Connect with us

Actualitate

ANI. Primarii a două partide politice, în stare de incompatibilitate şi conflict de interese administrativ

Publicat

pe

Mai mulţi primari şi consilieri locali au fost descoperiţi în stare de incompatibilitate şi conflict de interese administrativ de inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate.

Potrivit unui comunicat transmis marţi Agerpres, Agenţia Naţională de Integritate a constatat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese în materie administrativă în cazul a 9 persoane prevăzute de Legea 176/2010 şi a sesizat organele de urmărire penală în cazul a doi aleşi locali.

Cristian Florin Moldovan, fost Inspector antifraudă în cadrul Direcţiei Regională Antifraudă 5 Deva, în stare de compatibilitate

În incompatibilitate au fost descoperiţi Cristian Florin Moldovan, fost Inspector antifraudă în cadrul Direcţiei Regională Antifraudă 5 Deva, după ce, în perioada 8 aprilie 2016 – 8 aprilie 2019, ar fi deţinut simultan funcţia de inspector antifraudă în cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală 5 Deva şi o funcţie contractuală în cadrul unei societăţi comerciale pe acţiuni cu capital integral de stat şi Simona Pârvu, fost funcţionar public (Şef serviciu) în cadrul Ministerului Sănătăţii şi actual Director general la Institutul Naţional de Sănătate Publică, după ce ar fi deţinut şi exercitat simultan funcţia publică de conducere (şef serviciu) la Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii şi calitatea de angajat cu contract individual de muncă la Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Teleorman (coordonator naţional formare – cod COR 112029 manager, în cadrul Proiectului „Personal specializat pentru un sistem de sănătate modern” Cod My SMIS 106519), încasând un venit net în sumă de 20.110 lei.

Tot în incompatibilitate a fost găsit şi Ovidiu Cornel Gavra, director general al unei societăţi comerciale înfiinţate de către Consiliul Local al Municipiului Oradea, Judeţul Bihor, după ce, în perioada deţinerii funcţiei de director la SC Compania de Apă SA, încadrat cu contract individual de muncă, o societate în cadrul căreia fiul persoanei evaluate a deţinut calitatea de asociat şi funcţia de administrator ar fi încheiat cu Primăria Municipiului Oradea un contract de furnizare în data de 20 aprilie 2017, în valoare de 257.897,1 lei, fără TVA şi Octavian Fulger Lazăr, şef de secţie în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brânzeu” Timişoara, după ce în perioada exercitării funcţiei de şef de secţie, ar fi exercitat atât funcţia de manager, precum şi activităţi aferente acestei poziţii (în intervalul 28 noiembrie 2016 – 22 iunie 2018), cât şi funcţia de administrator (în intervalul 22 noiembrie 2016 – 5 octombrie 2017) al unei societăţi.

Carmen Moga, fost consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Oarja, Judeţul Argeş, în incompatibilitate

În incompatibilitate a fost descoperită de inspectori şi Soni-Carmen Moga, fost consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Oarja, Judeţul Argeş, după ce, în perioada 25 iunie 2016 – 8 februarie 2019, ar fi deţinut şi exercitat simultan funcţia de consilier local şi calitatea de angajat cu contract individual de muncă în cadrul aparatului de specialitate al primarului.

De asemenea, sursa citată menţionează faptul că în data de 2 iunie Agenţia Naţională de Integritate a constatat şi existenţa conflictului de interese în materie administrativă în cazul lui Octavian Fulger Lazăr, întrucât în perioada exercitării funcţiei de şef de secţie ar fi deţinut, respectiv deţine părţi sociale la două societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, care au stabilit relaţii cu caracter patrimonial cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brânzeu” Timişoara.

Petre Damian Jicu, primar al Comunei Prăjeşti, Judeţul Bacău, în conflict de interese administrativ

Inspectorii de integritate au stabilit că Petre Damian Jicu, primar PSD al Comunei Prăjeşti, Judeţul Bacău, s-a aflat în conflict de interese administrativ, după ce în exercitarea funcţiei de primar ar fi încheiat acte juridice şi a participat la emiterea de acte administrative care au produs, respectiv ar putea produce foloase materiale pentru un afin de gradul II.

De asemenea, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, Judeţul Bacău, cu privire la posibila încălcare de către Petre Damian Jicu a dispoziţiilor art. 301, alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (în formele în vigoare până la data de 28.07.2017, respectiv începând cu data de 28.07.2017), întrucât în exercitarea atribuţiilor de primar ar fi îndeplinit acte prin care s-ar fi obţinut foloase patrimoniale pentru un afin de gradul II (în temeiul acestor contracte şi acte administrative, societatea în cadrul căreia afinul avea calitatea de unic asociat şi administrator a încasat suma de 114.710,28 lei).

Iulian Berlescu, primar al Comunei Berleşti, Judeţul Gorj, a săvârşit infracţiunii de „folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane”

ANI a decis totodată să sesizeze Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Cărbuneşti, Judeţul Gorj şi în cazul lui Iulian Berlescu (PNL), primar al Comunei Berleşti, Judeţul Gorj, cu privire la posibila încălcare a dispoziţiilor art. 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

„Astfel, în calitate de primar a emis o dispoziţie în data de 10 august 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind sporul pentru condiţii vătămătoare şi acordarea sporului în cuantum de 15% din salariul de bază angajaţilor primăriei, în baza căreia şi-a creat un avantaj de natură patrimonială, la care nu era îndreptăţit, conform prevederilor legale. Având în vedere cele de mai sus, rezultă indicii privind săvârşirea infracţiunii de „folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane”, prevăzută de art. 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Mihăiţă Sandu, primar al Comunei Frăsinet, Judeţul Călăraşi, a fost găsit în conflict de interese administrativ

Mihăiţă Sandu, primar al Comunei Frăsinet (PSD), Judeţul Călăraşi, a fost găsit în conflict de interese administrativ, după ce în perioada deţinerii mandatului de primar ar fi semnat, în data de 4 februarie 2019, Dispoziţia şi Contractul individual de muncă privind încadrarea soţiei acestuia într-o funcţie contractuală de execuţie în cadrul Primăriei şi a avizat Fişa postului prin care au fost stabilite atribuţiile de serviciu ale soţiei sale.

Adrian Bratu, consilier local al Comunei Nicolae Bălcescu, Judeţul Călăraşi, după ce în exercitarea mandatului de consilier local ar fi participat şi votat în data de 11 aprilie 2019 la adoptarea a două Hotărâri ale Consiliului Local, având un interes personal patrimonial în situaţiile dezbătute şi Ştefan Negoiţă, fost consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Independenţa, Judeţul Călăraşi, care în exercitarea mandatului de consilier local ar fi participat la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului Local din data de 13 iunie 2017 privind modificarea organigramei şi a statului de funcţii al personalului din aparatul de specialitate al primarului, prin care s-a aprobat crearea unui post de consilier personal cu contract individual de muncă, pe durata mandatului primarului, post care, începând cu data de 17 iulie 2017, este ocupat de persoana evaluată.

 

Actualitate

Forțele Aeriene ating ținta de 1.500 de piloți pe an, dar deficitul va persista decenii

Publicat

pe

De

Forțele Aeriene au anunțat că au atins obiectivul, urmărit de mai mulți ani, de a pregăti anual 1.500 de piloți. Performanța este considerată esențială pentru reducerea deficitului actual, estimat la peste 2.000 de aviatori.

Totuși, chiar dacă acest ritm va fi menținut în anii următori, eliminarea completă a deficitului va necesita o perioadă îndelungată. Potrivit conducerii structurii responsabile de pregătirea personalului, recuperarea decalajului va dura cel puțin câțiva ani și, în anumite categorii, chiar decenii.

Deficitul de piloți nu poate fi recuperat rapid

General-locotenentul Clark Quinn, comandantul Air Education and Training Command, a explicat că lipsa de aviatori nu poate fi eliminată într-un interval scurt. Ritmul recrutării și al formării trebuie analizat în paralel cu evoluția numărului de piloți care aleg să rămână în serviciul activ.

Ratele de retenție sunt influențate în mare măsură de situația economică. Atunci când piața civilă oferă salarii și condiții mai atractive, Forțele Aeriene se pot confrunta cu plecări suplimentare ale personalului experimentat.

În plus, cea mai mare parte a deficitului se regăsește în funcții de stat major și în poziții ocupate, de regulă, de piloți aflați într-o etapă avansată a carierei. Formarea unor înlocuitori pentru aceste posturi nu se poate face peste noapte.

Sunt necesare 15-20 de ani pentru refacerea anumitor categorii

Oficialii estimează că va fi nevoie de aproximativ 15 până la 20 de ani pentru ca noile generații de piloți să ajungă la nivelul de experiență necesar ocupării funcțiilor superioare.

Creșterea producției anuale nu rezolvă imediat problema, însă reprezintă condiția fundamentală pentru reducerea deficitului. Menținerea pragului de 1.500 de absolvenți pe an este considerată indispensabilă pentru echiparea viitoarelor escadrile și pentru operarea noilor platforme de luptă.

Noul model de pregătire accelerează formarea

Forțele Aeriene atribuie atingerea obiectivului noului model de instruire introdus în 2024, denumit Future of Undergraduate Pilot Training.

Sistemul combină pregătirea civilă cu instruirea militară. În prima etapă, cursanții urmează programe organizate de operatori civili, obțin licența de pilot privat și își însușesc noțiunile fundamentale ale zborului.

Ulterior, aceștia trec în etapa de pregătire militară, unde zboară pe aeronava T-6A Texan II. Candidații selectați pentru aviația de vânătoare și bombardament efectuează apoi și ore de zbor pe avionul supersonic T-38 Talon.

Potrivit șefului Forțelor Aeriene, generalul Ken Wilsbach, noua metodă permite serviciului să formeze numărul de piloți necesar pentru operarea platformelor care urmează să intre în dotare, inclusiv avionul de vânătoare F-47 și bombardierul strategic B-21 Raider.

Dronele autonome ar putea reduce necesarul de personal

Pe termen mediu și lung, apariția unor platforme autonome ar putea modifica necesarul de personal navigant. Avioanele fără pilot de tip Collaborative Combat Aircraft, concepute să opereze alături de aeronavele de luptă, ar putea prelua o parte dintre misiunile care necesită în prezent intervenția directă a unui pilot.

Oficialii consideră însă că o eventuală reducere a necesarului de piloți se află la câțiva ani distanță. Până atunci, obiectivul rămâne formarea constantă a 1.500 de aviatori anual.

T-7 Red Hawk, posibilă platformă unică de instruire

În perspectivă, Forțele Aeriene analizează și posibilitatea de a concentra pregătirea piloților pe un singur tip de avion: T-7 Red Hawk.

Comandantul Air Education and Training Command consideră că aeronava ar putea deveni o platformă performantă și că serviciul așteaptă cu interes intrarea sa în dotare. Cu toate acestea, nu a fost luată nicio decizie privind folosirea avionului pentru toate etapele pregătirii.

Un sistem bazat pe o singură platformă ar reduce amprenta logistică și necesarul de personal. Ar fi simplificate mentenanța, aprovizionarea și administrarea infrastructurii de instruire.

Există însă și un risc major: dacă T-7 ar fi imobilizat pentru o perioadă îndelungată din cauza unei probleme tehnice sau operaționale, Forțele Aeriene nu ar mai dispune de o soluție de rezervă pentru continuarea antrenamentelor.

Instructorii trebuie să valideze capacitățile avionului

O decizie privind extinderea rolului T-7 va fi luată numai după ce instructorii vor acumula suficientă experiență de zbor pe această aeronavă.

Până în prezent, majoritatea zborurilor cu T-7 au fost efectuate de piloți implicați în testarea și evaluarea programului. Instructorii militari au început recent să opereze avionul, iar opiniile și observațiile lor vor avea un rol esențial în stabilirea etapelor de instruire pe care aeronava le poate acoperi.

Pentru conducerea programului, criteriul decisiv va fi dobândirea unui nivel suficient de încredere din partea instructorilor că T-7 poate susține în siguranță și eficient întregul proces de formare a piloților.

Citeste in continuare

Actualitate

Armata SUA accelerează modernizarea comandamentului: noua arhitectură NGC2 este testată în Hawaii

Publicat

pe

De

Divizia 25 de Infanterie devine laboratorul operațional pentru tehnologiile viitorului

Armata Statelor Unite testează în Hawaii o nouă generație de sisteme de comandă și control, denumită Next Generation Command and Control (NGC2). Programul reunește militari, dezvoltatori de software și furnizori de tehnologie într-un proces de testare și îmbunătățire rapidă a capabilităților direct în teren.

Divizia 25 de Infanterie, cu baza în Hawaii, servește drept mediu operațional pentru dezvoltarea sistemului. Prin exercițiile denumite „Lightning Surge”, militarii verifică modul în care o arhitectură deschisă poate conecta senzori, sisteme de lovire, spațiul aerian și alte fluxuri de date într-o imagine operațională unitară.

Lockheed Martin coordonează implementarea operațională completă a sistemului pentru Divizia 25 de Infanterie.

De la sisteme izolate la o arhitectură modulară

NGC2 urmărește să înlocuiască sistemele dependente de platforme și procesele de dezvoltare care durează ani întregi cu o arhitectură modulară, capabilă să integreze rapid noi arme, senzori și aplicații software.

Modelul este construit pe principiile unei arhitecturi deschise și ale abordării MOSA — Modular Open System Approach. În loc ca fiecare sistem să funcționeze separat, noua structură creează un cadru comun pentru toate nivelurile armatei.

Obiectivul este eliminarea „silozurilor” tehnologice și introducerea rapidă a unor noi capabilități, fără modificări costisitoare sau reproiectarea întregii infrastructuri.

Inteligența artificială reduce timpul de reacție

NGC2 utilizează inteligența artificială pentru a analiza volume mari de date și pentru a le transforma într-un set de informații utile comandanților.

Sistemul nu ia decizii în locul militarilor. El corelează date provenite din surse diferite și formulează recomandări, astfel încât comandanții să poată evalua mai rapid situația și să aleagă măsurile necesare.

Prin reducerea timpului de procesare, informațiile pot ajunge la factorii de decizie în câteva secunde, în loc de câteva minute. Într-un conflict în care viteza reacției poate decide rezultatul unei operațiuni, diferența este esențială.

„Stratul de date” distribuie informația către utilizatorul potrivit

Un element central al arhitecturii NGC2 este așa-numitul „strat de date”. Acesta preia informațiile din sistem, le procesează și le pune la dispoziția aplicațiilor sau militarilor autorizați.

Distribuirea datelor se face automat, pe baza rolului utilizatorului, a nivelului de acces și a funcției operaționale. Sistemul stabilește cui îi este relevantă o anumită informație și la ce nivel al armatei trebuie transmisă.

Scopul este ca militarii care au nevoie de date să le primească rapid, fără întârzieri provocate de proceduri manuale sau de sisteme incompatibile.

Feedbackul militarilor transformă software-ul în câteva zile

Colaborarea cu Divizia 25 de Infanterie a schimbat modul tradițional de dezvoltare a sistemelor de comandă și control. În locul unei liste rigide de cerințe, armata a stabilit obiective operaționale, lăsând dezvoltatorilor libertatea de a ajusta soluțiile în funcție de experiența din teren.

Militarii oferă feedback în timp real, iar software-ul poate fi modificat în câteva minute, ore sau zile, în funcție de complexitatea funcției solicitate.

Exercițiile „Lightning Surge” nu urmăresc doar prezentarea unor prototipuri. Sistemele testate sunt concepute pentru a oferi capabilități utilizabile imediat în operațiuni.

În mai puțin de zece luni, programul a furnizat soluții NGC2 utilizate de Divizia 25 în activități operaționale desfășurate în zona de responsabilitate a Comandamentului Indo-Pacific și în cadrul exercițiului multinațional Balikatan.

Microfonul inteligent, creat după o cerință simplă a soldaților

Un exemplu concret al ritmului de dezvoltare a apărut în timpul celei de-a patra demonstrații „Lightning Surge”. Militarii au transmis că nu vor să fie nevoiți să interacționeze permanent cu ecranul și că ar prefera să transmită comenzi vocal.

Răspunsul a fost dezvoltarea unui microfon portabil asistat de inteligență artificială, integrat cu un dispozitiv utilizat la nivel tactic. Militarii pot transmite acum comenzi direct prin microfon, fără să atingă ecranul.

Soluția a făcut operațiunile mai rapide, mai fluide și, în mare parte, hands-free. De la identificarea nevoii până la proiectare, construcție și livrare au trecut doar câteva zile.

O imagine comună a câmpului de luptă în regiunea Indo-Pacific

Primele două exerciții au pus bazele sistemului, în timp ce următoarele demonstrații au arătat arhitectura în funcțiune.

În cadrul celui de-al treilea exercițiu, datele provenite de la senzori, sistemele de lovire și mijloacele de control al spațiului aerian au fost reunite într-o singură imagine operațională, disponibilă prin infrastructură cloud.

Această integrare scurtează intervalul dintre detectarea unei ținte și angajarea acesteia, deoarece comandanții primesc o perspectivă aproape în timp real asupra câmpului de luptă.

Testarea s-a desfășurat simultan în Hawaii, Filipine și în alte zone aflate în aria Comandamentului Indo-Pacific. A fost prima demonstrație realizată în mediul Diviziei 25 care a permis schimbul de date între domenii și locații multiple.

Armata renunță la modelul furnizorului unic

Programul NGC2 se diferențiază de modelele tradiționale de achiziție, în care un singur câștigător furnizează întreaga soluție.

Armata americană a creat un ecosistem care include companii mici, firme de tehnologie netradiționale și furnizori comerciali. Peste 60 de companii au contribuit deja sau sunt evaluate pentru integrarea în această structură.

Arhitectura deschisă permite înlocuirea rapidă a unui furnizor atunci când soluția sa nu mai corespunde cerințelor sau când apare o alternativă mai performantă. Într-un sistem tradițional, eliminarea unui furnizor poate fi dificilă și costisitoare. În noul model, capabilitățile pot fi schimbate fără reconstrucția întregii arhitecturi.

Contribuții din partea companiilor de tehnologie

Printre soluțiile integrate sau analizate se numără platforma de date Raft Data Platform, utilizată ca bază pentru infrastructura Diviziei 25.

Amazon Web Services furnizează Wickr Chat, o soluție destinată comunicațiilor, colaborării cibernetice și operării într-o rețea cloud. Compania Rune Technologies contribuie cu TyrOS, un sistem orientat către logistica desfășurată în condiții de comunicații contestate.

Fiecare partener este evaluat în funcție de rolul pe care îl poate îndeplini în arhitectură și de valoarea adăugată pentru operațiunile militare.

NGC2, fundația unei armate conectate și adaptabile

Programul este construit în jurul a două obiective principale: viteză și calitate. Abordarea modulară permite dezvoltarea și livrarea unei soluții complete într-un timp redus, cu resurse controlate.

Prin arhitectura deschisă, armata poate integra constant tehnologii noi și capabilități de top, fără costurile și întârzierile asociate reproiectării sistemului.

Integrarea instrumentelor de sprijin decizional bazate pe inteligență artificială este deja demonstrată, iar dezvoltatorii anticipează extinderea capabilităților către alte divizii ale armatei americane.

Următoarele exerciții „Lightning Surge” vor continua testarea sistemului pentru Divizia 25 de Infanterie și vor putea deschide calea către implementarea NGC2 la o scară mai largă în cadrul forțelor terestre ale Statelor Unite.

Citeste in continuare

Actualitate

Uniunea Europeană se pregătește să preia conducerea în reglementarea traficului spațial

Publicat

pe

De

Incertitudinile din programul american TraCSS deschid calea pentru consolidarea modelului european

Uniunea Europeană ar putea deveni principalul actor în stabilirea politicilor, standardelor și cerințelor de autorizare privind siguranța operațiunilor sateliților la nivel mondial. Posibila schimbare de poziționare are loc pe fondul incertitudinilor legate de viitorul sistemului american Traffic Coordination System for Space (TraCSS), coordonat de Departamentul Comerțului din Statele Unite.

Deși programul american ar putea fi relansat sau consolidat pe termen lung, reprezentanți ai industriei spațiale din Statele Unite și Europa susțin că interesul pentru inițiativa europeană de gestionare a traficului spațial este în creștere. Programul, cunoscut sub numele de EU Space Surveillance and Tracking Partnership, oferă servicii de monitorizare orbitală și de prevenire a coliziunilor.

Aproape toți operatorii europeni folosesc deja sistemul

Aproximativ 95% dintre operatorii europeni de sateliți participă deja la schimbul de date organizat prin EU SST și beneficiază de servicii de avertizare privind riscul de coliziune.

Un proiect de lege european privind operațiunile spațiale ar putea transforma această participare într-o obligație. Conform prevederilor aflate în pregătire, toate companiile care operează sateliți destinați utilizării în Europa ar trebui să demonstreze că sunt conectate la sistem și că respectă mecanismele comune de siguranță.

Programul european colaborează cu Departamentele Comerțului și Apărării din Statele Unite pentru a evita suprapunerile și conflictele cu TraCSS. Conferința AMOS reprezintă unul dintre forumurile în care oficialii americani și europeni discută compatibilitatea celor două inițiative.

Totuși, lipsa unei direcții clare pentru programul american a complicat coordonarea dintre cele două părți.

Parteneriatul a ajuns la 19 state membre

În luna iunie, Belgia, Bulgaria, Lituania și Luxemburg s-au alăturat EU SST. Extinderea a avut loc cu puțin timp înaintea aniversării a zece ani de la lansarea oficială a parteneriatului, marcată la 1 iulie.

Prin aderarea celor patru țări, numărul guvernelor participante a ajuns la 19, față de doar cinci state la începutul programului, în 2016.

Parteneriatul reunește în prezent Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.

Inițiativa cooperează cu Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, instituție care gestionează programele spațiale comune ale blocului comunitar.

Finanțarea ar putea crește după 2028

Bugetul exact al EU SST este dificil de estimat, deoarece finanțarea provine din mai multe surse: contribuțiile statelor participante, bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021–2027 și fonduri puse la dispoziție de alte instituții financiare europene.

Biroul EU SST nu publică un buget anual detaliat. Cu toate acestea, reprezentanții guvernelor și ai industriei spațiale se așteaptă la o creștere semnificativă a finanțării în cadrul viitorului buget european pentru perioada 2028–2034.

Interesul sporit al armatelor europene pentru dezvoltarea unor capabilități spațiale autonome ar putea accelera investițiile în sisteme de supraveghere, senzori și servicii de gestionare a traficului orbital.

Radare și telescoape monitorizează obiectele aflate pe orbită

EU SST este conceput pentru a supraveghea activitatea din spațiu și pentru a transmite avertizări privind posibile coliziuni între sateliți și alte obiecte orbitale. Serviciile oferite includ:

  • avertizări privind riscul de coliziune;
  • evaluări ale riscului asociat reintrării obiectelor în atmosferă;
  • informații despre evenimente periculoase, precum dezintegrarea sau fragmentarea sateliților;
  • monitorizarea resturilor spațiale care pot amenința infrastructura orbitală.

Sistemul se bazează pe o rețea formată din aproximativ 70 de radare și telescoape amplasate în statele participante. Cele mai multe dintre aceste echipamente sunt deținute în prezent de structuri militare naționale.

Obiectivul pe termen lung este ca rețeaua să ajungă la un echilibru între senzorii guvernamentali, militari și civili, pe de o parte, și echipamentele operate de companii comerciale, pe de altă parte.

Industria privată devine un pilon al supravegherii spațiale

În prezent, opt companii comerciale furnizează date de conștientizare a situației spațiale către rețeaua EU SST. Valoarea totală a contractelor încheiate cu acești furnizori este estimată la aproximativ 700 de milioane de dolari în acest an.

Instituțiile europene și parteneriatul EU SST încearcă să extindă rapid numărul companiilor capabile să proiecteze și să opereze senzori, să genereze date de urmărire orbitală și să ofere servicii operatorilor de sateliți.

Pentru atingerea acestui obiectiv sunt utilizate mai multe mecanisme de finanțare și cofinanțare. Un exemplu îl reprezintă programul de granturi inclus în inițiativa Horizon Europe, dedicată dezvoltării tehnologiilor viitorului.

Planul de lucru Horizon Europe pentru perioada 2026–2027 include trei categorii de finanțări destinate dezvoltării tehnologiilor de urmărire spațială. Bugetul cumulat al acestor granturi este de aproximativ 55 de milioane de lire sterline, echivalentul a circa 63 de milioane de dolari.

Bruxellesul caută o industrie spațială competitivă

Forumul pentru industrie și startup-uri al Uniunii Europene dedicat gestionării traficului spațial reunește de două ori pe an reprezentanții EU SST și peste 100 de companii private specializate în urmărirea obiectelor orbitale.

Discuțiile vizează extinderea rețelei de senzori, dezvoltarea de noi servicii și consolidarea bazei industriale europene. Cea mai recentă reuniune a avut loc în luna martie, iar următoarele evenimente ar urma să marcheze și aniversarea oficială a programului.

În ultimul deceniu, EU SST a furnizat servicii de prevenire a coliziunilor pentru peste 100 de operatori din 40 de țări. Conducerea parteneriatului susține că programul a contribuit la formarea unei rețele europene performante de conștientizare a situației spațiale și la dezvoltarea unei industrii competitive.

Autonomia strategică, obiectivul final

Extinderea parteneriatului și creșterea finanțărilor reflectă ambiția Uniunii Europene de a-și reduce dependența de infrastructurile spațiale externe.

Prin integrarea senzorilor militari, civili și comerciali, precum și prin dezvoltarea unor companii europene capabile să furnizeze tehnologii și servicii specializate, Bruxellesul urmărește să construiască un sistem autonom de gestionare a traficului spațial.

Obiectivul final este atingerea autonomiei strategice în domeniul monitorizării orbitale, într-un moment în care numărul sateliților crește rapid, iar riscurile generate de resturile spațiale, interferențele și activitățile militare din spațiu devin tot mai complexe.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusivo oră ago

Ploiești, orașul „în curs de clarificare”: cum a ajuns bugetul local o groapă de gunoi pentru erori contabile, datorii moarte și decizii amânate din 2012 încoace

„Imagine fidelă cu rezerve”: orașul care arată bine doar după standardele de audit Curtea de Conturi a României – Camera...

Exclusivo zi ago

Dosarul Antigrindină – Partea I – Programul antigrindină: 39% realizat, 100% finanțat. Antigrindina – gaură neagră bugetară cu acoperire meteo

Republica gardurilor de aur și a rachetelor de conservare Există țări care trimit rachete în spațiu. Și există țări care...

Exclusivo zi ago

Sfântul Ionita de pe Facebook și soborul cu chiloți al Republicii TCE PLOIESTI

Într-un colț de internet, pe o pagină de Facebook plină de inimioare și rugăciuni, tronează imaginea omului bun: Ionita Florin,...

Exclusivo zi ago

Derby-ul care l-a lăsat în offside pe Nae Comisionarul și mafia cailor dopați

Dacă ar fi existat un premiu pentru „Cel mai tare circ fără clovni, dar cu cai drogați”, Hipodromul Ploiești l-ar...

Exclusivo zi ago

Cum a ratat Ploieștiul trenul miliardelor europene: epopeea fondurilor UE și PNRR sub Polițeanu

Constatări din Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești...

Exclusiv2 zile ago

Mafia Antigrindină, rachetele de aur și ministra U.S.R. care se ascunde după nori

Într‑un colț de Europă numit România, cineva a avut o idee genială: „Dacă tot nu putem conduce agricultura, hai măcar...

Exclusiv2 zile ago

Republica T.C.E. PLOIEȘTI:  CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există

  Dl. Taboi, omul-orchestră care cântă doar la… raport În imperiul lui Nae Comisionaru’, unde clanul conduce iar autobuzele crapă...

Exclusiv2 zile ago

Ploiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi

 Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești la 31.12.2025....

Exclusiv3 zile ago

Lovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” –  Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)

MAFIA ANTIGRINDINĂ ÎN COLȚUL RINGULUI – Cum trage statul cu rachete în nori, cu facturi în buget și cu noroi...

Exclusiv3 zile ago

REPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI

 Republica TCE – de la societate publică la birt de gară Într-un colț de oraș numit pompos “societate de transport...

Exclusiv4 zile ago

Republica permanenței pe dos: la IPJ Brașov, șefii încasează, fraierii veghează

Permanență de lux pentru șefi, „patriotism” gratis pentru subalterni În timp ce polițiștii de execuție din IPJ Brașov sunt împinși...

Exclusiv5 zile ago

M.A.I. – „Concursul-fantomă” de la Dinamo: când posturile se dau, dar nu se prea iau

Concurs cu final anunțat: „Se caută ofițer, preferabil deja ales” Clubul Sportiv Dinamo București a reușit, încă o dată, performanța...

Exclusiv5 zile ago

Sanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară

Trei ani ne-au ținut lecții cu „nu trebuie autorizație, totul e în regulă”, iar acum un răspuns oficial al Poliției...

Exclusiv5 zile ago

113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare

Când nu mai ai bani, tai de la investiții. Când nu mai ai idei, tai de la dreptate. Când nu...

Exclusiv5 zile ago

„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei

Libertatea de exprimare cu cagula pe față Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) lovește cu o întrebare care...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv