Actualitate
DOR DE ROMÂNIA. Interviu exclusiv cu Alina Zaharia, singurul producător de zacuscă din Portugalia: „Zacusca noastră cea de toate zilele a fost elementul la care m-am raportat în căutarea identității mele”
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
”CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Alina Zaharia, un nume predestinat să îndulcească viețile celor din jur, este singura româncă din Portugalia care produce zacuscă, fiind stabilită de mai bine de 12 ani în orașul Porto. Decizia de a răspunde celor din jur și a-i răsplăti cu abilitatea ei de a face dulceață delicioasă și zacuscă, folosind ingrediente românești sau portugheze, a adus-o în punctul în care s-a regăsit pe sine însăși prin pasiunea care îi amintește de gustul copilăriei și de cei dragi. O persoană extrem de pozitivă și creativă, Alina Zaharia a mărturisit pentru GÂNDUL.RO că s-a îndrăgostit iremediabil de Portugalia și a decis să se stabilească în Porto, deși pierderea identității proprii devenea „un gust amar”. Aflată în dilema identității între două culturi, românca a simțit că, un produs îndrăgit încă din copilărie, zacusca, o va face să reflecteze asupra propriei persoane și se va regăsi în amintirile reimprospatate prin intermediul oamenilor din jur.
Deși a plecat din România pentru o perioadă de timp temporară, Alina Zaharia a simțit că Portugalia este locul în care trebuie să se stabilească și să-și concretizeze pasiunea care o reprezintă. Colegii săi au determinat-o să producă dulceață și să o vândă, iar produsul care i-a impresionat de la prima linguriță a fost magiunul de prune.
GÂNDUL.RO: Cine este Alina Zaharia? De cât timp locuiești în Portugalia și cum ai luat decizia de a te muta din România?
Alina Zaharia: Optimistă incurabilă, plecată din Brăila în Porto, în 2008, cu o bursă Erasmus, în Management & Marketing, la Institutul Superior de Contabilitate și Administrație din Porto- ISCAP. După câteva luni de Portugalia este greu să nu te îndrăgosteșți și să nu-ti dorești să te întorci. Eu am rămas. Pentru a mă integra mai ușor în cultură și obiceiurile portughezilor, am făcut un an de voluntariat la facultatea unde venisem, la departamentul de Relații Internaționale unde ajutam noii veniți să se integreze mai ușor în societate. După un an, am aplicat pentru un job, la o companie care produce și exportă vin și cafea. A fost primul interviu și primul job – punct ochit , punct lovit. Am lucrat din 2010 până în 2014 acolo, ca asistent manager la departamentul de export.

Dintr-un hobby, tânăra antreprenoare a început să producă zacuscă, fiind un produs adaptabil stilului de viață vegan, adoptat de majoritatea portughezilor în perioada respectivă.
GÂNDUL.RO: Care este povestea Greenalyn? Cum ai început să produci produse tradiționale românești?
Alina Zaharia: Fiind un proiect care promovează un stil de viață sănătos și care pune accent pe sustentabilitate, Greenalyn vine de la tot ce este verde și de la numele meu – Alina.
În perioada în care am lucrat la compania de vinuri, colegii au observat oarecum un stil de viață sănătos de fiecare dată când, la prânz, ne întâlneam la cantină și unde de multe ori îi invităm să deguste din mâncarea mea. Așa au început să aprecieze din ce în ce mai mult ce făceam, să aibe încredere și chiar să-mi comande dulceață sau zacuscă. Totul a pornit dintr-o glumă, dintr-o provocare de-a lor. Magiunul de prune a fost produsul de care s-au îndrăgostit. Asta mi-a dat curaj și încredere în mine și în ceea ce mai târziu aveam să fac.
Am demarat proiectul în 2016, într-un mod timid și fără mari așteptări. La vremea aceea se observa deja o căutare către un stil de viață mai sănătos, opțiunile alimentare începeau să fie cât mai segmentate, iar oamenii dădeau din ce în ce mai multă preferință ingredienteleor sănătoase, naționale, de la micii producători locali și libere de chimicale. Comunitatea vegană și vegetariană începea deja să ia o mare anvergură. Mi-am zis că aș avea produsul potrivit, la momentul potrivit și locul potrivit.
Am făcut ulterior un curs de antreprenoriat care m-a ajutat să pun bazele unei afaceri, cu tot ce implică ea: crearea unui brand, comunicare, implementare, vânzări, promovare, dezvoltare, etc.
Am început să fac zacuscă acasă, să coc vinetele și ardeii pe grătar, cu foc de lemne. La început vindeam zacuscă la prieteni, foști colegi, cunoștințe, etc. Am început să particip la târguri locale și diferite evenimente. Făceam degustări în diferite locații, sponsorizam diferite evenimente, etc. Așa a început să intre pe piața portugheză zacusca noastră. Am reușit să creez legături frumoase cu oamenii, iar ei la rândul lor, indirect, să mă promoveze și să mă ajute să cresc frumos. Le place zacuscă și vorbesc despre ea.

GÂNDUL.RO: Cum prezinți povestea zacuștei ?
Alina Zaharia: Le spun că zacusca este o rețeta tradițională transmisă din generații în generații și care concentrează în ea gustul toamnei și sentimentul de apartenența și de identitatea la valorile noastre.

Alina Zaharia mărturisește că atât zacusca, cât și magiunul de prune au fost două elemente care au ajutat-o să-și reidentifice propria identitate, într-o perioada în care se afla într-un proces de reflecție asupra propriei persoane, fiind departe de România, țara de suflet.
GÂNDUL.RO: Ce amintiri ai legate de zacuscă și dulceață?
Alina Zaharia: Viața la țară, mirosul vinetelor coapte, gustul toamnei, bucuria oamenilor, sentimentul de comunitate și conviventa. Magiunul de prune cu nuci, întins pe felia de mămăligă coaptă pe plită, oferit de bunicul. M-am identificat cu zacusca pentru că, după 12 ani, m-am gândit ce mă definește din România și din Portugalia și a fost un proces de reflecție și de regăsire a identității.
Românca spune că portughezii nu mănâncă foarte multe legume și nu cunosc conceptul de zacuscă, până în momentul în care tânăra antreprenoare le detaliează despre ingredientele și rețeta tradițională, bine cunoscută în țara natală.
GÂNDUL.RO: A fost difici de intrat pe piața din Portugalia, zacusca fiind un produs specific românesc?
Alina Zaharia: Destul de greu. Și încă este. Deoarece, în general, portughezii nu sunt obișnuiți să mănânce multe legume și nici nu au o tradiție a conservării vegetalelor, așa cum avem noi. În portugheză, conceptul de zacuscă nu există și atunci eu o numesc paté de legume, pentru a le fi ușor aș-și facă o ideea despre tipul de produs.
Alina Zaharia este singurul producator de zacuscă din Portugalia si crede cu tărie că retetele românești au puterea de a trece frontierele și de a învinge timpul, fiind transmise din generație în generație.
GÂNDUL.RO: Există concurență pe piața din Portugalia în ceea ce privește cele două produse Greenalyn?
Alina Zaharia: În momentul de față nu există o concurență propriu-zisă la zacuscă. Există câteva produse vegane prin magazine, dar sunt refacute în mod industrial și de regulă, importate. Neavând concurență, este deopotrivata un lucru bun cât și mai puțin bun, deoarece oamenii nu știu cum să raporteze zacusca la alte produse similare. Colaborez in momentul de față cu patru locații/ magazine mici, unde vând zacuscă și dulceață. La raft este singurul produs vegan, artizanal. Portughezii nu-l cunosc, nu au amintiri, nu-l cumpără. Este destul de greu de implementat pe piață, iar singură promovare o fac eu prin rețelele de socializare, la târguri locale, diferite evenimente și degustări.

Cu o identitate locală, tânăra româncă povestește cu surprindere că producătorii portughezi au dat dovadă de multă solidaritate în această perioadă, promovând pe fiecare persoană care avea nevoie să-și vândă produsele, prin orice modalitate. De asemenea, mărturisește că între ea și producătorii locali se naște un sentiment de apartenența locală, prin intermediul ajutorului reciproc.

GÂNDUL.RO: Cum au decurs comenzile în perioada crizei COVID??
Alina Zaharia: Pe perioada de criză am optat să fac livrări la domiciliu și a mers foarte bine. Am reușit să imi mențin prezența pe piață și asta m-a ajutat. Am observat un spirit de solidarietate atât din partea micilor producători, cât și al comunității locale. Ne promovăm pe rețelele de socializare produsele unul altuia și astfel am reușit cu toți să ne menținem prezenți și să avem o oarecare continuitate. În special în perioada aceasta, oamenii au jucat un rol extrem de important. Ei au fost practic promotorii mei indirecți. Pentru mine, oamenii sunt cel mai importante “instrument” de promovare al produselor mele. Fără oamenii pe care i-am întâlnit in cale, nu aș fi putut face nimic.

”Dulceața de anans și mango are foarte mare succes”, mărturisește Alina Zaharia
GÂNDUL.RO: Care este produsul cel mai solicitat?
Alina Zaharia: Dintre toate varietățile de dulceață de sezon pe care le fac, culmea, cea mai apreciată este dulceața de ananas și mango. Deși ingredientele nu sunt naționale, m-am gândit să introduc această dulceață pe timpul iernii deoarece atunci sunt doar citrice și gama de dulceata este oarecum redusă iarnă. Toata dulceata pe care o fac are un procent foarte redus de zahăr deoarece fructele pe care le folosesc sunt de extremă calitate, culese de multe ori de mine de la micii producători, la maturitate deplină, permițându-mi astfel reducerea zahărului la cantitatea mínimă și pastrarea gustului autentic al fructelor. Asta și pentru că fac loturi mici, nepreocupandu-mă în felul acesta cu valabiliatea lor.

”Dulceața de bostan este un produs specific local”, spune Alina Zaharia
Alina Zaharia: Portughezii sunt mari iubitori de dulceață de bostan cu nuci sau cu migdale și dulceață de roșii. Obișnuiesc să combine foarte mult dulceața cu multe tipuri de brânză.
Portughezii sunt mai atrași de conceptul de dulceață, iar produsul creat de Alina Zaharia vine ca o mănușă preferințelor localnicilor.

GÂNDUL.RO: Care este profilul consumatorului?
Alina Zaharia: Portughezii mănâncă foarte mult dulce, iar dulceața se combină foarte mult cu brânză, fiind foarte apreciată. Produsul este mult mai căutat decât zacusca, pentru că sunt atrași și au o preferință definită în acest sens.

GÂNDUL.RO: Ai o politică specifică pentru consumatorii tăi?
Alina Zaharia: Am o politică de sustenabilitate. Borcanele pe care le vând pot fi refolositee la următoare comandă, consumatorii beneficiind de un discount.
În final, românca spune că pentru a se regăsi pe sine însăși, a readus în inimile și papilele gustative ale localnicilor produsul cu care a copilărit si care îi trezește numeroase amintiri.
GÂNDUL.RO: Îți lipsește România? Cum te-a ajutat pasiunea să te dezvolți personal?
Alina Zaharia: Îmi lipsește mâncarea din România, prietenii, familia. Am adus în prezentul, acum portughez, trecutul meu românesc. Asta m-a ajutat să mă regăsesc ca persoană și să-mi găsesc un drum. Oamenii pe care i- am întâlnit în calea mea au avut fiecare un rol important și totul se reduce la oameni și la bucuria pe care o găsim im fiecare din ei.

Mâncarea poate să atingă mai mult decât senzații, trezește emoții, amintiri și aduce fericire. Asa cum marca un bucatar celebru american, Michael Chiarello: „Ceea ce mă ține motivat nu este mâncarea în sine, ci toate legăturile și amintirile pe care le reprezintă.”
Actualitate
Oshkosh Defense pune presiune pe pușcașii marini: oferta pentru vehicule JLTV expiră la 31 octombrie
Compania promite primele vehicule în mai puțin de un an
Oshkosh Defense le-a transmis pușcașilor marini americani că trebuie să decidă până la 31 octombrie dacă acceptă oferta companiei de a furniza vehicule tactice ușoare comune — JLTV — într-un interval mai mic de un an.
Propunerea vine în contextul în care AM General întâmpină întârzieri în producția versiunii modernizate JLTV A2, după ce a câștigat contractul pentru fabricarea acesteia. În lipsa unei decizii din partea Marine Corps, viitorul liniei de producție JLTV operate de Oshkosh rămâne incert.
Un „pod de producție” pentru a evita blocajele
Oshkosh își promovează intens oferta, denumită „production bridge” — sau „pod de producție”. Compania susține că soluția ar permite Marine Corps să continue procesul de modernizare, oferind în același timp AM General timpul necesar pentru a recupera întârzierile de producție.
Reprezentanții companiei afirmă că fiecare zi în care noile vehicule nu ajung în unități amână modernizarea forțelor și sporește riscurile operaționale. În acest scenariu, contractul propus de Oshkosh ar funcționa ca un mecanism temporar de protecție, nu ca o încercare de a elimina AM General din program.
Investiții private de peste 50 de milioane de dolari
Pentru a putea începe rapid producția, Oshkosh spune că a alocat peste 50 de milioane de dolari din capital propriu. Banii sunt destinați extinderii capacității industriale și achiziției anticipate a materialelor cu termene lungi de livrare.
Compania estimează că poate produce și livra aproximativ 1.200 de vehicule JLTV pe an. Primele unități ar putea ajunge la pușcașii marini în aproximativ zece luni de la activarea acordului.
Oferta se bazează pe forța de muncă disponibilă, spațiul actual de producție și relațiile existente cu furnizorii. Dacă decizia este amânată după 31 octombrie, toate aceste elemente — inclusiv capacitatea industrială și disponibilitatea componentelor — ar trebui reevaluate.
Fără semnale clare din partea Marine Corps
Oshkosh susține că Marine Corps a fost informat cu privire la termenul-limită și că oficialii au înțeles motivele pentru care compania a impus această dată. Cu toate acestea, până în prezent nu ar fi existat niciun semnal clar privind direcția în care intenționează să acționeze serviciul militar.
În lipsa unei cereri ferme, Oshkosh ar putea redirecționa capacitățile pregătite către alte activități: mentenanța flotei existente, contracte cu parteneri internaționali sau programe asociate, precum ROGUE Fires. Țările partenere reprezintă deja o piață concretă, după ce Țările de Jos au selectat compania pentru producția unei versiuni olandeze a vehiculului JLTV.
Marine Corps caută un al doilea furnizor
Marine Corps a publicat în luna mai o solicitare pentru identificarea unui al doilea furnizor de JLTV. Documentul viza variante comerciale sau deja dezvoltate, „mature, pregătite pentru producție și rapid de introdus în dotare”.
Serviciul militar american a precizat că analizează permanent opțiunile de achiziție pentru a respecta cerințele aprobate privind JLTV, pentru a menține nivelul de pregătire operațională și pentru a limita riscurile asociate introducerii noilor vehicule.
În acest context, Oshkosh s-a poziționat pentru a furniza modelul JLTV A1, a cărui linie de producție a rămas activă pentru comenzile comerciale ale companiei.
Un necesar de 12.500 de vehicule
Pentru anul fiscal 2027, Marine Corps solicită 244,9 milioane de dolari pentru achiziția a peste 340 de vehicule JLTV A2. Obiectivul total al pușcașilor marini este de aproximativ 12.500 de vehicule, însă Oshkosh estimează că până acum a fost livrat mai puțin de 60% din necesarul planificat.
Întârzierile AM General au atras critici din partea parlamentarilor americani, atât republicani, cât și democrați. Un senator democrat din Wisconsin a catalogat situația drept o performanță inacceptabilă pentru unul dintre cele mai importante contracte de vehicule ale Departamentului Apărării.
AM General invocă dificultăți de tranziție
Conducerea AM General a pus întârzierile pe seama unor probleme complexe de tranziție și a anunțat că firma intenționează să atingă producția la capacitate maximă în 2027.
În pofida acestor probleme, Oshkosh insistă că oferta sa nu urmărește falimentarea sau blocarea programului AM General. Compania afirmă că obiectivul este să ofere Marine Corps o soluție intermediară, astfel încât serviciul să își continue modernizarea, iar producătorul desemnat să câștige timp pentru recuperarea întârzierilor.
Actualitate
Cum poate fi îmbunătățit controlul proceselor de producție: 5 sfaturi pentru antreprenori
Controlul proceselor de producție reprezintă un factor critic pentru succesul unei companii care realizează diverse tipuri de produse. Lipsa unei monitorizări eficiente poate genera întârzieri, costuri suplimentare, pierderi de materiale și dificultăți în respectarea comenzilor. În schimb, o organizare bine pusă la punct permite utilizarea optimă a resurselor și creșterea productivității.
Fie că administrezi o fabrică de dimensiuni mici sau o companie cu procese complexe de producție, implementarea unor metode moderne de control te poate ajuta să identifici rapid problemele și să optimizezi activitatea. Iată cinci recomandări care pot contribui la îmbunătățirea performanței operaționale:
1. Monitorizează permanent fluxul de producție
Primul pas către un control eficient este să ai o imagine clară asupra fiecărei etape din procesul de producție.
Este important să urmărești în permanență:
- stadiul comenzilor;
- consumul de materii prime;
- timpul necesar fiecărei operațiuni;
- gradul de utilizare a utilajelor;
- eventualele blocaje din proces.
Monitorizarea continuă permite identificarea rapidă a întârzierilor și intervenția înainte ca acestea să afecteze termenele de livrare.
2. Standardizează procesele de lucru
Lipsa unor proceduri clare poate conduce la diferențe de calitate și la apariția erorilor.
Standardizarea proceselor contribuie la:
- reducerea variațiilor dintre loturile produse;
- respectarea acelorași pași de lucru;
- instruirea mai rapidă a noilor angajați;
- creșterea eficienței operaționale.
În plus, procedurile bine documentate facilitează identificarea și corectarea eventualelor neconformități.
3. Analizează indicatorii de performanță
Deciziile eficiente se bazează pe date concrete, nu pe estimări.
Stabilește indicatori relevanți pentru activitatea companiei, precum:
- timpul de producție;
- costul pe unitatea produsă;
- gradul de utilizare a echipamentelor;
- rata produselor neconforme;
- productivitatea echipelor;
- respectarea termenelor de livrare.
Analiza periodică a acestor indicatori oferă informații valoroase despre performanța proceselor și evidențiază zonele care necesită optimizare.
4. Automatizează colectarea și centralizarea datelor
În multe companii, informațiile despre producție sunt încă înregistrate manual, ceea ce poate genera întârzieri și erori. Prin digitalizarea proceselor, datele pot fi colectate și actualizate în timp real, oferind managerilor acces rapid la informații privind:
- comenzile aflate în lucru;
- consumurile efective;
- stocurile de materii prime;
- gradul de încărcare al liniilor de producție;
- situația livrărilor.
Centralizarea automată a datelor contribuie la reducerea timpului alocat activităților administrative și la creșterea acurateței informațiilor.
5. Utilizează o soluție integrată pentru managementul producției
Pe măsură ce activitatea companiei se dezvoltă, coordonarea proceselor devine tot mai complexă. Implementarea unui sistem ERP pentru producție permite integrarea informațiilor din producție, achiziții, gestiune, planificare, contabilitate și vânzări într-o singură platformă. Astfel, managerii pot urmări în timp real evoluția comenzilor, consumurile de materiale, costurile de producție și gradul de utilizare a resurselor, având la dispoziție informațiile necesare pentru luarea unor decizii rapide și bine fundamentate.
Alte măsuri care contribuie la eficientizarea producției
Pe lângă digitalizare și monitorizarea proceselor, există și alte acțiuni care pot avea un impact important asupra performanței companiei. Printre acestea se numără:
- planificarea corectă a comenzilor;
- întreținerea preventivă a utilajelor;
- optimizarea fluxurilor de materiale;
- instruirea continuă a angajaților;
- colaborarea eficientă între departamente.
Aceste măsuri reduc riscul apariției blocajelor și contribuie la desfășurarea activității în condiții optime.
Beneficiile unui control eficient al proceselor de producție
Companiile care investesc în optimizarea proceselor obțin avantaje importante atât din punct de vedere operațional, cât și financiar. Printre cele mai importante beneficii se numără:
- reducerea costurilor de producție;
- utilizarea mai eficientă a resurselor;
- diminuarea pierderilor de materiale;
- respectarea termenelor de livrare;
- creșterea productivității;
- îmbunătățirea calității produselor;
- decizii bazate pe date actualizate.
Greșeli frecvente pe care antreprenorii ar trebui să le evite
Chiar și companiile cu experiență pot întâmpina dificultăți dacă nu acordă suficientă atenție controlului proceselor de producție. Cele mai întâlnite greșeli sunt:
- lipsa unor indicatori de performanță;
- planificarea ineficientă a producției;
- utilizarea unor sisteme neintegrate;
- monitorizarea manuală a activităților;
- comunicarea deficitară între departamente.
Identificarea și corectarea acestor probleme generează îmbunătățiri semnificative în performanța operațională.
Controlul eficient al proceselor de producție reprezintă unul dintre cele mai importante elemente pentru dezvoltarea unei companii competitive. Monitorizarea activităților, standardizarea procedurilor, analiza indicatorilor și digitalizarea fluxurilor de lucru permit reducerea costurilor și utilizarea mai eficientă a resurselor. Prin implementarea unor soluții moderne și adoptarea unei abordări bazate pe date, antreprenorii pot crește productivitatea, pot îmbunătăți calitatea produselor și pot răspunde mai rapid cerințelor de pe piețe tot mai dinamice.
Actualitate
Camera Reprezentanților prelungește finanțarea guvernului american până pe 11 decembrie
Legislatorii evită blocajul administrativ și riscul suspendării plăților
După Senat, Camera Reprezentanților din Statele Unite a avansat marți o rezoluție de finanțare temporară care menține funcționarea guvernului federal până la 11 decembrie.
Măsura are rolul de a preveni intrarea administrației într-un blocaj bugetar și asigură continuitatea finanțării programelor guvernamentale, inclusiv a celor destinate apărării.
Programele de înarmare pot continua la nivelurile bugetare din 2026
Rezoluția permite menținerea finanțării actualelor programe de armament la nivelurile prevăzute pentru anul fiscal 2026. Astfel, proiectele militare aflate în derulare pot continua să primească fonduri, chiar și în absența adoptării unui buget federal complet.
Prelungirea temporară oferă Pentagonului și industriei de apărare un interval suplimentar pentru a-și menține activitatea fără întreruperi administrative majore.
Angajații civili și militarii sunt protejați de consecințele unui impas bugetar
Adoptarea rezoluției reduce riscul intrării în șomaj tehnic a angajaților civili ai administrației federale. În același timp, măsura previne apariția unei situații în care militarii ar fi obligați să lucreze fără să fie plătiți.
Continuarea finanțării este considerată esențială pentru menținerea operațiunilor militare și pentru funcționarea structurilor de apărare într-un context de incertitudine bugetară.
Posibile reduceri automate ale fondurilor aprobate prin reconciliere
Dezbaterea asupra rezoluției a evidențiat și consecințe suplimentare pentru bugetul apărării. Unele fonduri aprobate prin procedura de reconciliere bugetară ar putea fi supuse unor reduceri automate dacă nu sunt cheltuite până în luna octombrie.
Această prevedere ar putea pune presiune pe instituțiile militare să accelereze alocarea și utilizarea fondurilor, pentru a evita diminuarea resurselor disponibile.
Finanțarea temporară menține incertitudinea asupra bugetului final
Deși rezoluția previne un blocaj imediat, aceasta nu înlocuiește un buget federal anual. Congresul va trebui să ajungă la un acord privind finanțarea guvernului pe termen lung înainte de expirarea noii perioade de finanțare, pe 11 decembrie.
Până atunci, structurile militare vor funcționa într-un cadru bugetar provizoriu, cu proiecte prioritare menținute, dar cu incertitudini privind planificarea financiară pentru restul anului fiscal.
-
Exclusivacum 4 zileFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum o ziTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 3 zileConcursul de la Dinamo, făcut praf: tragere la sorți cu grile la vedere și comisie pe ‘românește’
-
Exclusivacum 4 zileCÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?



