Mihai Radu Ionescu, medic specialist neurolog la Clinica Neuroaxis din București, explică pentru cititorii Gândul.ro, cum virusul COVID-19 poate afecta sistemul nervos central, care sunt principalele simptome la pacienții cu forme grave de COVID-19 cu probleme neurologice, precum și care este impactul virusului asupra creierului și asupra sistemului nervos. „Dintre simptomele care pot fi subscrise sistemului nervos raportate tipic la bolnavii COVID-19 sunt: lipsa mirosului, amețeala, durere de cap, tulburări de concentrare”, subliniază medicul.

Reporter: Cum vedeți, ca medic specialist neurolog, acest virus?

Dr. Mihai Radu Ionescu: Virusul care determină boala COVID-19, SARS-CoV-2 face parte din grupul coronavirusurilor. Această familie de virusuri-tipic determină afecțiuni acute respiratorii la om, unele tipuri de coronavirus fiind implicate în forme ușoare, determinând infecții acute de căi respiratorii superioare (așa-zisa răceală comună), iar alte două tipuri de coronavirus, respectiv SARS-CoV și MERS-CoV, fiind în trecut decelate cu o virulență mult crescută și determinând epidemii cu afectări grave respiratorii numite SARS și respectiv MERS.

SARS este o abreviere însemnând sindromul respirator acut sever, de fapt însumând și prezentarea tipică clinică. Din cauza asemănării sindromului inițial implicat în boala COVID-19 cu epidemia din Asia din 2002-2003 cu virusul SARS-CoV, noul virus a și fost simplu denumit SARS-CoV-2.

Momentan, datele legate de afectarea neurologică în cadrul COVID-19 sunt relativ puține, dar cel puțin la acest moment nu sunt date certe care să poată afirma un neurotropism particular al acestui virus. Totuși, trăgând o paralelă cu epidemia SARS anterioară, unde din 8096 de cazuri au fost raportate 3 cazuri de posibilă afectare a sistemului nervos central (creierul și măduva spinării), dacă rata de afectare nervoasă este similară între cele două virusuri din aproximativ 21 de milioane de cazuri actuale, ne-am aștepta să fie până la 84000 de oameni cu afectare de sistem nervos central, în urma COVID-19.

Concluzionând, multe virusuri implicate în infecții umane de aproape orice fel pot determina fie prin infecție direct, fie post sau parainfecțios multiple tulburări neurologice (de la herpes virusuri, virusul rujeolei, rubeola sau virusul gripei), dar aceste manifestări sunt relativ rare, problema pare să rezide momentan în faptul că, deși coronavirusul nu pare a da afectare neurologică specifică sau cel puțin nu una frecventă din cauza numărului uriaș de cazuri actual global, ne putem aștepta la un număr mare de afectări neurologice.

Datele referitoare la afectarea neurologică sunt limitate

Reporter: Cum poate afecta coronavirusul sistemul nervos central?

Dr. Mihai Radu Ionescu: Datele legate de afectarea neurologică determinate de SARS-COV-2 sunt relativ limitate la acest punct, dar au fost raportate aproximativ 8 cazuri de encefalită (inflamația creierului) COVID-19, un caz de mielită (inflamația măduvei spinării) COVID-19  și două cazuri de ADEM (encefalomielită diseminată acută – un tip de afectare gravă imună postinfecțioasă inflamatorie simultană a creierului și măduvei spinării). Pe lângă aceste cazuri rare și grave, a fost descris un procent mare de encefalopatie (tulburări de personalitate, comportament, cognitie și de stare de conștiență), în cadrul bolii (între 25 și chiar 70% la pacienții cu forme grave de boală).

Pentru toate aceste afectări, merită menționat că, din cauza gradului diferit de investigare a fiecărui caz, lipsa unui protocol unitar este dificil de afirmat cu certitudine care este numărul real de afectare a sistemului nervos la cei bolnavi de coronavirus și de separat cei care au afectare direct ca urmare a coronavirusului sau doar sunt secundare stării critice în care se află (pacienții în stare critică cu disfuncție multiplă de organ și aflați perioade prelungite în terapie intensivă pot face afectare neurologică indiferent de motivul afectării inițiale).

Unul dintre afectările cu un grad ușor mai mare decât așteptat a fost incidență de accident vascular cerebral la pacienții bolnavi COVID-19, în seriile de cazuri, pacienții care sufereau aceste accidente vasculare, pe lângă coronavirus, majoritatea erau vârstnici și prezentau și factori de risc vascular tipici (hipertensiune arterială, diabet, hipercolesterolemie etc), dar au fost descriși și pacienți tineri (peste 50 de ani), aparent fără factori de risc vasculari clasici care să fie incriminați în apariția acestor accidente vasculare.

Astfel, s-a luat în discuție un posibil sindrom protrombotic asociat bolii, care să predispună la apariția de cheaguri și aceste efecte adverse sau, în continuare, este o problemă a stării critice în care se aflau majoritatea acestor pacienți, care să predispună intrinsec la tromboză.

Lipsa mirosului, printre simptomele care pot fi subscrise sistemului nervos

Reporter: Pacienții cu forme grave de COVID-19 au probleme neurologice. Care sunt simptomele?

Dr. Mihai Radu Ionescu: Pacienții cu forme grave de COVID-19, deși pot avea manifestări neurologice, nu există vreo manifestare specifică a acestei boli descrisă până la acest punct, dar au fost descrise alterări ale stării de conștientă, tulburări de mers, crize epileptice, agitație marcată, tulburări de vorbire și pareză facială.

Aceste manifestări ar trebui să conducă la investigarea acestor manifestări, ca în cazul oricărui alt pacient, deoarece ele pot fi un semn de afectări diverse neurologice și pot fi expresia unei afectări câteodată grave de organ, fie ca și complicație în cadrul COVID-19 sau doar ca o complicație simultană a unor bolnavi ce tipic prezentau și alte comorbidități anterioare (de exemplu: accident vascular cerebral și hemoragie intracerebrală, encefalite și meningite etc)

Reporter: Care sunt semnele că virusul ajunge la creier?

Dr. Mihai Radu Ionescu: Dintre simptomele care pot fi subscrise sistemului nervos raportate tipic la bolnavii COVID-19 sunt: lipsa mirosului, amețeala, durere de cap, tulburări de concentrare.

În limita unor numere mici de studii anatomopatologice și pe numere mici de pacienți, este foarte dificil de tras o concluzie în legătură cu aceste manifestări.

Un studiu neuropatologic, care a căutat prezența și efectele virusului în creierul unor pacienți care au murit ca urmare a infecției COVID-19, nu a arătat o infecție directă a creierului cu SARS-COV-2, ci doar modificări și leziuni hipoxice (ca urmare a aportului insuficient de oxigen către aceste structuri) și nu dovezi ale unei afectări directe virale, inclusiv la nivel olfactiv, unde, în contextul lipsei de miros descrise atât de frecvent, s-a considerat că ar putea fi un loc unde ar putea fi găsit acest virus.

Alte studii anatomopatologice realizate pe bolnavii COVID-19 au arătat modificări contradictorii, unele studii arătând practic o afectare a creierului nulă sau doar cu leziuni hipoxice secundare, pe când în alte studii au fost descrise modificări inflamatorii și hemoragice difuze relativ frecvente, coroborând ipoteza unei coagulopatii COVID-19.

Luate împreună, este dificil de tras o concluzie, cu excepția că studiile actuale sunt încă mici și insuficiente pentru a concluziona ferm asupra afectării creierului în cadrul acestei boli, dar, cel puțin la acest moment, nu par să fie dovezi ale prezentei virusului în creierul pacienților care au murit de COVID-19, ci doar unele posibile afectări în cadrul unei posibile tulburări de coagulare secundare acestei infecții.

Nu poate fi afirmat un neurotropism particular al acestui virus

Reporter: Care este impactul coronavirusului asupra creierului şi asupra sistemului nervos?

Dr. Mihai Radu Ionescu: Impactul asupra creierului este probabil unul care ține, în primul rând, de leziunile hipoxice care pot apărea la cei cu insuficiență respiratorie, rarele cazuri de encefalită descrise până la acest punct nu au fost dovedite ca fiind urmare a unei infecții directe a creierului sau urmare a unei reacții imune exagerate la prezența virusului în corp, mecanismul acestora este momentan necunoscut.

Nu poate fi afirmat un neurotropism particular al acestui virus și nici o afectare specifică a creierului în cadrul acestei boli, dar este clar că pacienții cu forme grave din cauza afectării multiorgan la care sunt supuși riscurilor inerente terapiei intensive și ventilatiei prelungite pot avea complicații și sechele diverse, inclusiv la nivelul creierului.

Neavând un control sau un mod de a prezice care cazuri, vor deveni grave sau vor face complicații neurologice, singurul mod de a scădea actual incidența acestora este de a scădea incidența infecției SARS-COV-2 în sine, prin măsuri populaționale și guvernamentale adecvate.

Ipotezele medicilor americani

În luna aprilie, potrivit unor publicații internaționale, medicii din SUA relatau că pe lângă simptomele de bază prezente la cei infectaţi, aceştia au obersvat că unii pacienţi sunt confuzi, până în punctul în care nu mai ştiu unde se află, nici în ce an. Această pierdere a reperelor esteuneori legată de lipsa de oxigen în sânge, dar la unii bolnavi nivelul de confuzie pare a fi în afara proporţiei în raport cu nivelul de afectare a plămânilor lor.

Neurologul de la Spitalul Universitar Langone, Jennifer Frontera, consideră că infecţia cu noul coronavirus are un impact asupra creierului şi asupra sistemului nervos. Dovezile existente demonstrează această descoperire, deoarece conform unui raport al Asociaţiei de medicină Jama 36% din 214 pacienţi chinezi au avut simptome neurologice, precum dureri nervoase, convulsii sau accidente vasculare cerebrale.

„Toată lumea spune că este o problemă de respiraţie, dar asta afectează ceva care ne este preţios, creierul. Dacă vă simţiţi confuzi, dacă aveţi probleme de gândire, sunt motive bune să consultaţi un medic. Ideea că trebuie să mergem la medic doar dacă nu respirăm bine nu mai este valabilă”, a spus un medic din San Francisco, care a vorbit despre descoperirea medicilor din Strasbourg.