Actualitate
EXCLUSIV. Copiii de pe uliță. Ultima zi de școală fără calculatoare: „Am un telefon și mai prind internet de la vecinu’ ”
Douăsprezece iunie, ziua în care teoretic se încheia anul școlar. Însă, mulți dintre elevi nu au o tabletă sau calculator. De cele mai multe ori, au telefonul părinților pe care îl împart cu mai mulți frați.
Pe ulița din satul Ion Ghica, un puști blond cu ochii verzi și privirea în pământ trage de o bicicletă. Îl cheamă Mihai, e timid și îi place biologia: „Prind internet de la vecinu`. Mi-a dat când am avut nevoie”.
De o lună nu a mai făcut școala online. Asta pentru că a avut probleme cu telefonul și nu s-a mai putut conecta. Tabletă sau calculator nu are: „Uite, mă duc să dau de mâncare și apă la animale. Avem multe animale”.
Îi place să citească despre cosmos. Mihai ar vrea să aibă mai multe cărți și un ecran mai mare. Nu are. Speră totuși că se va întoarce la școală din toamnă.

Pe ulița plină de pietriș, când rar vezi câte o mașină trecând, locuiește și familia Amzaru. Loredana e în clasa a șaptea. Are un telefon pe care mai face orele online, calculatorul, în schimb, s-a stricat . Față de alte școli, tatăl e bucuros că diriginta a ținut legătura constant cu copiii pe perioada pandemiei.
„E greu”, spune tatăl. „ Era bine să fie la școală. Eu am fost plecat mult timp și mi-e greu să mă obișnuiesc”.
S-a întors din strănătate, dar vrea să plece iar: „E un trai mai bun acolo. E departe de familie, dar condițiile sunt altfel”. A lucrat în Italia, Belgia, Olanda în diferite abatoare.
Acum lucrează doar mama, la combinatul chimic de la Slobozia.

Copiii de pe uliță
În satul Ion Ghica am găsit-o și pe Adina. Locuiește într-o casă mică cu părinții ei. O puștoaică timidă, cu ochii verzi și părul lung prins într-o coadă. Când a auzit că nu mai poate merge la școală, tatăl i-a cumpărat un telefon. Nu are nici ea calculator sau tabletă. Primește temele pe WhstApp și le trimite înapoi. Mama nu lucrează, iar tătăl e paznic la o fabrică de peturi.
„Școala e școală”, spune tatăl. „Ne-am chinuit, dar am făcut tot posibilul să-i iau un telefon. Trebuie să învețe așa cum se poate”.
Adina are o dorință: să plece într-un oraș mai mare când va fi mare.

În satul Ioan Ghica din Ialomița mai locuiesc în jur de 110 familii. Au mai rămas câțiva copii care merg la școala din Ciulnița.La ei, școala e închisă de ani de zile.

„Erau cam 170, dar mai sunt sunt. Mulți au plecat, alții au murit. Populația e îmbătrânită. E cel mai mic sat din comună”, spune Marius, un băiat care acum a plecat la liceu la Slobozia.
Lipsa banilor de navetă
Principala problemă a copiilor care termină clasa a VIII-a este lipsa banilor de navetă, spre orașul Slobozia, aflată la zece kilometri depărtare, acolo unde ar putea urma liceul sau o școală profesională. Naveta costă 300 de lei pe lună.
Asociația Copii penru Viitor și-a propus să înființeze un fond de burse pentru copiii din mediul rural. Prima bursă o vor acorda Florentinei, o fetiță cu patru frați, ai căror părinți lucrează cu ziua la o fermă din alt sat. Sora ei cea mare a făcut opt clase, după care a abondonat școala. Acum are un băiețel de șapte luni.
Cine vrea să ajute oricare dintre familile din Ialomița poate dona în contul Asociației Copii pentru Viitor:
REVOLUT – 0762 972 820
CONT – RO87BTRLRONCRT0336144801, BANCA TRANSILVANIA
Gândul.ro a mai scris recent și despre copiii din satele din Vrancea care până la instalarea stării de urgență erau nevoiți să meargă zilnic 12 kilometri pentru a ajnge la școala de la Andreiașu de Jos. Nu au autobuze, nu au infrastructură, iar pentru mulți internetul este un lux.
Stana Georgescu e profesoară de limba română și franceză în comuna Vintileasca. Face lecțiile pe WhatsApp, le recomandă lecturi și le trimite teste pe mail din materia parcursă, asta pentru că elevii au nevoie de feedback, spune profesoara.
E diriginta a 11 copii, însă doar 3 au calculator. Alții, se descurcă cu telefonul fraților mai mari, iar într-o familie sunt patru copii cu un singur telefon mobil pe care trebuie să îl împartă.
Copilul are șase ore pe zi. Apoi, încă cel puțin jumătate din orele astea să-și facă temele. Eu, ca profesor, pentru fiecare oră din ziua respectivă îmi trebuie câte o oră de pregătire a materialelor. Să le pregătesc fișa, să o corectez, să arate bine, să fie ușor de folosit. La șase ore cât stau cu copiii, mai am nevoie de încă 4 pentru pregătirea orelor. E greu de vorbit în cazul ăsta de eficiență. Fiecare copil lucrează în ritmul lui, spune Stana Georgescu.
65% dintre Elevi nu au un computer
Un studiu al Institutului de Științe ale Educației arată că 65% dintre elevii României nu un computer, o tabletă sau un telefon smart, 64% au acces limitat la internet., iar 68% nu dețin suficiente comptetențe digitale. În ceea ce privește profesorii, 56% dintre aceștia semnalează faptul că nu dețin computere suficient de performante.
Pe 22 aprilie, Ministerul Educației a emis un ordin de ministru privind organizarea cursurilor pe perioada stării de urgență. Prezența online la cursuri a elevilor și cadrelor didactice devine obligatorie și va fi monitorizată de unitățile de învățământ, iar părinții sau tutorele legal al elevilor sunt obligați să asigure accesul copiilor la învățarea online.
UNESCO : ”O fractura digitală îngrijorătoare în educaţia la distanţă”
Și potrivit unui raport UNESCO, 826 milioane de elevi şi studenţi, ”nu au acces la un computer la domiciliu”, iar ”43% (706 milioane) nu au internet acasă”, subliniază Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în contextul în care educaţia la distanţa este promovată în majoritatea ţărilor care se confruntă cu pandemia de COVID-19.
Cel puţin 1,5 miliarde de elevi şi 63 de milioane de profesori de ciclu primar şi secundar sunt afectaţi de tulburări fără precedent provocate de pandemia de COVID-19, şcolile fiind închise în 191 de ţări, conform UNESCO.
Audrey Azoulay, director general al UNESCO, consideră că este necesară „multiplicarea eforturile pentru asigurarea conectivităţii pentru toţi”, dar „şi pentru a sprijini alte alternative, în special utilizarea emisiunilor de radio şi televiziune comunitare şi creativitatea în toate formele de învăţare”.
UNESCO mai notează că pentru „profesorii din regiunile în care tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (IT&C) şi alte metode de predare la distanţă sunt mai puţin disponibile”, tranziţia la învăţarea online a fost foarte dificilă”, ”chiar imposibilă”.
Actualitate
Marina americană înființează un nou birou pentru consolidarea bazei industriale de apărare
Marina Statelor Unite lansează o structură dedicată consolidării bazei industriale de apărare, cu obiectivul de a-și securiza lanțul de aprovizionare și de a accelera integrarea tehnologiilor inovatoare în cadrul flotei.
Un nou responsabil pentru industria navală americană
Andrew Magliochetti, fost director al Biroului pentru Programe Destinate Întreprinderilor Mici din cadrul Marinei, va conduce noul Birou pentru Baza Industrială de Apărare. Numirea sa a fost anunțată luni de secretarul interimar al Marinei, Hung Cao.
În noua funcție, Magliochetti va acționa ca principal consilier civil al secretarului adjunct al Marinei pentru Cercetare, Dezvoltare și Achiziții. El va avea responsabilitatea de a coordona dezvoltarea și stabilitatea lanțului industrial care susține activitatea Marinei și a Corpului Pușcașilor Marini.
Accent pe producția internă și reducerea vulnerabilităților
Potrivit lui Hung Cao, noul responsabil va coordona măsuri menite să extindă ecosistemul național de producție, să reducă vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare și să accelereze adoptarea tehnologiilor comerciale cu utilizare duală.
Aceste tehnologii, care pot fi folosite atât în domeniul civil, cât și în cel militar, ar urma să contribuie la creșterea capacității operaționale a forțelor navale americane.
„Va conduce inițiativele pentru extinderea ecosistemului de producție internă, reducerea vulnerabilităților lanțurilor de aprovizionare și integrarea tehnologiilor comerciale cu utilizare duală, astfel încât să crească eficiența operațională a echipei formate din Marină și Corpul Pușcașilor Marini”, a declarat Cao.
Decizia vine după un memorandum prezidențial
Numirea lui Magliochetti are loc după emiterea unui memorandum prezidențial privind securitatea națională, prin care Pentagonului i s-a cerut să refacă atât capacitatea de producție, cât și nivelul concurenței din industria navală de apărare.
Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de extindere a structurii forțelor navale americane și de creștere a capacității industriei de a susține viitoarele programe de înzestrare.
Tehnologiile comerciale, aduse mai rapid pe câmpul de luptă
Magliochetti a declarat că o bază industrială flexibilă și sigură reprezintă fundamentul pregătirii pentru luptă. El a precizat că își propune să accelereze livrarea unor lanțuri de aprovizionare reziliente și a unor tehnologii avansate către militarii americani.
Obiectivul final este ca marinarii și pușcașii marini să dispună rapid de echipamente și soluții tehnologice capabile să le susțină într-un conflict de mare intensitate.
Actualitate
FNSS prezintă İ-ZAHA, un vehicul amfibiu autonom destinat primului val al operațiunilor de desant
Vehiculul fără echipaj, proiectat pentru misiuni cu risc ridicat
Producătorul turc de vehicule militare FNSS a prezentat, în cadrul expoziției de apărare Teknofest, noul vehicul amfibiu autonom multifuncțional İ-ZAHA.
Platforma cu patru roți a fost concepută pentru a elimina echipajele umane din primul val al unui asalt amfibiu, considerat etapa cu cel mai ridicat nivel de risc. Vehiculul este destinat să opereze în cadrul unor echipe mixte om-mașină, alături de vehiculele de asalt marin aflate deja în dotarea Forțelor Navale Turce.
Opt tone, viteză de șapte noduri pe apă
İ-ZAHA are o masă de aproximativ opt tone și poate naviga de la zona maritimă către țărm. Vehiculul atinge o viteză de până la șapte noduri pe apă și poate rula cu maximum 70 de kilometri pe oră pe uscat.
Configurația sa permite utilizarea în mai multe tipuri de misiuni, de la sprijinul cu foc și deminare până la război electronic și combaterea dronelor.
Armament și sisteme pentru câmpul de luptă
Vehiculul poate fi echipat cu o mitralieră destinată sprijinului trupelor, sisteme pentru detectarea și neutralizarea minelor, module de război electronic și soluții pentru contracararea aeronavelor fără pilot.
La bord sunt integrate un sistem de navigație GNSS/INS, un modul de identificare „prieten sau dușman” — IFF — și capabilități de procesare a imaginilor bazate pe inteligență artificială.
Aceste tehnologii îi permit platformei să se deplaseze autonom, să identifice mediul operațional și să contribuie la desfășurarea unor misiuni în zone în care trimiterea unui echipaj uman ar implica riscuri majore.
Module interschimbabile pentru misiuni diferite
Una dintre principalele caracteristici ale İ-ZAHA este arhitectura sa modulară. Diferitele încărcături utile pot fi schimbate pe aceeași platformă de bază, în funcție de profilul operațional al misiunii.
Potrivit producătorului, înlocuirea unui modul poate fi realizată pe teren în aproximativ 40 de minute. Soluția permite adaptarea rapidă a vehiculului pentru operațiuni de sprijin cu foc, deminare, război electronic sau apărare împotriva dronelor.
FNSS accelerează dezvoltarea sistemelor autonome
FNSS este o companie privată turcă din industria de apărare, deținută integral de grupul Nurol Holding.
Directorul general al companiei, Selim Baybaş, a declarat că FNSS își extinde activitatea de cercetare și dezvoltare în domeniul vehiculelor fără echipaj și al platformelor autonome.
Potrivit acestuia, U-MAV reunește experiența inginerească a companiei, rezultatele obținute de vehiculele de asalt marin și investițiile continue în cercetare și dezvoltare, într-o platformă amfibie autonomă de nouă generație, destinată clasei grele.
Actualitate
SUA accelerează ofensiva dronelor: Casa Albă vrea producție internă și supremație tehnologică
Aproape 100 de reprezentanți ai industriei și administrației, reuniți la Washington
Administrația Trump a făcut un nou pas pentru dezvoltarea producției interne de drone. Aproape 100 de reprezentanți ai companiilor și ai instituțiilor guvernamentale s-au reunit la Washington, în clădirea Eisenhower Executive Office Building, în cadrul primei ediții a evenimentului „Drone Dominance”, organizat la Casa Albă.
La reuniune au participat reprezentanți ai aproximativ 40 de companii, care au primit informații despre direcțiile strategice ale administrației americane în domeniul dronelor. Printre oficialii prezenți s-au numărat Sebastian Gorka, director principal pentru combaterea terorismului în cadrul Consiliului Național de Securitate, Emil Michael, subsecretar al Apărării pentru cercetare și inginerie, și Kelly Loeffler, administratorul Small Business Administration.
„Cavaleria guvernamentală a venit să se întâlnească cu propria dumneavoastră cavalerie din sectorul privat, pentru a ne asigura că Statele Unite nu vor avea doar suficiente drone sau o poziție de paritate, ci vor domina acest domeniu”, le-a transmis Emil Michael participanților.
Washingtonul vrea să rupă dependența de furnizorii străini
Evenimentul face parte dintr-un plan mai amplu al administrației americane, menit să consolideze producția națională de drone într-un moment în care industria trebuie să respecte simultan cerințele Departamentului Apărării, reglementările Administrației Federale a Aviației și noile restricții privind materiile prime strategice.
O ordonanță executivă acordă companiilor termen până la începutul anului 2027 pentru a elimina din lanțurile de aprovizionare materialele și mineralele critice provenite din Rusia, Iran, Coreea de Nord și, în special, China.
Pentru sectorul apărării, Emil Michael a anunțat noi investiții guvernamentale, după modelul unui împrumut condiționat în valoare de 820 de milioane de dolari acordat recent companiei Performance Drone Works prin intermediul Office of Strategic Capital.
„În următoarele două săptămâni veți vedea mai multe astfel de acorduri. Construim capacitatea industrială în Statele Unite pentru a garanta reziliența lanțului de aprovizionare și pentru a răspunde nevoilor industriei”, a declarat oficialul.
Un „târg” guvernamental pentru companiile din domeniu
După discursurile susținute în prima parte a zilei, participanții au putut vizita o expoziție organizată sub forma unui târg. Mai multe instituții americane au amenajat standuri unde reprezentanții companiilor puteau discuta direct despre finanțare, reglementări, achiziții publice și oportunități de colaborare.
Printre instituțiile prezente s-au aflat Departamentul Apărării, Departamentul Comerțului, Small Business Administration, Export-Import Bank of the United States, Departamentul pentru Securitate Internă și Administrația Federală a Aviației.
Un oficial al Casei Albe a precizat ulterior că evenimentul a fost conceput pentru a sprijini toate componentele producției interne de drone, nu doar fabricarea aparatelor propriu-zise. La reuniune au participat și producători de baterii, camere video, senzori termici și motoare.
De la ordinul prezidențial la reorganizarea Pentagonului
Reuniunea de la Washington a avut loc la peste un an de la semnarea, în iunie 2025, a ordinului executiv intitulat „Unleashing American Drone Dominance”, prin care administrația Trump a stabilit obiectivul extinderii rapide a capacităților americane în domeniul dronelor.
O lună mai târziu, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a emis o directivă menită să reducă procedurile birocratice și să accelereze dezvoltarea, achiziția și introducerea dronelor în dotarea forțelor armate.
În lunile care au urmat, Pentagonul a lansat mai multe inițiative pentru punerea în aplicare a programului. Printre acestea se numără înființarea funcției de manager al portofoliului pentru autonomia militară, prezentarea unui plan de aproape 55 de miliarde de dolari pentru înlocuirea inițiativei „Replicator”, creată în timpul administrației Biden, precum și dezvoltarea programului Defense Autonomous Warfare Group, cunoscut sub acronimul DAWG.
Un miliard de dolari pentru drone de atac de mici dimensiuni
Programul „Drone Dominance” este prezentat drept principalul mecanism prin care Pentagonul intenționează să aloce un miliard de dolari în următorii doi ani pentru drone de atac de mici dimensiuni.
Pentru selectarea furnizorilor, oficialii americani organizează competiții succesive, în cadrul cărora companiile trebuie să-și demonstreze rapid capacitățile tehnice și de producție. Ulterior, firmele câștigătoare primesc comenzi directe.
Prima rundă, denumită „Gauntlet 1”, s-a concentrat pe drone de atac de mici dimensiuni, concepute pentru o singură misiune. Potrivit clasamentului programului, 11 companii au obținut deja contracte pentru furnizarea a 24.320 de arme aeriene fără pilot.
Prin aceste măsuri, administrația americană urmărește să construiască o bază industrială capabilă să producă drone la scară largă, să reducă dependența de furnizorii externi și să asigure Statelor Unite un avantaj decisiv într-un domeniu devenit esențial pentru conflictele moderne.
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
-
Exclusivacum 4 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
-
Exclusivacum 12 oreEPISODUL 52 – „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre: Nepoți, kile și vile”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 51: MOCANU, „CAVALERU’ P..II”, LAUTARUL CU EPOLEȚI
-
Exclusivacum o ziLa TCE Ploiești, organigrama cu iz de „chiloteală” a rămas fără aplauze: AGA a tras frâna de mână
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești, cetatea lui Nae: organigrama croită pentru rude, fini și oameni de încredere



