Administratie
E oficial: a inceput marea bulibaseala privind scoala
(Preluare Inpolitics):
La doar 24 de ore de la celebrul anunț al lui Klaus Iohannis privind începerea anului școlar și modul în care se va derula învățămîntului în pandemie, vine prima corectură a unei gafe: președinția își cere scuze oficial pentru o eroare care a pus lumea în încurcătură. Fără a fi pesimiști cu tot dinadinsul, estimăm că e doar startul oficial al ceea ce se anunță marea bulibășeală din învățămînt, din motive pe care le vom expune imediat.
Cum se va derula școala începînd de luna viitoare, ne-a transmis președintele:
”Felul în care va funcţiona fiecare unitate școlară va fi decis local, deci, decizia se descentralizează la nivel de județ. În funcție de situația concretă, locală, se va decide dacă unitatea școlară va funcţiona după scenariul unu – „verde”, cu risc mic sau deloc; după scenariul doi – „galben”, cu risc mediu; sau după scenariul trei – numit „roșu”, care înseamnă că școala se închide de tot.
În consecință, pentru fiecare școală în parte, Comandamentul Județean pentru Situații de Urgenţă va lua decizia dacă se merge pe scenariul „verde”, asta însemnând că toți elevii merg fizic la școală, se țin cursuri normale; sau, dacă se merge pe scenariul trei – „roșu”, când nimeni nu merge la școală şi totul se desfășoară online; sau scenariul „galben”, scenariul doi, de risc mediu, care înseamnă că o parte din activități se ține în școală şi o parte se ţine în online”.
Primul efect: la doar 24 de ore, cum spuneam, președinția își cere scuze pentru că, în ce ne-a spus „a apărut o eroare cu privire la formula de calcul care stă la baza stabilirii celor trei scenarii care vizează desfășurarea învățământului preuniversitar începând cu data de 14 septembrie. Metoda de calcul este stabilită de specialiștii INSP și reprezentanții Ministerului Sănătății și subliniem că nu a fost comunicată corect Administrației Prezidențiale de către Ministerul Sănătății. Președintele României își cere public scuze pentru eventualele confuzii rezultate ca urmare a comunicării formulei de calcul eronate”.
Deci, ministerul Sănătății l-a dezinformat pe președinte din prima, cum s-ar zice, făcîndu-l să gafeze încă de la banalul anunț privind începerea școlii.
Asta ridică, din nefericire, o întrebare legitimă: ce va fi cînd intră în vigoare sistemul anunțat de Cotroceni?
Pentru că decizia, de funcționare sau nu, va fi luată pentru fiecare școală în parte dintr-un total de peste 6000, în fiecare județ, de către Comandamentele Județene pentru Situații de Urgenţă (CJSU).
În componența CJSU-urilor intră între 30 și 50 de membri, dintre care un președinte – prefectul – și doi vicepreședinți, adică președintele Consiliului Județean și șeful ISU județean.
Restul membrilor sunt șefi de servicii deconcentrate, de gospodărire comunală, reprezentanți ai unor ministere, instituții și servicii publice, șefi de unități militare, de direcții silvice, de la CFR, de spitale, de regii autonome (gaze, apă electricitate, transport etc), ai Crucii Roșii, de la meteo, agenți economici și chiar societăți comerciale private precum Enel, Telekom etc. Pe lîngă aceștia, mai funcționează un grup de consultanți din aceleași structuri mai sus prezentate, atît doar că ei nu au drept de vot.
Hotărîrile acestor CJSU se iau în ședințe în prezența majorității membrilor, cu două treimi, ceea ce înseamnă că dacă lipsește un singur vot pe cine știe ce considerente, o școală nu se poate închide ori deschide.
În plus, regulamentul de funcționare al CJSU-urilor prevede că este interzisă ”proferarea de insulte sau calomnii de către membrii prezenţi la şedinţă, dialogul dintre membrii şi persoanele aflate în sala, cât şi dintre aceste persoane. În cazul în care desfăşurarea lucrărilor este perturbată, Preşedintele poate să suspende şedinţa sau să dispună evacuarea din sală a membrilor şi/sau a persoanelor care au perturbat lucrările”.
La cît de eterogene, cu precădere politic, sunt respectivele CJSU e greu de crezut că nu vor apărea nervi și tensiuni majore în prag de alegeri.
Problema CJSU-urilor este că, de regulă, ele își intră în rol extrem de rar, mai mult în județele care se confruntă în mod tradițional cu inundații și alte asemenea probleme, cînd se decide închiderea sau deschiderea unor drumuri județene afectate de ape etc.
De închiderea școlilor se pune problema foarte rar.
CJSU Tulcea, bunăoară, a trebuit să ia anul trecut o asemenea decizie de închidere, pe 6 februarie, a școlilor din județ, fără municipiul Tulcea, în urma unui cod roșu de vreme rea. După care, în aceeași zi, s-a revenit cu altă hotărîre și s-au închis și școlile din municipiu. A doua zi, CJSU s-a întrunit din nou,a treia oară, a pentru a decide prelungirea suspendării cu încă o zi. Demn de menționat, însă, că nu a fost cazul, atunci, de o analiză bucată cu bucată a fiecărei școli în parte, ci în bloc.
Cum va fi, însă, din 14 septembrie, cînd CJSU-urile din întreaga țară – pe deasupra în plină campanie electorală cu mari interese politice locale -, vor trebui să ia decizii pentru fiecare școală în parte, cum ne-a informat președintele, și să decidă închideri/deschideri de școli de la o săptămînă la alta în funcție de trecerea de la verde la galben ori la roșu, după toanele Covid 19?
Judecînd după felul în care a demarat operațiunea, ieri, nu e greu de dat un răspuns.
Administratie
FOCAR DE MIGRAȚIE PE DN 5: Operațiune „Blitz” la Giurgiu pentru protejarea frontierelor Schengen
Într-o desfășurare de forțe fără precedent, menită să securizeze flancul sudic al spațiului de liberă circulație, polițiștii de frontieră din Giurgiu au anihilat, într-o singură zi, mai multe tentative de pătrundere ilegală în țară. Acțiunea de tip „Blitz”, desfășurată în strânsă cooperare cu autoritățile bulgare, a scos la iveală metodele disperate la care recurg migranții pentru a fenta vigilența controalelor de la graniță.
Alerte internaționale ignorate: Nepalezi cu decizii de returnare, depistați pe DN 5
Prima lovitură a fost dată în urma unui control în trafic pe principala arteră care leagă frontiera de Capitală. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, un autoturism înmatriculat în România, condus de un bărbat de 51 de ani, a fost interceptat în timp ce transporta doi cetățeni nepalezi.
Verificările rapide prin aplicația E-DAC au confirmat suspiciunile polițiștilor: cei doi bărbați nu doar că nu aveau drept de circulație în spațiul Schengen, dar figurau deja în sistemele de securitate cu alerte emise de autoritățile bulgare. Pe numele acestora fuseseră deja emise decizii de returnare, pe care aceștia au încercat să le ignore trecând ilegal granița în România.
Marfă umană printre transporturile de fier: Metoda „șnurului slăbit” a eșuat
Inventivitatea traficanților și a migranților a fost testată din nou câteva ore mai târziu, când un autocamion condus de un cetățean turc a fost tras pe dreapta. Deși vehiculul transporta oficial fier pe ruta Turcia-România, o anomalie la șnurul asigurator al semiremorcii a atras atenția agenților de la frontieră.
În urma unei percheziții amănunțite în interiorul compartimentului de marfă, polițiștii au descoperit doi bărbați – un turc și un iranian – ascunși printre materialele feroase. Niciunul nu poseda documente de călătorie valabile, sperând că greutatea încărcăturii va fi un paravan suficient pentru a trece neobservați. Seria capturilor a fost completată de un cetățean marocan, interceptat de o patrulă mixtă în timp ce se deplasa pe jos în proximitatea fostului punct de frontieră.
Toleranță zero: Migranții, predați de urgență autorităților bulgare
Toți cei cinci cetățeni străini sunt acum sub lupa anchetatorilor, fiind cercetați pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Totuși, conform planului de cooperare dintre România și Bulgaria, aventura lor pe teritoriul românesc a fost scurtă.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a confirmat că, imediat după finalizarea procedurilor preliminare, toate cele cinci persoane au fost predate oficial autorităților din țara vecină pentru continuarea cercetărilor. Instituția reiterează că astfel de acțiuni „Blitz” vor continua cu o frecvență sporită, obiectivul fiind gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii și garantarea unei securități de neclintit în interiorul spațiului Schengen. (Sava N.).
Administratie
Schimbarea pașaportului în 2026: acte necesare, procedura completă și costuri
Pașaport nou în 2026: când este obligatoriu
În 2026, schimbarea pașaportului în România se face printr-o procedură administrativă gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală de Pașapoarte. Cererea poate fi depusă atât în țară, la serviciile publice comunitare de pașapoarte, cât și în străinătate, prin consulatele și ambasadele României.
Un nou pașaport este necesar în următoarele situații:
- expirarea documentului;
- pierderea sau furtul pașaportului;
- deteriorarea lui.
În cazul expirării, vechiul pașaport este anulat automat la emiterea celui nou. Dacă documentul a fost pierdut sau furat, solicitantul trebuie să depună o declarație oficială și, după caz, o sesizare la poliție.
Paș cu paș: procedura pentru schimbarea pașaportului
Obținerea unui nou pașaport presupune parcurgerea mai multor etape obligatorii:
- programare online;
- depunerea actelor la serviciul de pașapoarte;
- verificarea documentelor și procesarea cererii;
- ridicarea noului pașaport.
Depunerea cererii se face doar personal, fie la serviciile publice comunitare de pașapoarte din România, fie la misiunile diplomatice și consulare din străinătate.
Acte necesare pentru pașaport în 2026
Pentru eliberarea unui nou pașaport sunt necesare, în mod standard:
- carte de identitate valabilă sau document provizoriu de identitate;
- dovada achitării taxei pentru pașaport;
- pașaportul anterior, dacă există;
- documente suplimentare, în situații speciale (de exemplu, pentru minori sau pentru clarificarea statutului juridic).
Autoritățile pot cere acte în plus pentru confirmarea identității sau a situației personale a solicitantului.
Ce tipuri de pașapoarte pot fi obținute
Sunt disponibile două tipuri principale de pașapoarte:
– Pașaport simplu electronic
Documentul standard pentru călătorii internaționale, care include elemente biometrice de securitate.
Valabilitate:
- 10 ani pentru adulți;
- 5 ani pentru persoanele între 12 și 18 ani;
- 3 ani pentru copiii sub 12 ani.
– Pașaport simplu temporar
Se eliberează doar în situații urgente (motive medicale, familiale, profesionale).
Caracteristici:
- valabilitate de 12 luni;
- termen de emitere redus;
- utilizare limitată la cazuri justificate.
Cât costă schimbarea pașaportului în 2026
Taxele pentru eliberarea pașaportului în 2026 sunt:
- 265 de lei pentru pașaportul simplu electronic;
- 265 de lei pentru pașaportul simplu temporar.
Plata poate fi făcută:
- online (inclusiv prin Ghiseul.ro);
- la bănci autorizate;
- la terminale de plată.
Programare exclusiv online și termene de eliberare
Programarea pentru depunerea cererii se face doar online, prin platforma oficială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura include:
- alegerea locației (serviciu de pașapoarte sau misiune consulară);
- selectarea tipului de pașaport;
- stabilirea intervalului orar;
- completarea datelor personale;
- confirmarea programării.
Solicitanții pot urmări online stadiul cererii, folosind numărul de înregistrare primit la depunere.
Termenele de eliberare diferă:
- în România, pașaportul simplu electronic se eliberează, de regulă, în câteva zile lucrătoare;
- în străinătate, termenul poate ajunge la 45–60 de zile lucrătoare;
- pașaportul simplu temporar poate fi emis în cel mult 15 zile lucrătoare, în situațiile urgente.
Pașaport electronic – standardul de siguranță, temporarul – soluția de urgență
Pașaportul simplu electronic rămâne varianta standard, cu perioadă lungă de valabilitate și nivel ridicat de securitate. Pașaportul simplu temporar este rezervat exclusiv cazurilor urgente și are valabilitate limitată, fiind o soluție de tranziție până la obținerea unui document electronic. (Paul D.).
Administratie
Peste 4,6 milioane de pensionari în România. Pensia medie a ajuns la 2.783 de lei în aprilie 2026
Mai puțini pensionari, pensii totalizând peste 13 miliarde de lei
România avea, în aprilie 2026, un număr de 4.682.638 de pensionari, cu 1.836 mai puțini față de luna precedentă, arată datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), citate în statistica oficială. Pensia medie la nivel național a fost de 2.783 de lei, iar valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite a ajuns la aproape 13,032 miliarde de lei.
Pensionarii la limită de vârstă, majoritari și cu cele mai mari pensii
Cea mai mare categorie o reprezintă pensionarii la limită de vârstă. În aprilie, 3.781.627 de persoane se aflau în această categorie, dintre care 2.157.235 erau femei. Pensia medie pentru această grupă a fost de 3.114 lei, peste media generală a sistemului public.
Pensie anticipată au primit 62.287 de persoane, cu o pensie medie de 2.489 de lei, ceea ce reflectă un nivel ușor inferior față de pensia medie la limită de vârstă.
Invaliditate și pensie de urmaș: venituri semnificativ mai mici
La nivelul lunii aprilie, 391.661 de persoane încasau pensie de invaliditate, cu o pensie medie de 1.084 de lei, de aproape trei ori mai mică decât media generală. Dintre acestea, 45.974 de persoane erau încadrate în gradul I de invaliditate, cu o pensie medie de 947 de lei.
Pensia de urmaș a revenit unui număr de 446.972 de persoane, pensia medie în acest caz fiind de 1.510 lei, mult sub media pensiilor pentru limită de vârstă, dar peste nivelul pensiilor de invaliditate.
Ajutor social pentru doar câteva zeci de pensionari
Statisticile CNPP mai arată că, în aprilie 2026, 91 de pensionari au beneficiat de ajutor social, cu o pensie medie de 540 de lei, indicator care evidențiază existența unor cazuri aflate la limita subzistenței în sistemul public de pensii.
-
Exclusivacum 5 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 2 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 5 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 5 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 4 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



