Actualitate
Ce avantaje prezintă statutul României de „piață emergentă” pentru cetățeni și companii
România a devenit oficial, pe 21 septembrie, „piață emergentă”, evoluție catalogată drept echivalentul aderării la Uniunea Europeană. Analistul Iancu Guda explică faptul că în acest cotnext se pot exploata oportunități de investiții, în special la bursă, „pentru că acolo se fac banii”.
Analistul Iancu Guda explică ce implicații are trecerea României la statutul de „piață emergentă” atât pe companii, cât și pentru ceilalți cetățeni, potrivit Digi24.
Ce avantaje prezintă statutul României de „piață emergentă”
„Implicațiile sunt creșterea vizibilității pieței de capital pe plan internațional. Investitorii care mandatează la rândul lor niște fonduri de investiții care să le gestioneze banii au un mandat limitat, iar fondurile de investiții globale care gestionează sute de milioane de euro nu pot investi în piețe de capital care nu sunt emergente. România nu a fost până acum piață emergentă, iar includerea țării noastre în acest indice înseamnă că avem vizibilitate – foarte mult capital, oportunități. Firmele care nu sunt listate la bursă pierd aceste oportunități de investiții. Pierd cei care nu investesc în piața de capital, iar în România, din păcate, 90% din avuția poporului este blocată în imobiliare și depozite bancare. Blocată, nu investită, se generează randamente foarte mici”, explică specialistul.
De asemenea, punctează și câteva aspecte prin care arată de ce sunt importante investițiile la bursă în acest context.
„Dacă ar investi la bursă ar avea randamente mult superioare. În ultimii 10 ani, cine a investit la bursă și-a dublat banii în euro, pe când din imobiliare îi crești cu 40 – 50%. Și asta înainte ca România să devină piață emergentă. Cine nu investește la bursă pierde în ideea că are oportunități pe care nu le exploatează ca persoană fizică și ca antreprenor care are un business pe care vrea să îl dezvolte și atunci ar putea avea acces la capital”, mai punctează Iancu Guda.
Numirile politice la conducere, o piedică în dezvoltarea companiilor
Analistul mai arată de ce este importantă listarea la bursă a unor companii de stat, dar și ce efect negativ au numirile politice la conducerea lor.
„Companiile de stat – țineți minte nebunia PSD care a interzis listarea companiilor de stat la bursă pentru următorii doi ani? Noi acum, devenim piață emergentă, avem acces la capital, sunt fonduri cu investiții cu sute de milioane de euro care pot investi în România și noi nu ne listăm la bursă companiile de stat, măcar 10%? Nimeni nu a spus să le privatizăm 100%, era vorba de o privatizare de 10%, suficient cât să se facă vizibilitate pe acele companii. Aceste companii trebuie să fie mult mai transparente, iar unii care au avut numiri politice acolo nu vor transparență la firmele de stat. Trebuie să exploatăm aceste oportunități și atât antreprenori privați, statul, și populația, să investim la bursă, pentru că acolo se fac banii”, mai susține acesta.
Agenția FTSE Russell a decis în urmă cu un an promovarea României de la „piață de frontieră” la „piață emergentă”, decizia intrând în vigoare de luni, 21 septembrie 2020.
Actualitate
O nouă frontieră pentru marina italiană: Pierroberto Folgiero anunță planurile Fincantieri pentru propulsia nucleară
Într-o mișcare strategică menită să redefinească puterea navală a Italiei, cel mai mare constructor de nave din țară explorează integrarea reactoarelor nucleare de ultimă generație, în timp ce armata studiază fezabilitatea primelor sale forțe navale propulsate atomic.
Tehnologie de ultimă generație pe mare: Proiectul Minerva și viitorul reactoarelor nucleare
Pierroberto Folgiero, CEO-ul Fincantieri, a confirmat recent interesul major al companiei pentru propulsia nucleară, subliniind că studiile actuale vizează reactoarele din generațiile a treia și a patra. Deși o implementare imediată nu este iminentă, constructorul italian caută activ parteneriate pentru a acoperi întregul lanț de valoare al acestei tehnologii complexe. Această inițiativă se aliniază cu Proiectul Minerva, lansat de Ministerul Apărării din Italia, care evaluează modul în care reactoarele nucleare mici pot asigura atât propulsia, cât și producția de energie electrică pentru navele de suprafață și submarinele viitorului. În prezent, în Europa, doar Franța, Marea Britanie și Rusia dețin astfel de capacități, însă oficialii italieni consideră că este momentul ca Roma să adopte o atitudine vizionară în acest domeniu.
Inovație sub presiune: Lecțiile din Ucraina și revoluția comunicațiilor subacvatice
Dincolo de ambițiile nucleare, Fincantieri își îndreaptă atenția către tehnologiile fără echipaj, inspirându-se din dinamica războiului din Ucraina. Folgiero a evidențiat faptul că interesul principal nu rezidă neapărat în construcția dronelor de suprafață, ci în sistemele sofisticate de comandă și control. Abilitatea de a menține legături satelitare sigure în zone fără acoperire telecom reprezintă lecția esențială preluată de pe frontul ucrainean. În acest sens, compania colaborează deja pentru integrarea tehnologiilor wireless în dronele subacvatice destinate protecției infrastructurii critice, un sector considerat esențial pentru securitatea maritimă modernă.
O singură flotă pentru Europa: Colaborarea multinațională prin programul corvetei europene
O altă prioritate pe agenda constructorului italian este consolidarea cooperării la nivel continental pentru a evita duplicarea costurilor de cercetare și producție. Programul Corvetei Europene de Patrulare (EPC), care implică Italia, Franța, Spania și Grecia, este oferit ca exemplu de succes în armonizarea cerințelor militare. Conform conducerii Fincantieri, standardizarea platformelor navale este singura cale logică pentru viitor, argumentând că nu există „valuri italiene sau franceze”, ci un singur mediu maritim care necesită soluții comune. Această abordare colaborativă urmărește să creeze nave interconectate, capabile să opereze eficient în cadrul unei arhitecturi de apărare europene integrate.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă contractul de 2 miliarde de dolari pentru noii sateliți MUOS
Într-o mișcare strategică ce reconfigurează ierarhia marilor contractori de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru construcția următoarelor două unități ale sistemului de comunicații prin satelit MUOS (Mobile User Objective System). Decizia marchează o turnură semnificativă, având în vedere că Lockheed Martin a fost partenerul istoric care a realizat primele cinci componente ale acestei constelații esențiale pentru securitatea națională.
Contractul, evaluat la 2 miliarde de dolari, vizează dezvoltarea, livrarea și testarea pe orbită a două noi platforme de comunicații în bandă îngustă. Acestea sunt programate pentru lansare nu mai devreme de anii 2031 și 2032, moment în care rețeaua MUOS va ajunge la un total de șapte sateliți activi, asigurând o acoperire globală superioară și o reziliență sporită în teatrele de operațiuni.
Continuitate și modernizare pentru comunicațiile ultra-secrete ale forțelor navale
Sistemul MUOS reprezintă coloana vertebrală a comunicațiilor securizate de frecvență ultra-înaltă (UHF) pentru armata americană și aliații săi, fiind un instrument vital în special pentru forțele navale. Deși programul a fost transferat sub tutela Space Force, importanța sa tactică rămâne neschimbată: oferă legături de date critice și comunicații vocale protejate chiar și în cele mai austere medii de luptă.
Această etapă de extindere a duratei de viață a sistemului vine după o competiție acerbă desfășurată pe parcursul ultimilor doi ani. Atât Boeing, cât și Lockheed Martin au beneficiat inițial de contracte de proiectare în valoare de 66 de milioane de dolari, însă oferta Boeing a fost cea care a convins autoritățile de achiziții să schimbe furnizorul principal pentru această fază critică a programului.
O privire spre viitor: De la investiții masive la potențiala integrare a sectorului comercial
Efortul financiar pentru susținerea acestui program este unul considerabil, reflectând prioritatea acordată supremației tehnologice în spațiu. Bugetul pentru cercetare și dezvoltare va atinge un vârf de peste 850 de milioane de dolari în anul fiscal 2027, totalizând investiții de 2,6 miliarde de dolari până în 2031. Aceste resurse sunt menite să garanteze că actuala constelație va rămâne pe deplin operațională cel puțin până în anul 2035.
Totuși, în paralel cu acest contract mamut, se prefigurează o schimbare de paradigmă. Space Force lucrează deja la o strategie pe termen lung care ar putea vedea transferul misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali. Această viziune sugerează că, deși prezentul aparține giganților industriali tradiționali, viitorul infrastructurii orbitale ar putea fi definit de agilitatea și inovația sectorului privat privatizat.
Actualitate
O nouă eră în tehnologia cuantică: Președintele Donald Trump impune Pentagonului un ritm accelerat pentru dotarea cu senzori de ultimă generație
Președintele Donald Trump a semnat recent două ordine executive majore menite să propulseze Statele Unite în fruntea revoluției cuantice, vizând domenii critice precum calculul avansat, securitatea cibernetică și senzorii de înaltă precizie. Printre cele mai ambițioase prevederi se numără un termen limită strict impus Departamentului Apărării: până în toamna anului 2028, armata trebuie să aibă deja pe teren trei tipuri noi de senzori cuantici operaționali.
Superioritate strategică prin inovare și navigație independentă de sistemul GPS
Nucleul acestei inițiative se regăsește în Ordinul Executiv 14411, axat pe „inovarea cuantică”. Documentul urmărește să asigure Statelor Unite un avantaj tehnic strategic, sprijinind Departamentul Energiei în construirea unui computer cuantic funcțional, capabil să rezolve probleme științifice imposibil de descifrat prin metode tradiționale. Totuși, miza imediată a ordinului depășește calculul complex, vizând aplicații practice esențiale precum comunicațiile securizate și senzorii de nouă generație.
Acești senzori folosesc hipersensibilitatea particulelor cuantice pentru a detecta semnale extrem de subtile, pe care tehnologiile convenționale le ignoră. În contextul conflictelor actuale din Ucraina și Orientul Mijlociu, unde bruierea GPS-ului a devenit o tactică de rutină, senzorii cuantici oferă o alternativă vitală pentru navigația de precizie. Mai mult, cercetările sugerează că această tehnologie ar putea permite detectarea submarinelor inamice fără a recurge la sonar, schimbând radical regulile războiului naval.
Termene stricte pentru implementarea tehnologiilor de vârf în cadrul forțelor operaționale
Deși Pentagonul a efectuat deja teste de teren cu diverse prototipuri, noul ordin prezidențial impune o trecere rapidă la faza de dotare activă. În termen de 60 de zile, Secretarul de Război trebuie să identifice cel puțin trei proiecte prioritare de senzori cuantici, cu obiectivul clar de a fi desfășurate în cadrul unităților militare până la 30 septembrie 2028. Această fereastră de doar 27 de luni reprezintă un efort logistic și tehnologic masiv pentru aparatul de apărare.
Pe lângă componenta militară, ordinul mobilizează agenții precum NASA și Fundația Națională pentru Știință pentru a explora rețelele cuantice, un domeniu în care competiția internațională, în special cu China, este extrem de strânsă. Planul include, de asemenea, instalarea unui computer cuantic performant într-un sit al Departamentului Energiei, proiect ce va beneficia de sprijinul direct al Agenției de Securitate Națională (NSA).
Securitatea cibernetică și protecția împotriva atacurilor informatice de tip cuantic
Cea de-a doua măsură, Ordinul Executiv 14409, vizează consolidarea apărării cibernetice în fața amenințărilor viitoare. Statele Unite se pregătesc pentru momentul în care hackerii vor putea folosi puterea computerelor cuantice pentru a sparge criptarea actuală. Soluția propusă este implementarea rapidă a „criptografiei post-cuantice” (PQC) la nivelul tuturor agențiilor civile și al contractorilor acestora.
În timp ce Pentagonul și partenerii săi lucrează de ani de zile la implementarea acestor algoritmi avansați, noua directivă obligă restul guvernului federal să atingă aceleași standarde de securitate. Practic, prin acest ordin, se urmărește uniformizarea rezilienței digitale a întregului aparat de stat în fața unei noi generații de riscuri informatice, asigurând protecția datelor sensibile într-un viitor dominat de tehnologia cuantică.
-
Exclusivacum 4 zilePensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
-
Exclusivacum 2 zile„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum o ziO feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum o ziPrahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 2 zileCatedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 3 zileFurați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
-
Exclusivacum o ziBebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 2 zileCoca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele



