Actualitate
Institutul Cultural Român și-a redeschis porțile cu un maraton liric, dezbatere și concert
Maratonul liric „Noapte de muzică și poezie”, desfășurat, timp de șase ore, în grădina Institutului Cultural Român din București, miercuri, 24 iunie, a reunit peste 50 de scriitori români, dovedind că poezia reprezintă, chiar şi în era distanţării sociale, polul în jurul căruia se grupează scriitorii, editorii și cititorii, pentru a promova atitudini şi valori durabile.
De la ora 18.00 și până la miezul nopții, au susținut lecturi live scriitorii Daniel Bănulescu, Magda Cârneci, Gabriel Chifu, Denisa Comănescu, Mina Decu, Simona-Grazia Dima, Teodor Dună, Denisa Duran, Mihai Firică, Dinu Flămând, Horia Gârbea, Irina Georgescu, Sorin Gherguţ, Bogdan Ghiu, Doina Ioanid, Adrian Lesenciuc, Ciprian Măceșaru, Ştefan Manasia, Cosmin Perţa, Nicolae Prelipceanu, Ioan Es. Pop, Alina Purcaru, Liviu Ioan Stoiciu, Eugen Suciu, Dan Pleşa, Mihók Tamás, Marius Tucă, Nicolae Tzone, Lucian Vasilescu, Varujan Vosganian și Florina Zaharia, și, prin intermediul video, Şerban Axinte, Linda Maria Baros, Andrei Codrescu, Daniel Corbu, Gellu Dorian, Lia Faur, Şerban Foarţă, Paul Gorban, Ioana Ieronim, Cassian Maria Spiridon, Ioan Matiuţ, Ion Mureșan, Maria Pilchin, Ioan Pintea, Adrian Popescu, Robert Şerban, Marius Marian Şolea, Cătălin Mihai Ştefan, Marcel Tolcea, Lucian Vasiliu, Matei Vişniec, Călin Vlasie și George Vulturescu.
Pe durata întregii seri, trupa Krypton a susținut un concert rock, evenimentul fiind transmis LIVE pe pagina Facebook a Institutului Cultural Român, unde poate fi vizionat integral: www.facebook.com/InstitutulCulturalRoman/videos/266222627790405/
Poezia s-a aflat și în centrul dezbaterii „Piața de carte în pandemie”, care a prefațat maratonul, desfășurată în grădina ICR de la ora 11.00 la 12.30 și de la 13.00 la 14.30. Reprezentanți a 12 edituri românești au fost invitați de directorul Centrului Cărții, Andrei Novac, să discute despre dificultățile și oportunitățile acestei perioade dificile care a afectat semnificativ sectorul cultural.
„Poezia vinde și nu vinde, mai mult nu vinde; în librării ești primit sau nu ești primit cu volume de poezie, mai mult nu ești primit”, a spus Mădălin Costache, reprezentantul Editurii Paralela 45, o editură care acordă o atenție deosebită poeziei. Editorul a subliniat importanța introducerii autorilor contemporani în manualele școlare, în vederea educării gustului publicului tânăr, subliniind că de cele mai multe ori entuziasmul afișat online nu corespunde obiceiului de consum, multe volume rămânând „apreciate”, dar necitite. Problema consumului de carte în România – în special a celui de poezie – a fost amintit pe parcursul dezbaterii de majoritatea invitaților, reprezentantul Editurii Cartex, Lucian Pricop, vorbind chiar despre faptul că înșiși librarii nu sunt, în cea mai mare parte, cititori de poezie. „În perioada pandemiei a crescut interesul pentru lectură”, a mai spus acesta, dar nu în sensul achiziționării de titluri noi, ci al „recuperării” cărților din bibliotecă, o situație nemaiîntâlnită până acum, nici măcar în vacanțe.
Roxana Liritis (Editura Corint) a dezvăluit că, în perioada pandemiei, cel mai bine s-au vândut cărțile de ficțiune pentru adolescenți, subliniind însă lipsurile sistemului de învățământ. Pe de altă parte, Dana Anghelescu (Libris Editorial) a povestit, într-o notă optimistă, că deși tirajele au fost reduse în perioada pandemiei, atenția publicului pentru mediul online a făcut ca scăderile înregistrate de editură să nu devină îngrijorătoare. Directorul Editurii RAO, Ovidiu Enculescu, a mărturisit că, deși apreciază poezia, interesul grupului editorial pe care îl conduce nu este îndreptat în mod special către publicarea acestui gen literar. Editorul a mai amintit că Editura RAO va produce pentru prima dată în România, după 30 de ani, carte în limbaj braille, pentru nevăzători. „Cartea reprezintă fundamentul cultural al oricărui popor, fără carte totul se duce de râpă”, a concluzionat reprezentantul RAO.
Horia Gârbea, președinte al Filialei București – Poezie a Uniunii Scriitorilor din România și reprezentant al editurii Neuma, în cadrul căreia îngrijește o colecție de poezie, a amintit că nume importante ale literaturii române, precum Eminescu sau Bacovia, au apărut inițial într-un număr foarte mic de exemplare, întrucât „poezia niciodată nu a beneficiat de tiraje mari”. A subliniat că, pe o piață literară aproape sufocată de veleitari, rămâne deosebit de important filtrul valoric.
În cadrul dezbaterii a mai fost amintită importanța implicării autorului contemporan în promovarea cărților sale, iar, în ceea ce privește strategia promovării în străinătate, realizarea unor antologii de poezie românească, publicate în diferite limbi străine.
Moderatorul dezbaterii, Andrei Novac, a evidențiat că Centrul Cărții a înregistrat în ultimii doi ani un număr record de solicitări din partea editurilor străine pentru a se înscrie la programele de finanțare derulate de Institutul Cultural Român și că, în cadrul târgurilor internaționale de carte organizate de ICR, numărul editorilor români incluși în programul de la stand a fost în creștere, Centrul Cărții facilitând astfel contactul acestora cu editorii străini, potențial interesați de literatura română. A mai spus că o piață foarte primitoare pentru poezie în general este America Latină.
În pauza dintre întâlniri, Ovidiu Mihăilescu a susținut un un recital de folk.
În cea de-a doua parte a dezbaterii, accentul a fost pus pe modalitățile de promovare și distribuție a cărții. Într-o intervenție video, Călin Vlasie (Cartea Românească) a vorbit despre situația „aproape falimentară” a editurilor românești, care se confruntă cu scăderea vânzărilor, având adesea și povara împrumuturilor bancare. „Harta editurilor românești va arăta foarte diferit”, a spus el, fiind nevoie de multă creativitate în domeniul editării de carte, nevoit să traverseze „cea mai mare criză din ultimii 30 de ani”. Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea, a subliniat că „fiecare editură are tezaurul său de cititori la care se raportează atunci când scoate cărți”, amintind de scăderea tirajelor cărților autorilor români în ultimele decade, de la 100 000 de exemplare în anii ’90 la, uneori, doar 300 de exemplare pentru o carte considerată bună astăzi. Tirajele mici din România au fost aduse în discuție și de reprezentantul Editurii Vellant, Dan Pleşa, care a afirmat că, într-o negociere, editorii din străinătate se arată întotdeauna interesați de numărul de exemplare în care este publicat un autor român în țara sa și, adesea, sunt dezamăgiți când află răspunsul, deoarece, în România, cu puține excepții, tirajul pentru un titlu nu depășește 1000 de exemplare.
Bogdan Hrib, directorul Editurii Tritonic, care publică în principal autori români, a propus ca strategie de promovare în străinătate și traducerea cărților din categoriile romance, science-fiction and fantasy și mistery and thriller, fiindcă „avem și noi, românii, povești”, iar „exotismul estic este ofertant pentru străini”. Andrei Ruse (Editura Hyperliteratura) a subliniat importanța bugetului de marketing și a promovării online, eficiența organizării unei serii de lansări ale unei cărți în cel puțin 12-14 orașe, dar și a sistemului de distribuție în librării. Alexandra Rusu a afirmat că Editura Nemira a continuat publicarea unor titluri și în lunile afectate de pandemie, optând, ca noutate, și pentru cărți de non-ficțiune.
Accesul publicului în grădina ICR (Aleea Alexandru nr. 38, București) a fost permis conform reglementărilor în vigoare (măsuri de prevenire și protecție aplicabile în perioada actuală).
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS
Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.
O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin
Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.
Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.
Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035
Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.
Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.
Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare
În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.
Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.
Actualitate
O nouă frontieră pentru marina italiană: Pierroberto Folgiero anunță planurile Fincantieri pentru propulsia nucleară
Într-o mișcare strategică menită să redefinească puterea navală a Italiei, cel mai mare constructor de nave din țară explorează integrarea reactoarelor nucleare de ultimă generație, în timp ce armata studiază fezabilitatea primelor sale forțe navale propulsate atomic.
Tehnologie de ultimă generație pe mare: Proiectul Minerva și viitorul reactoarelor nucleare
Pierroberto Folgiero, CEO-ul Fincantieri, a confirmat recent interesul major al companiei pentru propulsia nucleară, subliniind că studiile actuale vizează reactoarele din generațiile a treia și a patra. Deși o implementare imediată nu este iminentă, constructorul italian caută activ parteneriate pentru a acoperi întregul lanț de valoare al acestei tehnologii complexe. Această inițiativă se aliniază cu Proiectul Minerva, lansat de Ministerul Apărării din Italia, care evaluează modul în care reactoarele nucleare mici pot asigura atât propulsia, cât și producția de energie electrică pentru navele de suprafață și submarinele viitorului. În prezent, în Europa, doar Franța, Marea Britanie și Rusia dețin astfel de capacități, însă oficialii italieni consideră că este momentul ca Roma să adopte o atitudine vizionară în acest domeniu.
Inovație sub presiune: Lecțiile din Ucraina și revoluția comunicațiilor subacvatice
Dincolo de ambițiile nucleare, Fincantieri își îndreaptă atenția către tehnologiile fără echipaj, inspirându-se din dinamica războiului din Ucraina. Folgiero a evidențiat faptul că interesul principal nu rezidă neapărat în construcția dronelor de suprafață, ci în sistemele sofisticate de comandă și control. Abilitatea de a menține legături satelitare sigure în zone fără acoperire telecom reprezintă lecția esențială preluată de pe frontul ucrainean. În acest sens, compania colaborează deja pentru integrarea tehnologiilor wireless în dronele subacvatice destinate protecției infrastructurii critice, un sector considerat esențial pentru securitatea maritimă modernă.
O singură flotă pentru Europa: Colaborarea multinațională prin programul corvetei europene
O altă prioritate pe agenda constructorului italian este consolidarea cooperării la nivel continental pentru a evita duplicarea costurilor de cercetare și producție. Programul Corvetei Europene de Patrulare (EPC), care implică Italia, Franța, Spania și Grecia, este oferit ca exemplu de succes în armonizarea cerințelor militare. Conform conducerii Fincantieri, standardizarea platformelor navale este singura cale logică pentru viitor, argumentând că nu există „valuri italiene sau franceze”, ci un singur mediu maritim care necesită soluții comune. Această abordare colaborativă urmărește să creeze nave interconectate, capabile să opereze eficient în cadrul unei arhitecturi de apărare europene integrate.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă contractul de 2 miliarde de dolari pentru noii sateliți MUOS
Într-o mișcare strategică ce reconfigurează ierarhia marilor contractori de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru construcția următoarelor două unități ale sistemului de comunicații prin satelit MUOS (Mobile User Objective System). Decizia marchează o turnură semnificativă, având în vedere că Lockheed Martin a fost partenerul istoric care a realizat primele cinci componente ale acestei constelații esențiale pentru securitatea națională.
Contractul, evaluat la 2 miliarde de dolari, vizează dezvoltarea, livrarea și testarea pe orbită a două noi platforme de comunicații în bandă îngustă. Acestea sunt programate pentru lansare nu mai devreme de anii 2031 și 2032, moment în care rețeaua MUOS va ajunge la un total de șapte sateliți activi, asigurând o acoperire globală superioară și o reziliență sporită în teatrele de operațiuni.
Continuitate și modernizare pentru comunicațiile ultra-secrete ale forțelor navale
Sistemul MUOS reprezintă coloana vertebrală a comunicațiilor securizate de frecvență ultra-înaltă (UHF) pentru armata americană și aliații săi, fiind un instrument vital în special pentru forțele navale. Deși programul a fost transferat sub tutela Space Force, importanța sa tactică rămâne neschimbată: oferă legături de date critice și comunicații vocale protejate chiar și în cele mai austere medii de luptă.
Această etapă de extindere a duratei de viață a sistemului vine după o competiție acerbă desfășurată pe parcursul ultimilor doi ani. Atât Boeing, cât și Lockheed Martin au beneficiat inițial de contracte de proiectare în valoare de 66 de milioane de dolari, însă oferta Boeing a fost cea care a convins autoritățile de achiziții să schimbe furnizorul principal pentru această fază critică a programului.
O privire spre viitor: De la investiții masive la potențiala integrare a sectorului comercial
Efortul financiar pentru susținerea acestui program este unul considerabil, reflectând prioritatea acordată supremației tehnologice în spațiu. Bugetul pentru cercetare și dezvoltare va atinge un vârf de peste 850 de milioane de dolari în anul fiscal 2027, totalizând investiții de 2,6 miliarde de dolari până în 2031. Aceste resurse sunt menite să garanteze că actuala constelație va rămâne pe deplin operațională cel puțin până în anul 2035.
Totuși, în paralel cu acest contract mamut, se prefigurează o schimbare de paradigmă. Space Force lucrează deja la o strategie pe termen lung care ar putea vedea transferul misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali. Această viziune sugerează că, deși prezentul aparține giganților industriali tradiționali, viitorul infrastructurii orbitale ar putea fi definit de agilitatea și inovația sectorului privat privatizat.
-
Exclusivacum 3 zile„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 3 zileO feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 3 zilePrahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 2 zileDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileCatedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 3 zileBebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 5 zileFurați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
-
Exclusivacum 4 zileCoca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele



