Actualitate
OPINIE. Mihai Morar: Sunt “normal” și nu mi-e rușine cu asta!
Mihai Morar este prezentator de televiziune și de radio, iar începând de astăzi îl puteți citi în calitate de editorialist GÂNDUL.RO. Într-o eră pe care chiar el o descrie ca fiind una a ”minorităților gălăgioase și a majorităților tăcute”, Mihai Morar se alătură echipei GÂNDUL.RO pentru a-și spune OPINIA despre lumea în care trăim, gândim, simțim, suferim, câștigăm și luptăm.
”Înțeleg că nu mai e normal să fii normal. Iar dacă faci parte din majoritate, orice fel de majoritate, nu numai că nu contează, dar, înainte de a deschide gura, trebuie să începi cu o scuză.
Trăim era minorităților gălăgioase și a majorităților tăcute. Este, totodată, era extremităților zgomotoase și a normalității sfioase. Și pentru că majoritățile tac, iar normalitatea se rușinează, din ce în ce mai mulți dintre noi avem impresia că trăim într-o bulă, că nu mai suntem demult o regulă, ci o excepție.
Normalitatea nu e un breaking news. Majoritatea nu face rating. Și, totuși, și una, și cealaltă, există mai mult decât în statistici.
Cei mai mulți dintre noi știm că problemele omenirii nu se rezolvă prin dărâmarea unor statui, dar nici căzând în genunchi în fața lor. Cei mai mulți dintre noi suntem revoltați când dreptatea se face cu genunchiul autorității pe jugulara celui de altă culoare, dar suntem oripilați și de crezul unora că dreptatea rasială înseamnă indivizi albi spălându-le picioarele negrilor și sărutându-le bocancii.
Cei mai mulți dintre noi nu facem parte nici din Oculta Mondială, dar nici din Inculta Mondială. Și tocmai vocile ”celor mulți” nu se aud în aceste timpuri. Nu suntem nici Sistemul, nici Anti-Sistemul. Majoritățile s-au înșelat de multe ori de-a lungul istoriei, majoritățile au făcut și mult rău, democrația nu e perfectă, dar sunt convins că idiocrația e cu adevărat periculoasă.
Un prieten scria zilele trecute, din bula lui ”majoritară”: ”Mă enervează și cetățenii cu mască și cei fără mască. Primii mă enervează în spațiile exterioare, iar ceilalți în spațiile închise.” Nu e cumva asta cea mai bună definiție a dramei pe care o trăiește normalitatea în zilele noastre? Deși știm că suntem majoritari, e aproape un act de curaj să te pretinzi ”normal”. Nu ești ”nici așa, nici altminteri”.
În astfel de momente, poate că vocea normalității ar trebui să se audă mai tare. Chiar nu e o rușine să fii normal.
Cuvântul ”normal” își are originea în latină: norma însemna ”unghi drept”, iar una din interpretările sale este ”care nu se abate nici în stânga, nici în dreapta”. Iar realitatea pe care o trăim, în care normalitatea pare setată pe ”silent mode”, e mediul perfect ca patologia să devină noua normă.
Dacă ești etichetat “normal”, nu înseamnă că ești prizonier în zona de confort, “vechi”, neadaptabil, conservator. La fel cum, omul nou, “la modă”, “pe val” nu reprezintă nicio garanție a evoluției speciei, progresismul nu coincide cu progresul și nici corectitudinea politică nu are vreo legătură cu dreptatea. Așa s-a ajuns ca marii apostoli ai libertății de exprimare să fie cei mai mari inamici ai libertății de fapt.
În această lume bolnavă, nu e suficient ca ”normalitatea” să-și vadă de viață, din bula ei, să dea din umeri și să spună: ”Nu ne mai facem bine!”. Nu ne mai facem bine atâta timp cât ”normalitatea” tace și nu face nimic.
Mihai Morar”
Actualitate
Revoluție tehnologică în Armata Statelor Unite: Înființarea unei comenzi dedicate sistemelor autonome
Armata Statelor Unite marchează o schimbare majoră în structura și prioritățile sale operaționale, prin înființarea unei noi comenzi și a unui birou de achiziții dedicate exclusiv tehnologiilor autonome. Această inițiativă strategică vizează accelerarea procesului de modernizare și integrarea rapidă a sistemelor avansate în dotarea trupelor, transformând fundamental modul în care forțele americane se pregătesc pentru viitoarele scenarii de conflict.
O mișcare decisivă împotriva birocrației
Decizia, care vine în completarea eforturilor la nivelul Pentagonului, vizează crearea Comandamentului pentru Viitor și Sisteme Autonome (FASCOM). Scopul principal al acestei noi structuri este eliminarea inerției birocratice care a frânat până acum adoptarea tehnologiilor de ultimă oră. Această inițiativă este menită să mențină avantajul tactic al forțelor americane, punând un accent major pe autonomie în formarea, achiziția și antrenarea militarilor, cu scopul declarat de a domina viitorul teatrului de război.
Obiective concrete pentru 2028
În cadrul acestui plan de acțiune, a fost instituit un nou Executiv pentru Achiziții de Programe dedicat autonomiei. Acesta are sarcina clară de a prioritiza achiziția și utilizarea unor capabilități avansate, precum sisteme de foc autonome, vehicule de luptă, tehnologii pentru realimentare și parteneriate între platforme pilotate și cele autonome. Termenul limită pentru implementarea acestor tehnologii la nivelul forțelor operaționale este anul fiscal 2028.
Extinderea resurselor umane specializate
Paralel cu dezvoltarea tehnologică, Armata SUA va extinde autorizațiile pentru unitățile de specialiști în sisteme aeriene tactice fără pilot și tehnicieni în robotică. Această măsură, aplicabilă tuturor unităților armatei, vine în completarea altor programe de anvergură menite să scaleze producția de drone și să integreze eficient aceste arme în cadrul forțelor terestre, consolidând capacitatea de răspuns a armatei în fața noilor provocări tehnologice.
Actualitate
Pentagonul pierde până la 830 de milioane de dolari din fondurile neangajate
Aproximativ 10 miliarde de dolari au rămas nealocați înainte de termenul-limită
Pentagonul a angajat aproximativ 142 de miliarde de dolari din fondurile pentru apărare prevăzute anul trecut în legea bugetară „One Big Beautiful Bill”. Circa 7% din suma totală — aproximativ 10 miliarde de dolari — a rămas însă neangajată și este acum supusă reducerilor bugetare automate.
Un oficial din domeniul apărării a confirmat că, înainte de începerea anului fiscal 2027, fusese angajat 93% din totalul fondurilor. Acesta nu a precizat însă ce programe sau linii bugetare au rămas nefinanțate.
Reducere automată de 8,3%
Legea adoptată anul trecut de republicani prin procedura de reconciliere bugetară a prevăzut aproximativ 152 de miliarde de dolari pentru apărare. Banii erau destinați unor priorități precum programul de apărare antirachetă Golden Dome, două distrugătoare din clasa Arleigh Burke, muniții și avioane de luptă.
Fondurile puteau fi cheltuite pe parcursul mai multor ani, dar sumele care nu erau angajate până la 1 octombrie urmau să fie reduse cu 8,3%, prin mecanismul cunoscut drept sechestrare bugetară. Aplicată celor aproximativ 10 miliarde de dolari rămași neangajați, reducerea ar însemna o pierdere de circa 830 de milioane de dolari din puterea de cumpărare a Pentagonului.
Presiuni pentru accelerarea contractelor
Deblocarea fondurilor a fost lentă la început, stârnind nemulțumirea Congresului. Legislatorii au cerut oficialilor Pentagonului să încheie contracte înainte de expirarea termenului.
La sfârșitul lunii aprilie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, le-a spus senatorilor că fuseseră atribuiți contracte pentru numai 26 de miliarde de dolari. În iunie, un oficial de rang înalt al Departamentului Apărării a declarat că instituția transmisese birourilor de programe instrucțiuni pentru accelerarea cheltuirii banilor, dar și pentru utilizarea lor responsabilă.
La sfârșitul lunii iulie, Hegseth a informat Comisia pentru alocări bugetare a Senatului că aproximativ 75 de miliarde de dolari erau încă neangajate. El a estimat atunci că 95% din fonduri vor fi contractate până la încheierea anului fiscal, inclusiv pentru proiecte precum sistemul Golden Dome.
Reacția Congresului rămâne incertă
Nu este clar dacă fondurile pierdute vor provoca nemulțumirea legislatorilor. Întrebat miercuri dacă toate sumele alocate apărării vor fi cheltuite până la finalul anului fiscal 2026, președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului, Roger Wicker, a declarat că este „foarte mulțumit de nivelul de execuție”, fără a oferi detalii suplimentare.
Elaine McCusker, cercetătoare principală la American Enterprise Institute și fostă comptroller interimară a Pentagonului, a avertizat anterior că departamentul are nevoie de fiecare dolar disponibil pentru a remedia probleme structurale de durată. Chiar și o reducere de 8,3% la reportarea fondurilor poate avea consecințe, a spus ea.
Actualitate
DIA publică un cadru de analiză pentru evaluarea „voinței de a lupta”
Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a făcut publică metodologia prin care încearcă să evalueze unul dintre cele mai greu de anticipat aspecte ale capacității unei armate străine: disponibilitatea de a continua lupta atunci când izbucnește un conflict.
„Voința de a lupta” este dificil de analizat tocmai pentru că ține de factori intangibili. Spre deosebire de numărul tancurilor sau de starea avioanelor, multe dintre elementele care o determină nu pot fi măsurate direct și nici observate cu ușurință.
DIA precizează că documentul, actualizat ultima dată în septembrie 2024, este destinat sprijinirii analizelor comunității de informații. Totodată, face parte dintr-o serie de materiale publice menite să explice provocări relevante pentru securitatea națională a SUA. Agenția a anunțat publicarea în contextul împlinirii a cinci ani de la retragerea americană din Afganistan, încheiată la 30 august 2021.
Lecțiile Afganistanului și Ucrainei
Prăbușirea rapidă a forțelor afgane în fața ofensivei talibane, în 2021, a luat prin surprindere atât comunitatea de informații americană, cât și Casa Albă. Mai multe zone strategice au fost abandonate fără luptă, iar președintele de atunci, Ashraf Ghani, a fugit din țară pe 15 august, în timp ce talibanii se apropiau de Kabul.
În cazul Ucrainei, evaluările inițiale au greșit în direcția opusă. După invazia rusă din februarie 2022, Kievul era așteptat să cadă în câteva zile. În schimb, armata ucraineană a respins înaintarea forțelor ruse și a continuat să lupte, până la instalarea unui impas sângeros în estul țării.
În 2024, fostul director al DIA, general-locotenentul Jeffrey Kruse, a recunoscut că agenția a subestimat hotărârea ucrainenilor de a-și apăra țara. Aceștia au manifestat o voință de luptă mult mai puternică decât anticipaseră analiștii, a spus el la un eveniment organizat de Alianța pentru Informații și Securitate Națională.
De la conducerea statului la moralul soldaților
Noul cadru își propune să structureze evaluarea unor factori care nu pot fi reduși la cifre. Analiștii sunt îndrumați să examineze dinamici de la nivelul conducerii naționale — inclusiv autoritatea și integritatea acesteia — până la spiritul de corp al militarilor.
Metodologia include și evaluarea mizelor conflictului: analiștii trebuie să stabilească dacă victoria sau înfrângerea ar reprezenta o amenințare existențială pentru stat, organizație ori regim. Sprijinul perceput din partea aliaților este, de asemenea, un factor relevant.
În acest sens, documentul ar fi putut evidenția hotărârea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a rămâne la Kiev în primele zile ale invaziei, în timp ce forțele ruse se apropiau de capitală. Refuzând oferta de evacuare, Zelenski i-ar fi transmis atunci președintelui american Joe Biden că avea nevoie de muniție, nu de o mașină pentru a pleca.
O evaluare care trebuie revizuită pe parcurs
DIA avertizează că voința de a lupta nu este fixă. Ea se poate schimba rapid și radical pe parcursul unui conflict, pentru fiecare dintre părțile implicate. O schimbare ulterioară nu înseamnă neapărat că evaluarea inițială a fost greșită; analiștii trebuie să identifice evenimentele și condițiile care au produs-o.
Kruse a declarat în 2024 că DIA folosise deja metodologia pentru a evalua China, considerată principala prioritate strategică a SUA. Agenția nu a precizat ce alte armate au fost analizate și nici ce concluzii au rezultat.
Voința de a lupta reprezintă doar unul dintre factorii intangibili luați în calcul în evaluarea capacităților militare. Imaginea de ansamblu include și pregătirea trupelor, structura demografică a personalului activ și a rezerviștilor, bugetele de apărare și doctrina militară.
DIA susține că o analiză sistematică a acestor factori poate ajuta la orientarea culegerii de informații și la identificarea elementelor care contează cel mai mult în diferite etape ale unui conflict. Miza este reducerea riscului unor erori de anticipare precum cele din Afganistan, în 2021, și Ucraina, în 2022.
-
Exclusivacum 3 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 4 zile„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 4 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 4 zileFlorin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
-
Exclusivacum o zi„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 3 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 3 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României



