Calendarul bisericesc prevede perioade de post, înaintea sărbătorilor însemnate, care sunt mai lungi sau mai scurte, aspre sau lejere, în funcție de rang. Anul acesta, Postul Sfinților Petru și Pavel începe pe 15 ani, cu lăsata secului pe 14 iunie.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel are importanța sa. Pe lângă faptul că ne prilejuiește încă un pas către înălțarea spirituală, curățenia sufletească și trupească, este un rit ce trebuie respectat cu sfințenie.

Sfânta Scriptură ne spune că Însuşi Iisus a ţinut post și i-a învățat pe ucenici că rugăciunea are un rol-cheie, scrie libertateapentrufemei.ro.

De ce se ține Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Să ții post pentru Sfinţii Apostoli înseamnă să-i cinstești cum se cuvine și să readuci în atenția lumii obiceiul lor de a ţine post înaintea momentelor importante. De asemenea, prin post se cinstesc și darurile Sfântului Duh, pogorâte peste Sfinţii Apostoli.

Spre deosebire de celelalte posturi religioase, acesta nu este unul aspru. Lunea, miercurea şi vinerea se mănâncă legume fără untdelemn, marţea şi joia se poate adăuga în meniu ulei şi puţin vin, iar sâmbăta şi duminica se mănâncă pește.

Cunoscut și drept post de vară, obişnuit la începuturi numai în cercurile monahale şi răspândit apoi printre toţi credincioşii, acest post își are originile undeva prin secolul al IV-lea.

În zilele de post nu se fac nunți. În popor, se respectă acestă obicei pentru că se crede că e aducător de sănătate, apără de foamete şi de grindină, dar ocrotește şi animalele din gospodărie.

Se mai crede că cine ține postul Sfinților Petru și Pavel și le respectă cum se cuvine sărbătoarea, va fi ferit de lupi, la fel ca și turmele lui de oi și cirezile de vite.

Tradiții și obiceiuri de sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel. Femeile nu au voie să mănânce mere

Pe 29 iunie, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. În România există mai multe obiceiuri și tradiții.

Biserica ortodoxă îi sărbătorește la data de 29 iunie pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, cei dintâi propovăduitori ai Evangheliei lui Hristos. Sfinții Apostoli Petru și Pavel au așezat piatra de temelie a Bisericii creștine și împreună au fost martirizați în zorii creștinismului, murind în aceeași zi, la 29 iunie, în anul 67, în timpul prigoanei dezlănțuite de împăratul Nero împotriva creștinilor.

În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Aceasta marchează miezul verii agrare și începutul secerișului.

Se spune că Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu. De aceea, i-au fost încredințat cheile Raiului și misiunea de a veghea la porțile acestuia. Pentru că potrivit tradiției Sfântul Petre este stăpânul cămărilor cerești, se spune că el hrănește animalele sălbatice, mai ales lupii, și topește în bucățele mici grindina, pentru ca acesta să nu distrugă recoltele.

În ziua praznicului, Sfântul Petru împlinește o dorință importantă celor care țin post negru în ajunul sărbătorii . Pe de altă parte, în tradiția populară, până în acestă zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Sfinții Petru și Pavel, patronii spirituali ai penitenciarelor

Apostolii Petru și Pavel, patronii spirituali ai penitenciarelor, sunt sărbătoriți pe 29 iunie, ziua în care amândoi au murit, în timpul prigoanei creștine declanșate de Nero, sărbătoarea fiind denumită popular Sânpetru.

„Sf. Petru, marcând cea de‑a doua jumătate a anului (care poate începe puțin mai devreme, la Sânziene), este patronul agricultorilor. El este răspunzător de starea finală a recoltelor, el este cel care patronează căldura și ploaia, putând trimite grindină pe hotarele celor nerespectuoși. Fiind o sărbătoare de mare însemnătate pentru calendarul agricol, paza împotriva grindinei se realiza prin venerarea sfântului în cele trei zile de nelucrare, cu începere din 29 iunie. Cu valoare simbolică, până acum se interzicea scuturarea merilor, pentru a se feri de căderea peste holde a grindinei, având dimensiunile fructelor respective. Ca și de Drăgaică, acum este momentul când încetează să mai cânte privighetoarele și cucul”, scrie Antoaneta Olteanu, în volumul „Spațiul și timpul în tradițiile românești”, publicat de editura Paideia, în 2018.

Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea și în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creștini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică și Bitinia. Conform tradiției, Petru a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârșit mucenicește în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a lui Iisus. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru se află astăzi Basilica San Pietro din Vatican.