, sub semnatura propie, de catre un comisar sef Chinau din cadrul institutiei mentionate.
Ce s-a intamplat cu cercetarea penala a continutului documentelor in speta data si care a fost rezultatul inceperea urmariri penale sau alta solutie despre care nu s-a aflat public inca. Dar sistemul informatic de la APIA functioneaza precar si lucrurile nu stau in ordine cu cheltuirea banilor europeni in aceasta zona a APIA si nu numai.
Documentele mentionate anterior cuprindeau referiri la incheierea contractului de prestari servicii nr.20/15.07.2006 cu obiect “Dezvoltarea software-ului pentru sistemul IT al APIA si IACS” IACS este – Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) din România (vezi linkhttp://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/sistemul-integrat-de-administrare-si-control-iacs-din-romania1393245798) avand o valoare contractuala de 13.899.597 lei + TVA, cu un termen de finalizare de 12 luni de la data intrarii in vigoare a contractului ( termen finalizare 24.07.2007). Termenul de finalizare a fost cu mult depasit si mai mult pretul contractul a fost majorat fara licitatii etc. Contractul a fost atribuit in iulie 2006, catre consortiul SIVECO – ABG STERPROJEKT, din Polonia. Interesant este ca s-a facut o comparatie, in baza controlului ministerului, intre contractul din 2006 si unul sub nr.20/2008, un contract aditional la cel vechi constatandu-se, constatandu-se ca contractul initial a fost modificat succesiv prin cel putin 5 acte aditionale: act ad nr.1/18.07.2006 prin care a fost decalat termenul de finalizare a proiectului la o alta data 24.08.2007 aspect cce denatureaza procedura legala de licitatie publica anterioara; act ad nr.2/15.12.2006 prin care se extinde obiectul contractului cu “servicii de consultanta, dezvoltare si prelucrare software privind normalizarea si pregatirea datelor de digitalizare in vederea migrarii in structura geodatabase in vederea realizarii modelului digital al terenului si includerea componentei pentru plati complementare nationale directe in aplicatia IACS pentru platile directe pe suprafata pentru produsele agricole”. S-a stanbilit prin acest act aditional un nou cost suplimentar de 6.601.170 lei + tva; act.ad. nr.3/08/08/2007 rin care se modifica graficul de lucrari si de facturare al contractului;act.ad. nr.4/30.11.2007 (deja Ciolos era ministru la aceasta data de cel putin o luna si jumatate) prin care se modifica din nou graficul de lucrari pana la data de 29.02.2008 si se reactualizeaza graficul de facturare deci si de plati; act.ad. nr.5/26.02.2008 (Ciolos inca ministru) prin care se aproba oprirea realizarii modului de dezvoltare rurala si diminuarea pretului cu contravaloarea acestuia in suma de 208.494 lei o actiune cel putin hilara si nelegala pentru ca modicifica cerintele licitatiei din 2006 etc….si se prelungeste totodata termenul de finalizare al proiectului pana la data de 20.08.2008. valoarea contractul dupa aditionale in cauza a devenit de 24.147.807 lei fata de cea stabilita initial prin licitatie.!!!.
Aceste acte aditionale semnate de reprezentantii APIA si acceptate tacit sau nu de catre oficialii MADR nu au avut referate e fundamentare conform legii, singurul act ad fiind cel cu nr.2/15.12.2006. Ministerul a fost practic vaduvit prin aceste acte aditionale de finalizarea la termenul convenit prin licitatie si la pierderea de venituri din penalitatile legale ce ar fi trebuit percepute de stat pentru intarzierile contractuale acceptate fara solicitarea de sume penalizatoare in cuantum de 0,06% per zi de intarziere din valoarea contractului….Aceasta frauda cine o plateste si cine e responasbil din parte statului reprezentat in MADR de ministru secretari de stat, dir.generli si reprezentatii APIA etc….. De remarcat ca Curtea de Conturi a demarat si ea la aceea vreme un control pe subiect prin verificare contractelor la APIA inclusiv cel sub nr.20/2006.
Interesant este ca a fost semnat un acord cadru nr.73/31.12.2008 (sub nr.28323/31.12.2008 la SIVECO) intre APIA si asociatia formata din SIVECO, TEAMNET INTERNATIONAL si ABACO srl din Italia, pentru servicii de extindere si dezvoltare a sistemului informatic al APIA, pentru circa 36 luni cu o valoare de 12.000.000 eura +tva pentru intreaga perioada (4000000 euro/an). Oare ministrul Ciolos care a plecat in 22.12.2008 nu stia nimic despre acest acord cadru care sigur a inceput sa fie negociat cu cel putin 6 luni inainte desemnare celor trei firme de catre APIA. Ministru in calitate de ordonator principal de credite nu stia ce aproba prin bugetele anuale sau la rectificari sau nu era informat de subordonati etc… Cum de nu este intrebat despre situatia din cadrul integului minister si entitatile subordonate sau coordonate de stadiul investitiilor derulate in perioada 207-2008 dar si anterioara cand era o persoana cu responsabilitati exprese pe zona fonduriloe erupene etc….In perioada 2007-2008 au fost sesizate la nivelul APIA/IACS in februarie 2009 o serie de disfunctii in functionare sistemului informatic din perioada mentinata cu o serie de implicatii in efectuarea platilor catre fermieri pentru 2007,2008. Au existat mai mult activitati de audit CE?DG Agri 2007 -2009 la nivelul MAPDR pentru identificare functionarii IACS constatandu-se multe deficiente cum ar fi:sufrafete de teren neeligibile/terenuri abandonate, digitalizari incorecte, modificari de peisaj, nu au fost furnizate informatii corecte catre fermieri (cred ca si acum e la fel) aspect ce a determinat erori in identificarea parcelelor si intarzieri in procesarea cererilor fermierilor, controalele clasice in teren s-au facu pana in februarie 2008 sens in care datorita iernii multe parcele agricole nu au fost corect determinate, masuratori “generoase”, controlul prin teledetectie a fost facut cu intarziere in 2007 datorita disfunctionalitatilor in sistemul IACS, cu risc si pentru 2008. Reprezentantii CE au solicitat autoritatilor romane clarificari suplimentare in situatiile identificate si cel mai important verificari retoactive in Sistelul de plati al APIA intrucat era deja al doilea an de implementare a schemelor de plata APIA (2007 -2008 si in mandatul lui Ciolos) si nu a fost constituita pana in martie 2009 o strategie de luare in calcul al noilor informatii produse prin sistemul IT de la APIA pentru verificarile retroactive, iar APIA nu a analizat supradeclararile care pot intra sub incidenta sanctiunilor art.138 (2) din Reg CE nr.1973/2004 pentru SAPS si art.53 din Reg CE nr.796/2004 pentru CNDP
Un alt proiect IT “implementat” tot de SIVECO este cel de la APDRP – Agentia de plati pentru dezvoltare rurala si pescuit unde pana in februarie 2009 sistemul informatic integrat derulat in baza contract PHARE RO-2005/017-553.03.02.03 care si el a fost intarziat mult cel putin 4 ani la acea data si cu o serie de deficiente in functionare ( nu au fost realizate teste de capacitate pentru sistem, timpii de raspuns nu sunt cei stabiliti contractual, nu au fst predate la aceea vreme versiuni complete ale manualelor de utilizare ale sistemului implemntat de SIVECO (vezi si Cardul de sanatate, SIUI de la CNAS) aspecte sesizate la acel moment de responsabili din cadrul APDRP catre oficialii MADR dar nu au fost reactii pe masura etc… Nimeni nu s-a sesizat si pe acest contract…. Multe din deficientele din sistemul IACS au fost constatate in timpul misiunilor de audit din perioada 18-22.06.2007, 03-09.09.2007, 28.01 – 31.01.2008, 29.09. -03.10.2008 si care urmau a fi discutate la Bruxelles in cadrul intalnirii bilaterale din data de 27.03.2009.
Ce stie despre toate acestea fostul prim – ministru si ce raspuns a fost primit de la CE pe subiectul agricultura la accea vreme etc……(Ec Adrian Radu).
Actualitate
Halo_Shield: Noua frontieră a apărării împotriva amenințărilor aeriene asimetrice
Un conflict asimetric, o soluție modernă
Sistemele aeriene fără pilot (UAS) au redefinit complet dinamica apărării spațiului aerian, transformând-o într-un joc asimetric și extrem de rapid. Astăzi, dronele accesibile, care pot fi achiziționate cu mai puțin de 1.000 de dolari, reprezintă o amenințare critică pentru infrastructura strategică și obiectivele militare de mare valoare. Metodele tradiționale de apărare, bazate preponderent pe radare punctuale, se dovedesc insuficient de agile pentru a contracara atacurile multiple, rapide și venite din direcții imprevizibile.
Halo_Shield: Arhitectura rezilienței distribuite
Pentru a răspunde acestor provocări, a fost dezvoltată arhitectura modulară Halo_Shield, un sistem de combatere a dronelor (C-UAS) conceput să fuzioneze datele de la senzori activi și pasivi într-o imagine operațională unificată. Sistemul funcționează prin „Tile-uri” – componente integrate care conectează senzori tactici și efectori (inclusiv lasere de mare energie, precum sistemul LOCUST) într-un lanț de neutralizare distribuit. Această abordare elimină dependența de un singur punct de detecție, crescând semnificativ rata de succes a apărării.
De la experiment la succes operațional
În cadrul unor exerciții riguroase – T-REX 25-2, TWIX 2026 și T-REX 2026 – Halo_Shield a demonstrat capacități de necontestat. Validările din teren au confirmat că sistemul poate fi configurat în câteva minute, oferind o disponibilitate aproape continuă și interoperabilitate avansată. La Grand Forks, Halo_Shield a marcat o premieră prin coordonarea angajărilor cu laser de mare energie, preluând rolul de comandă și control direct și confirmând viabilitatea unui concept de apărare stratificat, gata pentru desfășurări rapide în medii complexe.
Ingeniozitate sub presiune: Lecții din deșert pentru tehnologia militară
Criza din Mojave
În timpul unor teste recente desfășurate în temperaturile extreme ale deșertului Mojave, terminalele terestre Starlink utilizate de armată au început să cedeze din cauza supraîncălzirii. Fără sprijin tehnic specializat în proximitate, soldații au recurs la o soluție de avarie ingenioasă: răcirea antenelor cu tricouri ude. Această abordare neașteptată a reușit să mențină fluxul de date esențial pentru operațiuni, demonstrând că adaptabilitatea pe câmpul de luptă poate suplini, uneori, lipsa echipamentelor complet ranforsate.
Tehnologia comercială: Avantaje și limite
Incidentul a scos la iveală dilema actuală a achizițiilor militare: echilibrul dintre rapiditatea tehnologiei comerciale și durabilitatea echipamentelor de tip „bespoke”. Dacă soluțiile comerciale, precum Starlink sau sistemele 5G, permit o desfășurare rapidă și costuri reduse cu 50% față de sistemele tradiționale, ele nu sunt întotdeauna proiectate pentru mediile austere.
Viitorul achizițiilor: Pragmatism peste supradimensionare
Lecția desprinsă de armată este clară: nu orice limitare tehnică necesită reproiectarea completă a unui sistem. Oficialii militari susțin acum că, dacă o procedură tactică simplă (precum răcirea improvizată) rezolvă problema fără a afecta misiunea, aceasta este preferabilă investițiilor masive în „supraransforsare”. Această filozofie, aplicată în urma experimentelor recente, ar putea schimba fundamental modul în care armata accelerează adopția tehnologiilor moderne, punând accent pe eficiență și adaptabilitate.
Schimbări la vârful Armatei SUA: Interim interimar în timpuri incerte
O numire surpriză
Într-o mișcare rapidă, Adam Telle a fost numit secretar interimar al Armatei, preluând funcția imediat după demisia surprinzătoare a predecesorului său. Telle, care ocupă în prezent funcția de asistent al secretarului Armatei pentru lucrări civile, a fost descris drept un patriot respectat, decizia fiind salutată de liderii din cadrul Comitetului pentru Forțele Armate din Senat.
Leadership în tranziție
Această schimbare vine într-un moment critic pentru forțele terestre, care traversează o perioadă de modernizare accelerată. Instituția se confruntă însă cu un vid de conducere la nivel înalt, atât pe plan civil, cât și militar. În timp ce Telle ocupă temporar fotoliul de secretar, postul de șef al Statului Major rămâne sub semnul incertitudinii după eliminarea generalului Randy George. Deși s-au vehiculat nume pentru acest post, Casa Albă nu a formalizat încă nicio nominalizare, pe fondul unor controverse politice privind credentialele potențialilor candidați. Pentagonul a dat asigurări că se lucrează la finalizarea acestor numiri, însă instabilitatea de la vârful ierarhiei militare rămâne un punct fierbinte în dezbaterea de la Washington.
Actualitate
Oshkosh Defense pune presiune pe pușcașii marini: oferta pentru vehicule JLTV expiră la 31 octombrie
Compania promite primele vehicule în mai puțin de un an
Oshkosh Defense le-a transmis pușcașilor marini americani că trebuie să decidă până la 31 octombrie dacă acceptă oferta companiei de a furniza vehicule tactice ușoare comune — JLTV — într-un interval mai mic de un an.
Propunerea vine în contextul în care AM General întâmpină întârzieri în producția versiunii modernizate JLTV A2, după ce a câștigat contractul pentru fabricarea acesteia. În lipsa unei decizii din partea Marine Corps, viitorul liniei de producție JLTV operate de Oshkosh rămâne incert.
Un „pod de producție” pentru a evita blocajele
Oshkosh își promovează intens oferta, denumită „production bridge” — sau „pod de producție”. Compania susține că soluția ar permite Marine Corps să continue procesul de modernizare, oferind în același timp AM General timpul necesar pentru a recupera întârzierile de producție.
Reprezentanții companiei afirmă că fiecare zi în care noile vehicule nu ajung în unități amână modernizarea forțelor și sporește riscurile operaționale. În acest scenariu, contractul propus de Oshkosh ar funcționa ca un mecanism temporar de protecție, nu ca o încercare de a elimina AM General din program.
Investiții private de peste 50 de milioane de dolari
Pentru a putea începe rapid producția, Oshkosh spune că a alocat peste 50 de milioane de dolari din capital propriu. Banii sunt destinați extinderii capacității industriale și achiziției anticipate a materialelor cu termene lungi de livrare.
Compania estimează că poate produce și livra aproximativ 1.200 de vehicule JLTV pe an. Primele unități ar putea ajunge la pușcașii marini în aproximativ zece luni de la activarea acordului.
Oferta se bazează pe forța de muncă disponibilă, spațiul actual de producție și relațiile existente cu furnizorii. Dacă decizia este amânată după 31 octombrie, toate aceste elemente — inclusiv capacitatea industrială și disponibilitatea componentelor — ar trebui reevaluate.
Fără semnale clare din partea Marine Corps
Oshkosh susține că Marine Corps a fost informat cu privire la termenul-limită și că oficialii au înțeles motivele pentru care compania a impus această dată. Cu toate acestea, până în prezent nu ar fi existat niciun semnal clar privind direcția în care intenționează să acționeze serviciul militar.
În lipsa unei cereri ferme, Oshkosh ar putea redirecționa capacitățile pregătite către alte activități: mentenanța flotei existente, contracte cu parteneri internaționali sau programe asociate, precum ROGUE Fires. Țările partenere reprezintă deja o piață concretă, după ce Țările de Jos au selectat compania pentru producția unei versiuni olandeze a vehiculului JLTV.
Marine Corps caută un al doilea furnizor
Marine Corps a publicat în luna mai o solicitare pentru identificarea unui al doilea furnizor de JLTV. Documentul viza variante comerciale sau deja dezvoltate, „mature, pregătite pentru producție și rapid de introdus în dotare”.
Serviciul militar american a precizat că analizează permanent opțiunile de achiziție pentru a respecta cerințele aprobate privind JLTV, pentru a menține nivelul de pregătire operațională și pentru a limita riscurile asociate introducerii noilor vehicule.
În acest context, Oshkosh s-a poziționat pentru a furniza modelul JLTV A1, a cărui linie de producție a rămas activă pentru comenzile comerciale ale companiei.
Un necesar de 12.500 de vehicule
Pentru anul fiscal 2027, Marine Corps solicită 244,9 milioane de dolari pentru achiziția a peste 340 de vehicule JLTV A2. Obiectivul total al pușcașilor marini este de aproximativ 12.500 de vehicule, însă Oshkosh estimează că până acum a fost livrat mai puțin de 60% din necesarul planificat.
Întârzierile AM General au atras critici din partea parlamentarilor americani, atât republicani, cât și democrați. Un senator democrat din Wisconsin a catalogat situația drept o performanță inacceptabilă pentru unul dintre cele mai importante contracte de vehicule ale Departamentului Apărării.
AM General invocă dificultăți de tranziție
Conducerea AM General a pus întârzierile pe seama unor probleme complexe de tranziție și a anunțat că firma intenționează să atingă producția la capacitate maximă în 2027.
În pofida acestor probleme, Oshkosh insistă că oferta sa nu urmărește falimentarea sau blocarea programului AM General. Compania afirmă că obiectivul este să ofere Marine Corps o soluție intermediară, astfel încât serviciul să își continue modernizarea, iar producătorul desemnat să câștige timp pentru recuperarea întârzierilor.
Actualitate
Cum poate fi îmbunătățit controlul proceselor de producție: 5 sfaturi pentru antreprenori
Controlul proceselor de producție reprezintă un factor critic pentru succesul unei companii care realizează diverse tipuri de produse. Lipsa unei monitorizări eficiente poate genera întârzieri, costuri suplimentare, pierderi de materiale și dificultăți în respectarea comenzilor. În schimb, o organizare bine pusă la punct permite utilizarea optimă a resurselor și creșterea productivității.
Fie că administrezi o fabrică de dimensiuni mici sau o companie cu procese complexe de producție, implementarea unor metode moderne de control te poate ajuta să identifici rapid problemele și să optimizezi activitatea. Iată cinci recomandări care pot contribui la îmbunătățirea performanței operaționale:
1. Monitorizează permanent fluxul de producție
Primul pas către un control eficient este să ai o imagine clară asupra fiecărei etape din procesul de producție.
Este important să urmărești în permanență:
- stadiul comenzilor;
- consumul de materii prime;
- timpul necesar fiecărei operațiuni;
- gradul de utilizare a utilajelor;
- eventualele blocaje din proces.
Monitorizarea continuă permite identificarea rapidă a întârzierilor și intervenția înainte ca acestea să afecteze termenele de livrare.
2. Standardizează procesele de lucru
Lipsa unor proceduri clare poate conduce la diferențe de calitate și la apariția erorilor.
Standardizarea proceselor contribuie la:
- reducerea variațiilor dintre loturile produse;
- respectarea acelorași pași de lucru;
- instruirea mai rapidă a noilor angajați;
- creșterea eficienței operaționale.
În plus, procedurile bine documentate facilitează identificarea și corectarea eventualelor neconformități.
3. Analizează indicatorii de performanță
Deciziile eficiente se bazează pe date concrete, nu pe estimări.
Stabilește indicatori relevanți pentru activitatea companiei, precum:
- timpul de producție;
- costul pe unitatea produsă;
- gradul de utilizare a echipamentelor;
- rata produselor neconforme;
- productivitatea echipelor;
- respectarea termenelor de livrare.
Analiza periodică a acestor indicatori oferă informații valoroase despre performanța proceselor și evidențiază zonele care necesită optimizare.
4. Automatizează colectarea și centralizarea datelor
În multe companii, informațiile despre producție sunt încă înregistrate manual, ceea ce poate genera întârzieri și erori. Prin digitalizarea proceselor, datele pot fi colectate și actualizate în timp real, oferind managerilor acces rapid la informații privind:
- comenzile aflate în lucru;
- consumurile efective;
- stocurile de materii prime;
- gradul de încărcare al liniilor de producție;
- situația livrărilor.
Centralizarea automată a datelor contribuie la reducerea timpului alocat activităților administrative și la creșterea acurateței informațiilor.
5. Utilizează o soluție integrată pentru managementul producției
Pe măsură ce activitatea companiei se dezvoltă, coordonarea proceselor devine tot mai complexă. Implementarea unui sistem ERP pentru producție permite integrarea informațiilor din producție, achiziții, gestiune, planificare, contabilitate și vânzări într-o singură platformă. Astfel, managerii pot urmări în timp real evoluția comenzilor, consumurile de materiale, costurile de producție și gradul de utilizare a resurselor, având la dispoziție informațiile necesare pentru luarea unor decizii rapide și bine fundamentate.
Alte măsuri care contribuie la eficientizarea producției
Pe lângă digitalizare și monitorizarea proceselor, există și alte acțiuni care pot avea un impact important asupra performanței companiei. Printre acestea se numără:
- planificarea corectă a comenzilor;
- întreținerea preventivă a utilajelor;
- optimizarea fluxurilor de materiale;
- instruirea continuă a angajaților;
- colaborarea eficientă între departamente.
Aceste măsuri reduc riscul apariției blocajelor și contribuie la desfășurarea activității în condiții optime.
Beneficiile unui control eficient al proceselor de producție
Companiile care investesc în optimizarea proceselor obțin avantaje importante atât din punct de vedere operațional, cât și financiar. Printre cele mai importante beneficii se numără:
- reducerea costurilor de producție;
- utilizarea mai eficientă a resurselor;
- diminuarea pierderilor de materiale;
- respectarea termenelor de livrare;
- creșterea productivității;
- îmbunătățirea calității produselor;
- decizii bazate pe date actualizate.
Greșeli frecvente pe care antreprenorii ar trebui să le evite
Chiar și companiile cu experiență pot întâmpina dificultăți dacă nu acordă suficientă atenție controlului proceselor de producție. Cele mai întâlnite greșeli sunt:
- lipsa unor indicatori de performanță;
- planificarea ineficientă a producției;
- utilizarea unor sisteme neintegrate;
- monitorizarea manuală a activităților;
- comunicarea deficitară între departamente.
Identificarea și corectarea acestor probleme generează îmbunătățiri semnificative în performanța operațională.
Controlul eficient al proceselor de producție reprezintă unul dintre cele mai importante elemente pentru dezvoltarea unei companii competitive. Monitorizarea activităților, standardizarea procedurilor, analiza indicatorilor și digitalizarea fluxurilor de lucru permit reducerea costurilor și utilizarea mai eficientă a resurselor. Prin implementarea unor soluții moderne și adoptarea unei abordări bazate pe date, antreprenorii pot crește productivitatea, pot îmbunătăți calitatea produselor și pot răspunde mai rapid cerințelor de pe piețe tot mai dinamice.
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 2 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum o ziMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 3 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 2 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 2 zileIndustria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor



