Maratonul liric „Noapte de muzică și poezie”, desfășurat, timp de șase ore, în grădina Institutului Cultural Român din București, miercuri, 24 iunie, a reunit peste 50 de scriitori români, dovedind că poezia reprezintă, chiar şi în era distanţării sociale, polul în jurul căruia se grupează scriitorii, editorii și cititorii, pentru a promova atitudini şi valori durabile.

De la ora 18.00 și până la miezul nopții, au susținut lecturi live scriitorii Daniel Bănulescu, Magda Cârneci, Gabriel Chifu, Denisa Comănescu, Mina Decu, Simona-Grazia Dima, Teodor Dună, Denisa Duran, Mihai Firică, Dinu Flămând, Horia Gârbea, Irina Georgescu, Sorin Gherguţ, Bogdan Ghiu, Doina Ioanid, Adrian Lesenciuc, Ciprian Măceșaru, Ştefan Manasia, Cosmin Perţa, Nicolae Prelipceanu, Ioan Es. Pop, Alina Purcaru, Liviu Ioan Stoiciu, Eugen Suciu, Dan Pleşa, Mihók Tamás, Marius Tucă, Nicolae Tzone, Lucian Vasilescu, Varujan Vosganian și Florina Zaharia, și, prin intermediul video, Şerban Axinte, Linda Maria Baros, Andrei Codrescu, Daniel Corbu, Gellu Dorian, Lia Faur, Şerban Foarţă, Paul Gorban, Ioana Ieronim, Cassian Maria Spiridon, Ioan Matiuţ, Ion Mureșan, Maria Pilchin, Ioan Pintea, Adrian Popescu, Robert Şerban, Marius Marian Şolea, Cătălin Mihai Ştefan, Marcel Tolcea, Lucian Vasiliu, Matei Vişniec, Călin Vlasie și George Vulturescu.

Pe durata întregii seri, trupa Krypton a susținut un concert rock, evenimentul fiind transmis LIVE pe pagina Facebook a Institutului Cultural Român, unde poate fi vizionat integral: www.facebook.com/InstitutulCulturalRoman/videos/266222627790405/

Poezia s-a aflat și în centrul dezbaterii „Piața de carte în pandemie”, care a prefațat maratonul, desfășurată în grădina ICR de la ora 11.00 la 12.30 și de la 13.00 la 14.30. Reprezentanți a 12 edituri românești au fost invitați de directorul Centrului Cărții, Andrei Novac, să discute despre dificultățile și oportunitățile acestei perioade dificile care a afectat semnificativ sectorul cultural.

„Poezia vinde și nu vinde, mai mult nu vinde; în librării ești primit sau nu ești primit cu volume de poezie, mai mult nu ești primit”, a spus Mădălin Costache, reprezentantul Editurii Paralela 45, o editură care acordă o atenție deosebită poeziei. Editorul a subliniat importanța introducerii autorilor contemporani în manualele școlare, în vederea educării gustului publicului tânăr, subliniind că de cele mai multe ori entuziasmul afișat online nu corespunde obiceiului de consum, multe volume rămânând „apreciate”, dar necitite. Problema consumului de carte în România – în special a celui de poezie – a fost amintit pe parcursul dezbaterii de majoritatea invitaților, reprezentantul Editurii Cartex, Lucian Pricop, vorbind chiar despre faptul că înșiși librarii nu sunt, în cea mai mare parte, cititori de poezie. „În perioada pandemiei a crescut interesul pentru lectură”, a mai spus acesta, dar nu în sensul achiziționării de titluri noi, ci al „recuperării” cărților din bibliotecă, o situație nemaiîntâlnită până acum, nici măcar în vacanțe.

Roxana Liritis (Editura Corint) a dezvăluit că, în perioada pandemiei, cel mai bine s-au vândut cărțile de ficțiune pentru adolescenți, subliniind însă lipsurile sistemului de învățământ. Pe de altă parte, Dana Anghelescu (Libris Editorial) a povestit, într-o notă optimistă, că deși tirajele au fost reduse în perioada pandemiei, atenția publicului pentru mediul online a făcut ca scăderile înregistrate de editură să nu devină îngrijorătoare. Directorul Editurii RAO, Ovidiu Enculescu, a mărturisit că, deși apreciază poezia, interesul grupului editorial pe care îl conduce nu este îndreptat în mod special către publicarea acestui gen literar. Editorul a mai amintit că Editura RAO va produce pentru prima dată în România, după 30 de ani, carte în limbaj braille, pentru nevăzători. „Cartea reprezintă fundamentul cultural al oricărui popor, fără carte totul se duce de râpă”, a concluzionat reprezentantul RAO.

Horia Gârbea, președinte al Filialei București – Poezie a Uniunii Scriitorilor din România și reprezentant al editurii Neuma, în cadrul căreia îngrijește o colecție de poezie, a amintit că nume importante ale literaturii române, precum Eminescu sau Bacovia, au apărut inițial într-un număr foarte mic de exemplare, întrucât „poezia niciodată nu a beneficiat de tiraje mari”. A subliniat că, pe o piață literară aproape sufocată de veleitari, rămâne deosebit de important filtrul valoric.

În cadrul dezbaterii a mai fost amintită importanța implicării autorului contemporan în promovarea cărților sale, iar, în ceea ce privește strategia promovării în străinătate, realizarea unor antologii de poezie românească, publicate în diferite limbi străine.

Moderatorul dezbaterii, Andrei Novac, a evidențiat că Centrul Cărții a înregistrat în ultimii doi ani un număr record de solicitări din partea editurilor străine pentru a se înscrie la programele de finanțare derulate de Institutul Cultural Român și că, în cadrul târgurilor internaționale de carte organizate de ICR, numărul editorilor români incluși în programul de la stand a fost în creștere, Centrul Cărții facilitând astfel contactul acestora cu editorii străini, potențial interesați de literatura română. A mai spus că o piață foarte primitoare pentru poezie în general este America Latină.

În pauza dintre întâlniri, Ovidiu Mihăilescu a susținut un un recital de folk.

În cea de-a doua parte a dezbaterii, accentul a fost pus pe modalitățile de promovare și distribuție a cărții. Într-o intervenție video, Călin Vlasie (Cartea Românească) a vorbit despre situația „aproape falimentară” a editurilor românești, care se confruntă cu scăderea vânzărilor, având adesea și povara împrumuturilor bancare. „Harta editurilor românești va arăta foarte diferit”, a spus el, fiind nevoie de multă creativitate în domeniul editării de carte, nevoit să traverseze „cea mai mare criză din ultimii 30 de ani”. Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea, a subliniat că „fiecare editură are tezaurul său de cititori la care se raportează atunci când scoate cărți”, amintind de scăderea tirajelor cărților autorilor români în ultimele decade, de la 100 000 de exemplare în anii ’90 la, uneori, doar 300 de exemplare pentru o carte considerată bună astăzi. Tirajele mici din România au fost aduse în discuție și de reprezentantul Editurii Vellant, Dan Pleşa, care a afirmat că, într-o negociere, editorii din străinătate se arată întotdeauna interesați de numărul de exemplare în care este publicat un autor român în țara sa și, adesea, sunt dezamăgiți când află răspunsul, deoarece, în România, cu puține excepții, tirajul pentru un titlu nu depășește 1000 de exemplare.

Bogdan Hrib, directorul Editurii Tritonic, care publică în principal autori români, a propus ca strategie de promovare în străinătate și traducerea cărților din categoriile romance, science-fiction and fantasy și mistery and thriller, fiindcă „avem și noi, românii, povești”, iar „exotismul estic este ofertant pentru străini”. Andrei Ruse (Editura Hyperliteratura) a subliniat importanța bugetului de marketing și a promovării online, eficiența organizării unei serii de lansări ale unei cărți în cel puțin 12-14 orașe, dar și a sistemului de distribuție în librării. Alexandra Rusu a afirmat că Editura Nemira a continuat publicarea unor titluri și în lunile afectate de pandemie, optând, ca noutate, și pentru cărți de non-ficțiune.

Accesul publicului în grădina ICR (Aleea Alexandru nr. 38, București) a fost permis conform reglementărilor în vigoare (măsuri de prevenire și protecție aplicabile în perioada actuală).