Connect with us

Actualitate

Tinerii, studenții și elevii din România solicită măsuri ferme privind situația patrimoniului fostului UTC

Publicat

pe

Organizațiile de tineri, studenți și elevi din România salută demersurile inițiate de Ministerul Tineretului și Sportului privind reglementarea de urgență a situației fundațiilor pentru tineret, care au administrat în mod deficitar bunurile fostului UTC. Nevoia unei schimbări în acest sens este susținută și de proiectul depus în Parlament privind desființarea acestor fundații, urmată de implementarea unor instituții publice specializate în subordinea consiliilor județene, care să preia administrarea acestui patrimoniu în beneficiul real al tinerilor. 
Tinerii nu au putut avea acces în totalitate la acest patrimoniu dedicat lor sub pretextul că este închiriat pentru a se putea întreține. În momentul de față, au mai rămas în funcțiune aproximativ 15 fundații de tineret din peste 40, câte ar fi trebuit să fie. Multe fundații au intrat în insolvență și ulterior în faliment, în timp ce cu privire la altele, organele fiscale au demarat acțiuni în dizolvare. Acest fapt, precum și lipsa de impact concret din ultimii 30 de ani, demonstrează că experimentul fundațiilor pentru tineret în actuala formă a eșuat.
La 30 de ani de la căderea comunismului și apariția acestor fundații, creații ale regimului FSN din anii ‘90, este momentul să încheiem această problemă a tranziției. În cei 30 de ani, unele dintre aceste fundații au reprezentat un prilej pentru îmbogățirea personală a unor indivizi care le-au acaparat, în baza unei legislații neclare. Solicităm autorităților competente realizarea unui context legislativ prielnic pentru utilizarea eficientă a acestor resurse pentru tineri, de către tineri, în mod transparent și cu rezultate concrete.   
După o serie de amânări, Ministerul Tineretului și Sportului și-a asumat la ultima întrunire a Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret, din data de 20 mai 2020, constituirea unui grup de lucru privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București. Chiar dacă a trecut aproape o lună, acesta nu a fost constituit, lucrurile fiind pentru încă o data incerte.
Noi, organizațiile semnatare, ne dorim ca aceste fundații sau instituții să aibă la baza organizării lor principii și valori puternice, care să stea la baza unui management eficient:
●    Participare – Fundațiile/instituțiile pentru tineret, după cum le spune și denumirea, trebuie să acționeze în interesul tinerilor. Tinerii trebuie să aibă dreptul de a participa la procesul de luare a deciziilor în plan local, naţional şi internaţional, în toate chestiunile ce îi privesc în mod direct. Considerăm cu tărie că tinerii/reprezentanții organizațiilor de tineret legal constituite trebuie să reprezinte o majoritate în conducerea acestor instituții sau fundații, în baza unui proces transparent de selecție periodică;
●    Transparență – Fundațiile/instituțiile de tineret trebuie să fie transparente în procesul de luare al deciziilor, precum și în coordonarea întregii activități. Toate veniturile pe care le obțin trebuie reinvestite exclusiv în vederea organizării de proiecte și programe pentru tineri, în spații care implică dezvoltarea unui set de activități/servicii specifice pentru tineri;
●    Egalitate și nediscriminare – Fundațiile/instituțiile trebuie să promoveze egalitatea în rândul tinerilor și să lucreze neîncetat pentru încurajarea asocierii tinerilor, astfel încât acestea să-și realizeze activitățile în interesul tuturor tinerilor din comunitatea respectivă. Tinerii au nevoi şi opinii diverse, iar acest lucru trebuie recunoscut şi apreciat;
●    Inovaţie – Fundațiile/instituțiile pentru tineret trebuie să se preocupe constant de introducerea cercetării și inovării în activitățile de tineret și să recunoască tinerii ca resursă şi ca parteneri în procesul de dezvoltare al comunității din care fac parte;
●    Recunoaştere – Fundațiile/instituțiile pentru tineret trebuie să recunoască contribuţiile pozitive pe care le aduc tinerii societăţii și militează pentru formarea tinerilor ca cetăţeni activi în rândul societății;
●    Incluziune socială – Fundațiile/instituțiile pentru tineret trebuie să promoveze campanii şi activităţi de educare pentru tineri ce provin din grupuri vulnerabile, precum și pentru tineri de pe piaţa forţei de muncă;
De asemenea, credem cu tărie că fundațiile județene pentru tineret și cea a Municipiului București ar fi trebuit să reprezinte adevărate exemple de bună practică dacă ar fi avut un management eficient. Totuși, activitatea acestora nu s-a putut realiza ca urmare a scandalurilor în care au fost implicate și a lipsei Regulamentului de aplicare a Legii nr. 146/2002. 
Activitatea de tineret nu este una aducătoare de profit, așadar fără participarea autorităților locale, patrimoniul care a fost administrat de UTC nu poate să reprezinte adevărate centre polarizatoare pentru tineri, să fie dotate și amenajate conform unei Românii a anului 2020, stat membru al Uniunii Europene. 
Pe de altă parte, potrivit propunerii legislative depuse de mai mulți deputați, toate fundațiile pentru tineret urmează să fie desființate, iar în locul lor vor fi înființate instituții publice specializate pentru activitățile de tineret, finanțate de către consiliile județene. Pentru a asigura utilizarea acestor resurse exclusiv spre beneficiul tinerilor, în conducerea acestor instituții propunem existența unei majorități de reprezentanți ai organizațiilor de tineret. 
Acolo unde patrimoniul UTC a fost preluat deja în administrare de către autoritățile locale sau județene în urma desființării fundațiilor, acest proiect este cu atât mai benefic deoarece se instituie cadrul coerent de funcționare a acestui patrimoniu în folosul tinerilor. 
Administrarea patrimoniului de către autoritățile locale trebuie să reprezinte o garanție a finanțării și legalității. În acest sens, organizațiile de tineri, studenți și elevi vor propune mecanisme pentru a se verifica buna funcționare a acestor instituții publice, în cadrul dezbaterilor parlamentare.
În final, facem un apel la Ministerul Tineretului și Sportului să adopte regulamentul de aplicare a legii fundațiilor pentru tineret din anul 2002, cu amendamentele formulate de către organizațiile de tineret, pentru a se asigura legalitatea funcționării acestor structuri în cel mai scurt timp și la Parlamentul României să adopte, după consultarea organizațiilor de tineret, legea prin care patrimoniul fostului UTC să fie redat în folosință tinerilor, într-un mod obiectiv și responsabil, cu excluderea oricăror interese private care au existat și mai există cu privire la acest patrimoniu.

Organizații semnatare:
1.    Forumul Tinerilor din România – Alin Grigore, președinte
2.    Uniunea Studenților din România – Alexandru Vasile, președinte
3.    Uniunea Națională a Studenților din România – Vlad Dediu, președinte
4.    Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România – Raluca Oprea, președinte
5.    Liga Studenților Români din Străinătate – Robert Stredie, președinte
6.    Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți – Ioan Alexandru Mirea, președinte
7.    Organizația Tinerilor Medici Dentiști – Radu Gabriel Toma, președinte
8.    Delegații de Tineret ai României la ONU – Teodor Cristian Blidaru, delegat 2019-2020
9.    Federația Tinerilor din Constanța – George Farauanu, președinte
10.    Asociația Elevilor din București-Ilfov – Nicolae Alexandru Rădulescu, președinte
11.    Asociația Elevilor din Constanța – Sabina Spătariu, președinte
12.    Asociația Elevilor din Maramureș – Paula Livia Buda, președinte
13.    Asociația Medical Engineering Development – Alexandra Petcu, președinte
14.    Asociația Studenților Arhitecți Iași  “ASAI’’ – Ghileschi Bogdan-Alexandru, președinte
15.    Asociația Studenților Chimiști Poli – Aida Reichmann, președinte
16.    Asociația Studenților Chimiști ”CHEMIS” Iași- Diana Bahnă, președinte
17.    Asociația Studenților Constructori din Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Dorin Isas, președinte
18.    Asociația Studenților Medicinişti şi Tinerilor Medici din Constanța – Andreea Bugescu, vicepreşedinte
19.    Asociația Studenților din Facultatea de Energetică – Florentin Cviatcovschi, președinte
20.    Asociația Studenților din Facultatea de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice – Roxana Cotirta, președinte
21.    Asociația Studenților din Facultatea de Științe Aplicate – Ana Marin, președinte
22.    Asociația Studenților din Ingineria sistemelor biotehnice – Orlando Brotoiu, președinte
23.    Asociația Studenților din Inginerie Electrică – Ioana Baltag, președinte
24.    Asociația Studenților din Universitatea Politehnica din București – Antonio Porumbiță, președinte
25.    Asociația Studenților din cadrul Facultății de Știința și Ingineria Materialelor – Costin Marin, președinte
26.    Asociația Studenților și Absolvenților Facultății de Construcții și Instalații din Iași “A.S.A.F.C.I.” – Ioan Ursache, președinte
27.    Asociația Studenților și Absolvenților de la Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului “ASA HGIM” – Baciu Tiberiu-Marian, președinte
28.    Asociația Studenților și Tinerilor Ingineri Politehniști “ASTIP” Iași – Alexandra Gîtlan, președinte
29.    Asociația Tinerilor Bucureșteni – Ionuț Mirea, președinte
30.    Asociația Tinerilor Ingineri din București – Dorinel Stroe, președinte
31.    Asociația Vâlceană a Elevilor – Rahela Maria Macovei, președinte
32.    Liga Inginerilor Români Antreprenori – Carmen Ghenoiu, președinte
33.    Liga Studențească din Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău – Ștefănuț Buhus, președinte
34.    Liga Studenților (LS IAȘI) – Diana-Alexandra Cristea, președinte
35.    Liga Studenților Agronomi și Veterinari Iași ‘’LSAV’’ – Adriana-Valentina Trandaf, președinte
36.    Liga Studenților Electroniști – Oana Tudor, președinte
37.    Liga Studenților Facultății de Automatică și Calculatoare “LSAC” Iași – Rusu Marian-Sebastian, președinte
38.    Liga Studenților Universității din Petroșani – Alexandru Chiuda, președinte
39.    Liga Studenților de la Filosofie Iași “LSFI” – Bianca Pavel, președinte
40.    Liga Studenților din Centrul Universitar Ploiești – Vasile Ailene, președinte
41.    Liga Studenților din Tg. Mureş – Paul Cotoi, preşedinte
42.    Liga Studenților din Universitatea “Eftimie Murgu” Reșița – Alexandra Butcovanova, președinte
43.    Organizaţia Studenţilor Medicinişti din Cluj – Răzvan-Petru Nastasă, președinte
44.    Organizația Studenților din Facultatea de Transporturi – Daniel Rotar, președinte
45.    Societatea Studenților Mediciniști Craiova – Florin Adelin Ochea, președinte
46.    Societatea Studenților Mediciniști Galați – Răzvan Iacob, președinte
47.    Societatea Studenților Mediciniști Hipocrates Sibiu – Andrei Dorin Purcărescu, președinte
48.    Societatea Studenților Teologi din Iași (SSTI) – Claudiu-George Dulgheru, președinte
49.    Societatea Studenților în Medicină din București – Rareș-Bogdan Băloi, președinte
50.    Youth In Action Inginerie Mecanică și Mecatronică – Adrian Chiriac, președinte

 

Actualitate

Uniunea Europeană se pregătește să preia conducerea în reglementarea traficului spațial

Publicat

pe

De

Incertitudinile din programul american TraCSS deschid calea pentru consolidarea modelului european

Uniunea Europeană ar putea deveni principalul actor în stabilirea politicilor, standardelor și cerințelor de autorizare privind siguranța operațiunilor sateliților la nivel mondial. Posibila schimbare de poziționare are loc pe fondul incertitudinilor legate de viitorul sistemului american Traffic Coordination System for Space (TraCSS), coordonat de Departamentul Comerțului din Statele Unite.

Deși programul american ar putea fi relansat sau consolidat pe termen lung, reprezentanți ai industriei spațiale din Statele Unite și Europa susțin că interesul pentru inițiativa europeană de gestionare a traficului spațial este în creștere. Programul, cunoscut sub numele de EU Space Surveillance and Tracking Partnership, oferă servicii de monitorizare orbitală și de prevenire a coliziunilor.

Aproape toți operatorii europeni folosesc deja sistemul

Aproximativ 95% dintre operatorii europeni de sateliți participă deja la schimbul de date organizat prin EU SST și beneficiază de servicii de avertizare privind riscul de coliziune.

Un proiect de lege european privind operațiunile spațiale ar putea transforma această participare într-o obligație. Conform prevederilor aflate în pregătire, toate companiile care operează sateliți destinați utilizării în Europa ar trebui să demonstreze că sunt conectate la sistem și că respectă mecanismele comune de siguranță.

Programul european colaborează cu Departamentele Comerțului și Apărării din Statele Unite pentru a evita suprapunerile și conflictele cu TraCSS. Conferința AMOS reprezintă unul dintre forumurile în care oficialii americani și europeni discută compatibilitatea celor două inițiative.

Totuși, lipsa unei direcții clare pentru programul american a complicat coordonarea dintre cele două părți.

Parteneriatul a ajuns la 19 state membre

În luna iunie, Belgia, Bulgaria, Lituania și Luxemburg s-au alăturat EU SST. Extinderea a avut loc cu puțin timp înaintea aniversării a zece ani de la lansarea oficială a parteneriatului, marcată la 1 iulie.

Prin aderarea celor patru țări, numărul guvernelor participante a ajuns la 19, față de doar cinci state la începutul programului, în 2016.

Parteneriatul reunește în prezent Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.

Inițiativa cooperează cu Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, instituție care gestionează programele spațiale comune ale blocului comunitar.

Finanțarea ar putea crește după 2028

Bugetul exact al EU SST este dificil de estimat, deoarece finanțarea provine din mai multe surse: contribuțiile statelor participante, bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021–2027 și fonduri puse la dispoziție de alte instituții financiare europene.

Biroul EU SST nu publică un buget anual detaliat. Cu toate acestea, reprezentanții guvernelor și ai industriei spațiale se așteaptă la o creștere semnificativă a finanțării în cadrul viitorului buget european pentru perioada 2028–2034.

Interesul sporit al armatelor europene pentru dezvoltarea unor capabilități spațiale autonome ar putea accelera investițiile în sisteme de supraveghere, senzori și servicii de gestionare a traficului orbital.

Radare și telescoape monitorizează obiectele aflate pe orbită

EU SST este conceput pentru a supraveghea activitatea din spațiu și pentru a transmite avertizări privind posibile coliziuni între sateliți și alte obiecte orbitale. Serviciile oferite includ:

  • avertizări privind riscul de coliziune;
  • evaluări ale riscului asociat reintrării obiectelor în atmosferă;
  • informații despre evenimente periculoase, precum dezintegrarea sau fragmentarea sateliților;
  • monitorizarea resturilor spațiale care pot amenința infrastructura orbitală.

Sistemul se bazează pe o rețea formată din aproximativ 70 de radare și telescoape amplasate în statele participante. Cele mai multe dintre aceste echipamente sunt deținute în prezent de structuri militare naționale.

Obiectivul pe termen lung este ca rețeaua să ajungă la un echilibru între senzorii guvernamentali, militari și civili, pe de o parte, și echipamentele operate de companii comerciale, pe de altă parte.

Industria privată devine un pilon al supravegherii spațiale

În prezent, opt companii comerciale furnizează date de conștientizare a situației spațiale către rețeaua EU SST. Valoarea totală a contractelor încheiate cu acești furnizori este estimată la aproximativ 700 de milioane de dolari în acest an.

Instituțiile europene și parteneriatul EU SST încearcă să extindă rapid numărul companiilor capabile să proiecteze și să opereze senzori, să genereze date de urmărire orbitală și să ofere servicii operatorilor de sateliți.

Pentru atingerea acestui obiectiv sunt utilizate mai multe mecanisme de finanțare și cofinanțare. Un exemplu îl reprezintă programul de granturi inclus în inițiativa Horizon Europe, dedicată dezvoltării tehnologiilor viitorului.

Planul de lucru Horizon Europe pentru perioada 2026–2027 include trei categorii de finanțări destinate dezvoltării tehnologiilor de urmărire spațială. Bugetul cumulat al acestor granturi este de aproximativ 55 de milioane de lire sterline, echivalentul a circa 63 de milioane de dolari.

Bruxellesul caută o industrie spațială competitivă

Forumul pentru industrie și startup-uri al Uniunii Europene dedicat gestionării traficului spațial reunește de două ori pe an reprezentanții EU SST și peste 100 de companii private specializate în urmărirea obiectelor orbitale.

Discuțiile vizează extinderea rețelei de senzori, dezvoltarea de noi servicii și consolidarea bazei industriale europene. Cea mai recentă reuniune a avut loc în luna martie, iar următoarele evenimente ar urma să marcheze și aniversarea oficială a programului.

În ultimul deceniu, EU SST a furnizat servicii de prevenire a coliziunilor pentru peste 100 de operatori din 40 de țări. Conducerea parteneriatului susține că programul a contribuit la formarea unei rețele europene performante de conștientizare a situației spațiale și la dezvoltarea unei industrii competitive.

Autonomia strategică, obiectivul final

Extinderea parteneriatului și creșterea finanțărilor reflectă ambiția Uniunii Europene de a-și reduce dependența de infrastructurile spațiale externe.

Prin integrarea senzorilor militari, civili și comerciali, precum și prin dezvoltarea unor companii europene capabile să furnizeze tehnologii și servicii specializate, Bruxellesul urmărește să construiască un sistem autonom de gestionare a traficului spațial.

Obiectivul final este atingerea autonomiei strategice în domeniul monitorizării orbitale, într-un moment în care numărul sateliților crește rapid, iar riscurile generate de resturile spațiale, interferențele și activitățile militare din spațiu devin tot mai complexe.

Citeste in continuare

Actualitate

Nammo dezvoltă un motor de rachetă pentru noua versiune cu rază extinsă a sistemului IRIS-T

Publicat

pe

De

Proiect norvegian pentru interceptori capabili să lovească ținte la 80 de kilometri

Compania norvegiană Nammo a început lucrările preliminare pentru dezvoltarea unui prototip de motor de rachetă destinat unei viitoare versiuni cu rază lungă de acțiune a sistemului german de apărare antiaeriană IRIS-T.

Noul motor ar urma să echipeze interceptorul IRIS-T SLX, dezvoltat de compania germană Diehl. Proiectul se află într-o etapă incipientă, iar Nammo intenționează să construiască primul prototip cât mai curând posibil.

„Este un proiect complet nou pentru noi”, a explicat un manager al programului, sub protecția anonimatului. Potrivit acestuia, dezvoltarea nu se bazează în mod semnificativ pe tehnologii sau programe anterioare ale companiei.

Teste statice la baza de producție din Raufoss

Primele activități de testare sunt planificate la uzina Nammo din Raufoss, localitate aflată la peste 100 de kilometri nord de Oslo. Inginerii vor efectua inclusiv teste statice de ardere pentru a verifica rezultatele analizelor tehnice și ale simulărilor computerizate.

În funcție de rezultate, proiectul va fi ajustat înainte de trecerea la etapele următoare.

Motorul va utiliza o arhitectură de tip „dual pulse”, concepută pentru a asigura două faze distincte de propulsie. Combustibilul va fi proiectat pentru a furniza un anumit profil de tracțiune, în timp ce motorul va fi împărțit în două secțiuni separate. Această configurație poate permite interceptorului să-și gestioneze mai eficient energia pe durata zborului și să-și îmbunătățească performanțele la distanțe mari.

Diehl pregătește primele teste ale interceptorului SLX

Diehl urmărește efectuarea în 2027 a primului test de tragere pentru versiunea terestră IRIS-T SLX. Testul este descris ca o etapă inițială de dezvoltare și de verificare a integrității sistemului.

Producția de serie a rachetei cu rază extinsă este programată, potrivit planurilor actuale, pentru 2029.

IRIS-T SLX ar urma să intercepteze ținte aflate la o distanță de până la 80 de kilometri, aproximativ dublu față de raza modelului IRIS-T SLM. Noua versiune este destinată combaterii avioanelor de vânătoare, bombardierelor, dronelor de mare anduranță și aeronavelor de sprijin.

Interceptorul a fost prezentat pentru prima dată de Diehl la Salonul Aeronautic de la Berlin din 2024.

Ucraina raportează o rată de succes de 95%

Potrivit reprezentanților Diehl, forțele ucrainene au utilizat sistemele IRIS-T SLS și IRIS-T SLM pentru a distruge peste 1.000 de ținte rusești de la începutul invaziei, în 2022.

Cele două versiuni, destinate apărării la distanță scurtă și medie, ar fi înregistrat o rată de lovire de aproximativ 95% în timpul conflictului. Printre țintele interceptate s-ar fi numărat rachete de croazieră Kh-101 și 3M14 Kalibr, precum și drone Shahed-136.

O alternativă la sistemele Patriot

Directorul executiv al Diehl, Helmut Rauch, a declarat în luna iulie că versiunea SLX ar putea reduce dependența Europei de rachetele americane Patriot.

Sistemele Patriot sunt într-o perioadă de deficit, iar Ucraina a solicitat în mod repetat aliaților occidentali să transfere urgent o parte din stocurile disponibile pentru consolidarea apărării antiaeriene.

Dezvoltarea unui interceptor european cu rază mai mare ar putea contribui la diminuarea presiunii asupra rezervelor americane și la creșterea autonomiei strategice a statelor europene.

Un lansator comun pentru rachete SLM și SLX

Noul interceptor ar putea fi integrat pe un lansator comun capabil să transporte atât rachete SLX, cât și rachete SLM. Astfel, operatorii ar putea configura încărcături mixte, adaptate tipurilor diferite de amenințări.

Versiunea SLX va utiliza, de asemenea, o parte importantă din infrastructura deja asociată modelului SLM. Printre elementele comune se numără radarul, centrul tactic de operațiuni și componentele software.

Această compatibilitate ar putea simplifica instruirea personalului, logistica și integrarea noului interceptor în unitățile care operează deja sistemul IRIS-T.

IRIS-T, componentă importantă a apărării europene

Germania, Estonia, Letonia, Bulgaria, Suedia, Danemarca și Elveția se numără printre statele europene care au achiziționat versiunea IRIS-T SLM.

Sistemul este și una dintre componentele centrale ale Inițiativei Europene Sky Shield, program destinat consolidării capacităților continentului în domeniul apărării antiaeriene și antirachetă.

În paralel cu dezvoltarea SLX, Nammo își extinde producția de motoare pentru versiunile SLS și SLM, considerate esențiale pentru apărarea terestră a Ucrainei. Compania norvegiană susține că va crește semnificativ volumele de producție pentru aceste programe.

Citeste in continuare

Actualitate

Forțele Aeriene ale SUA pregătesc achiziția unui Boeing 737 MAX pentru transportul oficialilor

Publicat

pe

De

Un avion comercial ar putea fi transformat într-o aeronavă militară

Forțele Aeriene ale Statelor Unite intenționează să achiziționeze un Boeing 737 MAX pentru extinderea flotei de avioane dedicate transportului oficialilor de rang înalt. Dacă planul va fi pus în aplicare, aceasta ar putea fi prima utilizare a acestui model Boeing într-o misiune militară.

Decizia vine după ce Legea privind autorizarea apărării naționale pentru anul fiscal 2026 a alocat 250 de milioane de dolari pentru extinderea capabilităților aeronavelor C-40. În nomenclatura Forțelor Aeriene, C-40 desemnează versiunile anterioare ale modelului 737, adaptate pentru transportul executiv militar.

Deocamdată, autoritățile americane nu au precizat cât va costa noua aeronavă și nici când ar urma să fie livrată.

Un contract important pentru Boeing, într-un moment dificil

Achiziția ar putea reprezenta o oportunitate semnificativă pentru Boeing, care încearcă să accelereze producția familiei 737 MAX. Modelul este una dintre principalele surse de venit ale companiei, însă ritmul de fabricație a rămas sub așteptări.

737 MAX a traversat o perioadă dificilă după două accidente produse în 2018 și 2019, tragedii care au determinat menținerea la sol a întregii flote timp de peste un an. În ianuarie 2024, desprinderea în timpul zborului a unui panou care închidea o ieșire de urgență de la un alt aparat 737 MAX a declanșat o nouă criză și a intensificat controalele autorităților de reglementare.

Forțele Aeriene nu au ales încă versiunea aeronavei

Comandamentul pentru Mobilitate Aeriană nu a precizat ce variantă a modelului 737 MAX este vizată. În luna iulie, însă, instituția a solicitat informații din partea industriei pentru servicii de instruire în zbor pe aeronave 737-8 MAX, un indiciu că această versiune ar putea fi luată în calcul.

După achiziție, aeronava ar trebui modificată pentru misiuni militare. Procesul ar putea include instalarea unor sisteme de comunicații securizate, precum și a unor echipamente de avertizare și contramăsuri defensive.

C-40 și C-32, sub presiunea cererii

Forțele Aeriene operează în prezent aeronavele C-40 și C-32 pentru transportul oficialilor guvernamentali. C-32 este utilizat în principal pentru deplasările celor mai importanți cinci demnitari americani: vicepreședintele, prima doamnă sau primul domn, secretarul apărării, președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore și secretarul de stat.

Aeronavele C-40 pot prelua, la nevoie, misiuni alocate în mod normal flotei C-32. Cererea pentru ambele tipuri de avioane a crescut în ultimii ani, ceea ce a amplificat presiunea asupra capacității de transport executiv.

Boeing 737, singura opțiune americană disponibilă

Congresul a respins anterior încercarea Forțelor Aeriene de a extinde flota C-40. La acel moment, oficialii militari argumentau că aceste aeronave ar putea suplimenta flota C-32, insuficientă pentru a acoperi toate solicitările de transport ale celor mai înalți oficiali ai administrației americane.

Aeronava de bază a modelului C-32 este Boeing 757, însă producția acestui avion a fost încheiată. În consecință, Boeing 737 a rămas singurul avion comercial american cu fuselaj îngust, disponibil în producție și potrivit pentru extinderea flotei de transport executiv.

Prin transformarea unui 737 MAX într-o aeronavă militară, Forțele Aeriene ar putea obține o platformă modernă și disponibilă pentru misiuni oficiale, în timp ce Boeing ar primi un contract care ar consolida programul celui mai important avion comercial al companiei.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv18 ore ago

Mafia Antigrindină, rachetele de aur și ministra U.S.R. care se ascunde după nori

Într‑un colț de Europă numit România, cineva a avut o idee genială: „Dacă tot nu putem conduce agricultura, hai măcar...

Exclusiv18 ore ago

Republica T.C.E. PLOIEȘTI:  CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există

  Dl. Taboi, omul-orchestră care cântă doar la… raport În imperiul lui Nae Comisionaru’, unde clanul conduce iar autobuzele crapă...

Exclusiv18 ore ago

Ploiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi

 Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești la 31.12.2025....

Exclusiv2 zile ago

Lovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” –  Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)

MAFIA ANTIGRINDINĂ ÎN COLȚUL RINGULUI – Cum trage statul cu rachete în nori, cu facturi în buget și cu noroi...

Exclusiv2 zile ago

REPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI

 Republica TCE – de la societate publică la birt de gară Într-un colț de oraș numit pompos “societate de transport...

Exclusiv3 zile ago

Republica permanenței pe dos: la IPJ Brașov, șefii încasează, fraierii veghează

Permanență de lux pentru șefi, „patriotism” gratis pentru subalterni În timp ce polițiștii de execuție din IPJ Brașov sunt împinși...

Exclusiv4 zile ago

M.A.I. – „Concursul-fantomă” de la Dinamo: când posturile se dau, dar nu se prea iau

Concurs cu final anunțat: „Se caută ofițer, preferabil deja ales” Clubul Sportiv Dinamo București a reușit, încă o dată, performanța...

Exclusiv4 zile ago

Sanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară

Trei ani ne-au ținut lecții cu „nu trebuie autorizație, totul e în regulă”, iar acum un răspuns oficial al Poliției...

Exclusiv4 zile ago

113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare

Când nu mai ai bani, tai de la investiții. Când nu mai ai idei, tai de la dreptate. Când nu...

Exclusiv4 zile ago

„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei

Libertatea de exprimare cu cagula pe față Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) lovește cu o întrebare care...

Exclusiv5 zile ago

Marele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”

Despre imunități cibernetice, mandate devenite decor legislativ și breșe care par să aibă mai mulți spectatori decât proprietarul sistemului atacat...

Exclusiv5 zile ago

E‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor

Ministerul Afacerilor Interne a inventat aplicația perfectă: îți calculează munca, concediul și orele suplimentare, dar refuză să‑ți spună cum. Ghidul...

Exclusiv5 zile ago

Imperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă

Toamna la Coca‑Cola: frunzele cad, oamenii pică din picioare A venit toamna și la Coca‑Cola Ploiești. Doar că, în loc...

Exclusiv6 zile ago

GNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)

Stația fantomă care „curăță” banii, nu apele: corupție la chiuvetă în Prahova Stația care trebuia să spele apele, nu conștiințele...

Exclusiv6 zile ago

Ajutoarele de deces înghețate la 2017. Cum își ascunde Poliția Română formulele de calcul după ștampila „secret de serviciu”

Familiile polițiștilor morți în activitate sau în timpul serviciului descoperă abia la final, în fața ghișeului, că „sprijinul statului” e...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv