Actualitate
CU UN SINGUR INTERVIU, KOVESI A FACUT PRAF SI DNA SI PARCHETUL EUROPEAN
(Preluare Inpolitics):
Pandemia a acoperit în mod firesc, oarecum, recentul interviu acordat de procurorul șef european Laura Kovesi siteului Euractiv, dar e păcat. Pentru că e un interviu special, prin care Kovesi a reușit să facă praf dintr-un foc și DNA și mult cîntatul Parchet European(EPPO), dovedindu-le a fi doar forme fără fond.
Interviul s-a dorit un semnal de alarmă, ca să nu fim patetici și să vorbim de un strigăt al disperării, legat de funcționarea Parchetului European, care își va intra în atribuții la finele acestui an.
Ceea ce e bizar din capul locului: noua șefă a Parchetului reclamă fonduri și resurse total ineficiente încă înainte de a începe treaba și la un asemenea înalt nivel.
”Dacă nu avem suficiente resurse, nu putem începe activitatea EPPO, nu putem lucra eficient. În calitate de procuror, am 25 de ani de experiență, așa că știu foarte bine ce poate însemna un buget pentru o instituție(…) Problema principală, când vorbim despre buget și resurse, este numărul de procurori europeni delegați. Aceștia vor fi procurorii care vor lucra în statele membre și vor investiga în mod eficient cazurile.
În acest moment, în baza estimării inițiale a Comisiei Europene, ni s-au dat 32 de procurori și un sfert. Da, un sfert, nu este o greșeală, am fost și eu surprinsă, pentru că nu am auzit despre un sfert sau jumătate de procuror în viața mea, dar aceasta a fost estimarea.
Pe baza statisticilor primite de la statele membre, la începutul EPPO, în primele zile, vom primi aproximativ 3.000 de cazuri. Este evident că este imposibil să gestionezi acest volum de muncă doar cu 32 de procurori.
Dacă Comisia stabilește numărul și vom rămâne doar cu 32 de procurori europeni delegați, ne va fi foarte dificil să începem activitatea și să lucrăm eficient. Problema importantă pentru viitorul EPPO va fi modul în care va fi stabilit bugetul pentru 2021. Aceasta este o decizie a Comisiei în ansamblu, de a pune pe masă o propunere bună pentru 2021, astfel încât autoritatea bugetară să poată decide dacă vom avea mai mulți bani sau mai puțini.
Este foarte dificil să împărțiți 32 de procurori între 22 de state participante(…)În acest moment suntem constrânși să stabilim numărul de procurori europeni delegați, deoarece în schema noastră bugetară se prevede că nu putem avea decât 32 de procurori și un sfert” spunea Kovesi.
Să tragem linie și să adunăm.
Comisia Europeană, UE în ansamblu, tratează corupția ca o amenințare de prim rang la adresa construcției europene și, individual, la adresa statelor componente.
La crearea – cam cu dureri – a EPPO ni s-a transmis că statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde EUR în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, am mai aflat că nu mai puțin de 638 de milioane EUR din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015.
Sume imense, oricum am lua-o. Și care justifică existența unei structuri mari de anchetă.
Mai știm că Parchetul European va funcționa ca o structură colegială, formată din două niveluri. Nivelul central va fi format din procurorul-șef european, care va avea responsabilitatea generală a biroului. Nivelul descentralizat va fi alcătuit din procurori europeni delegați situați în statele membre, care vor fi însărcinați cu activitatea de zi cu zi a investigațiilor și urmăririlor penale în conformitate cu regulamentul și cu legislația respectivului stat membru.
Numai că toate aceste pagube imense provocat de corupție la nivel european nu își găsesc corespondentul în grija UE pentru crearea unui EPPO cu adevărat eficient.
Nu o spunem noi, ci chiar șefa acestuia.
De la Laura Kovesi aflăm că UE alocă bani prea puțini, cît despre resursa umană, e de-a dreptul ilară: 32 de procurori se vor ocupa de 22 de state, 1,45 de căciulă.
3000 de dosare doar pentru început înseamnă o medie de cca.100 de dosare pe cap de procuror european.
Dosare mari și grele, nu frecții.
100 de dosare per procuror egal misiune imposibilă.
Ceea ce ridică un uriaș semn de întrebare: cumva EPPO a fost gîndit după modelul DNA-ului românesc, adică o instituție care să nu țintească stîrpirea cu adevărat a corupției, ci doar executarea anumitor ținte, în funcție de marile interese?
Un procuror european nu va fi obligat să dea socoteală pentru tărăgănarea unui mare dosar de spălare de bani, să zicem, pentru că va avea oricînd la îndemînă scuza perfectă: nu am avut timp, am prea multe dosare în lucru.
Aceasta a fost arma formidabilă a DNA, instituție care lucra dosarele cum și cînd avea chef.
Așa cum am mai punctat de cîteva ori, în mod paradoxal, Laura Kovesi nu a rupt niciodată hainele de pe ea că vrea mai mulți, mult mai mulți procuurori, ca să facă treaba cu adevărat bună.
A scîncit doar un pic prin februarie 2015, la bilanțul DNA, spunînd că schema de personal a DNA ar trebui majorată cu 50 de procurori. Şi ne mai informa că, în 2014, cei 86 de procurori care au desfăşurat activităţi de urmărire penală au avut de soluţionat peste 9.100 de dosare, „cel mai mare număr de dosare de la înfiinţarea DNA”. „În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competenţa Direcţiei”, sublinia ea. În rest, cum spuneam, Kovesi a părut mereu mulțumită cu situația.
Oare nu putea România să susțină mai mult de 86 de procurori, chiar și o mie dacă era nevoie, atît timp cît de 15 ani ni se bagă în cap că anti-corupția este cel mai important lucru pentru țară și că din cauza corupției pierdem miliarde de euro?
Ba se putea lesne, desigur.
Dar nu s-a dorit, pentru că, repetăm, anticorupția nu a fost niciodată un scop în sine, ci doar o armă de ”selecție” politică, de eliminat patronat românesc de pe piață în favoarea celui străin, de protejat multinaționale, de intimidat personaje înalte deranjante pentru alte personaje înalte etc.
Bilanțul tuturor timpurilor este devastator la DNA. Numărul achitărilor, al restituirilor și al clasărilor de dosare e imens, iar dintre reușite, majoritatea știm că s-au făcut ilegal și imoral, prin probe fabricate, înregistrări și denunțuri abuzive și tot așa.
Interesante similitudinile dintre DNA și EPPO.
Tot suta de dosare pe cap de procuror, adică ceva din capul locului inuman.
Ascultînd-o pe Kovesi, care conexează fără să vrea DNA și EPPO din punct de vedere al dotării și, implicit, al performanței, nu poți să nu te întrebi: cu doar 32 de procurori vrea UE să stîrpească marea corupție transfrontalieră?
Atît își poate permite bogata UE, doar 32 de procurori și ”un sfert”, plus fonduri complet nesatisfăcătoare?
Dacă e așa, înseamnă că toată vorbăraia cu necesitatea EPPO e apă de ploaie, că nu se dorește cîtuși de puțin derularea de mari anchete de corupție și că, de fapt, EPPO e conceput, la fel ca DNA-ul românesc ce i-a servit, foarte probabil, drept inspirație, pentru a lichida adversari incomozi unor structuri – chiar cancelarii – europene și nimic mai mult.
Și pentru că aveau nevoie de cineva cu experiență în domeniu, au făcut tot posibilul să o ”importe” din România, călcînd toate regulile și normele, pe cea care a gestionat ani de zile sistemul de rezolvare a marilor probleme politice și de afaceri sub pretextul luptei anti-corupție: Laura Codruța Kovesi.
Actualitate
NGA alocă 708 milioane de dolari Startup-ului Enabled Intelligence: Viziunea artificială, cheia noii generații de informații geospațiale!
Agenția Națională de Informații Geospațiale (NGA) a acordat startup-ului Enabled Intelligence un contract masiv, evaluat la până la 708 milioane de dolari pe o perioadă de maxim șapte ani. Parteneriatul strategic vizează antrenarea sistemelor de viziune computerizată bazate pe inteligență artificială, un pilon esențial pentru viitorul informațiilor geospațiale americane.
Programul Sequoia: Etichetarea datelor pentru ochiul AI din spațiu
Sub umbrela programului Sequoia, Enabled Intelligence va furniza servicii de etichetare a datelor. Această sarcină fundamentală permite sistemelor de inteligență artificială (AI) și învățare automată (ML) să discrimineze cu precizie între diverse obiecte în imagini. Concret, efortul implică învățarea sistemelor să proceseze imagini satelitare complexe și să identifice ținte de interes specifice, o capacitate crucială pentru monitorizarea globală.
O investiție record: Cel mai mare proiect de etichetare AI al Guvernului SUA
Efortul de etichetare a datelor reprezintă o capacitate fundamentală, în special pentru vastul program Maven al NGA. Oficialii NGA confirmă că acest contract reprezintă cel mai mare proiect de etichetare a datelor AI al guvernului american până în prezent. NGA a preluat gestionarea programului Maven de la Departamentul Apărării în 2022, integrând astfel această componentă vitală în strategia sa.
Contribuția NGA și parteneriatele strategice
„Contractul SEQUOIA va sprijini activitățile de etichetare a datelor pentru capabilitățile de AI și învățare automată (AI/ML) în domeniul informațiilor geospațiale (GEOINT) în cadrul mai multor programe și direcții din cadrul NGA și al membrilor comunității mai largi a Departamentului de Război (DoW) și a Comunității de Informații,” se arată într-un comunicat de presă emis luni de Enabled Intelligence. NGA, responsabilă cu colectarea și analiza imaginilor satelitare și aeriene, diseminează produse GEOINT, precum hărți 3D, către utilizatori din întregul guvern american, inclusiv lideri ai DoD și comandanți militari.
Un Startup specializat, in miezul securității naționale
Fondată în 2020 și finanțată prin capital de risc, Enabled Intelligence, cu sediul în Virginia, este specializată în etichetarea datelor AI pentru sistemele clasificate. Pentru programul Sequoia, firma a încheiat parteneriate strategice cu giganți precum BAE Systems, Vantor (fostul Maxar Intelligence), Whiteboard Federal și alți jucători importanți din industrie, consolidându-și astfel rolul esențial în modernizarea infrastructurii de informații a Statelor Unite.
Actualitate
Alertă de la supraveghetori: Programul naval de miliarde al Gărzii de Coastă, riscă blocaje și costuri exorbitante
Un organism de supraveghere guvernamental trage un semnal de alarmă serios cu privire la programul de construcție navală al Gărzii de Coastă, destinat să livreze o nouă clasă de nave esențiale pentru misiuni de aplicare a legii și de căutare-salvare. Biroul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO) avertizează că decizia Gărzii de Coastă de a începe construcția înainte de a avea un design stabil al navelor Offshore Patrol Cutter (OPC) amenință cu „reparări costisitoare” și „întârzieri de program”.
Programul în cauză vizează înlocuirea vaselor învechite cu o nouă clasă de nave OPC, vitale pentru operațiunile de patrulare și siguranță maritimă. Pentru realizarea acestora, Garda de Coastă a contractat două companii: Eastern Shipbuilding Group din Florida pentru faza 1 și Austal USA din Alabama pentru faza 2.
Faza 2: Început sub amenințarea instabilității designului
Conform raportului GAO publicat marți, constructorul din faza 2, Austal USA, și Garda de Coastă au adoptat unele „bune practici” în timpul dezvoltării designului pentru faza a doua, inclusiv revizuiri colaborative care au facilitat decizii rapide. Însă, avertismentul principal al GAO este că „construcția OPC 5 a început în august 2024 fără un design stabil”. Continuarea construcției altor nave OPC din faza a doua înainte de stabilizarea designului, așa cum intenționează Garda de Coastă, „mărește riscul ca și faza a doua să se confrunte cu reparații costisitoare și întârzieri de program”.
Miliarde de dolari și intârzieri cronice
Programul de construcție navală, care prevede achiziționarea a 25 de nave OPC, va costa Departamentul de Securitate Internă (DHS) peste 17 miliarde de dolari. Raportul GAO a fost elaborat la solicitarea Comitetului pentru Transport și Infrastructură al Camerei Reprezentanților.
Anterior, în acest an, Garda de Coastă a oprit construcția a două dintre cele patru nave OPC pe care Eastern Shipbuilding le avea contractate ca parte a primei faze. Mai mult, programul pentru prima navă este întârziat cu cinci ani, conform GAO, semne îngrijorătoare ale problemelor structurale din program.
Faza 3: Decizii premature și lipsa de testare
Serviciul maritim plănuiește un contract pentru o a treia fază „după testarea dacă designurile existente îndeplinesc obiectivele de performanță ale OPC, ceea ce este în concordanță cu politica Departamentului de Securitate Internă”, se arată în raport.
Cu toate acestea, „este puțin probabil ca programul să aibă rezultatele testelor înainte de a începe activitățile de achiziție pentru faza 3, cum ar fi dezvoltarea cererii de propuneri”, se subliniază în noul raport. GAO sugerează că „încorporarea cunoștințelor dobândite din testare – precum și alte practici de vârf în construcția navală – în procesul de achiziție pentru faza 3 ar putea ajuta Garda de Coastă să ia decizii de investiții mai bune și ar putea îmbunătăți punctualitatea livrărilor viitoare de OPC.”
Reacția DHS: Respingere și flexibilitate asumată
Jeffrey Bobich, directorul de management financiar al DHS, a apărat decizia agenției de a autoriza construcția în faza a doua înainte de atingerea parametrilor de stabilitate a designului sugerați de GAO. El a susținut că Garda de Coastă a stabilit „cerințe minime suficiente pentru maturitatea designului înainte de construcție”.
De asemenea, Bobich nu a fost de acord cu o recomandare GAO de a stabili un acord formal privind modul în care atât Marina, cât și Garda de Coastă vor supraveghea activitățile de construcție ale Austal pe viitor. „Garda de Coastă menține că coordonarea existentă cu supraveghetorul de construcție, conversie și reparații este suficientă și prezintă un front unit contractorului”, conform unui răspuns scris inclus în raportul GAO.
Totuși, Bobich a fost de acord cu două recomandări separate: revizuirea obiectivelor de cost de bază ale programului și evaluarea planurilor pentru un contract de faza a treia, ținând cont de problemele apărute până în prezent. „Ca parte a acestei evaluări, orice planuri dezvoltate pentru Faza 3 trebuie să rămână flexibile pentru a ține cont de condițiile în evoluție ale programului”, a scris el.
Actualitate
Planul de pace Trump pentru Ucraina: Garanțiile de securitate, piatra de incercare a unui acord secret
Zvonurile privind un acord preliminar între Ucraina și Statele Unite pentru a pune capăt războiului cu Rusia au agitat scena internațională marți, însă marea întrebare rămâne forma viitoarelor garanții de securitate, potrivit analiștilor de la Atlantic Council. Săptămâna trecută, administrația Trump a șocat lumea, prezentând Kievului un „plan de pace” în 28 de puncte. Acesta includea cereri controversate, considerate de unii parlamentari americani drept o „listă de dorințe” a Rusiei, cum ar fi cedarea de către Ucraina a unor teritorii pe care Moscova nu le controlează în prezent și interdicția de a adera la NATO.
Haosul inițial și rafinarea diplomatică
O serie de activități diplomatice intense au urmat, culminând cu întâlniri la nivel înalt la Geneva și Abu Dhabi. Oficiali americani și ucraineni au semnalat că au depășit unele dintre cele mai spinoase puncte de divergență. Cu toate acestea, alte aspecte rămân de rezolvat, iar acest lucru se întâmplă înainte ca Moscova să-și exprime oficial punctul de vedere. Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat pe platforma X că „există câteva detalii delicate, dar nu insurmontabile, care trebuie soluționate și vor necesita discuții suplimentare între Ucraina, Rusia și Statele Unite.”
În timp ce negocierile continuă, experți de la Atlantic Council au oferit o actualizare a situației. Deși nimeni nu a văzut planul actual, redus la 19 puncte, în totalitate, există sentimentul că acesta ar putea reprezenta un moment de cotitură în război. Daniel Fried, fost ambasador american în Polonia și Asistent al Secretarului de Stat pentru Europa, a rezumat reacția inițială la plan: „Proiectul inițial a fost un haos total.” Totuși, el și-a exprimat speranța că „conturul unui acord sustenabil există. Haosul, graba, titlurile sunt distracții… nu este prima dată când o administrație americană se angajează într-o diplomație grăbită.”
Scepticismul Kievului și lipsa angajamentului Rusiei
Desigur, în ciuda modului în care s-au desfășurat negocierile, acesta nu este un plan de pace între SUA și Ucraina, ci unul între Ucraina și Rusia. În acest sens, a existat un scepticism generalizat că Moscova va accepta altceva decât capitularea totală la cererile sale. „Din perspectiva ucraineană, ei nu văd acest plan în 19 puncte ca pe ceva pe care Rusia îl va accepta,” a declarat Myroslava Gongadze, cercetător asociat în Ucraina, menționând că a petrecut noaptea într-un adăpost antiaerian din cauza atacurilor rusești. „Cu toate acestea, scopul acestui exercițiu nu a fost exact de a ajunge la un acord, ci de a respinge acel plan în 28 de puncte și de a include unele interese ucrainene într-o posibilă negociere și de a arăta că Ucraina este cu adevărat dispusă să discute pacea.”
Garanțiile de securitate: Nodul gordian al păcii
Cea mai mare întrebare, au convenit experții, a fost cum ar arăta o garanție de securitate dacă Ucraina nu poate adera la NATO. Este esențial ca aceasta să asigure o siguranță reală pentru Kiev, atât din partea SUA, cât și a Europei. Planul inițial de 28 de puncte discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar într-un mod vag. „Din perspectiva mea, întrebarea esențială pe care trebuie să o punem aici este cea a garanțiilor de securitate. Cine va oferi aceste garanții? Cine va fi responsabil?” a spus Gongadze. „Deci, dacă răspunsurile sunt slabe și nu clare, atunci Ucraina este pregătită pentru o nouă criză.”
Fried a subliniat că orice garanție de securitate trebuie să includă atât SUA, cât și Europa. „Indiferent dacă SUA lucrează cu Coaliția Celor Dispuși sau cu NATO, sau cu ambele, garanțiile de securitate vor trebui să fie definite într-un mod credibil,” a declarat Fried. „Putin le va urî. Va încerca să ia acest acord ostatic pentru a le elimina. Așadar, în cele din urmă, Trump va trebui să-l înfrunte pe Putin pentru a obține acordul său într-o formă decentă.”
Leslie Shedd, cercetător asociat al Consiliului, a menționat că, în funcție de modul în care este formulată o garanție de securitate, aceasta ar putea necesita ratificarea Senatului SUA. Chiar dacă nu este o cerință legală, ar trimite un semnal important dacă Congresul și-ar arăta sprijinul. „Implicarea atât a Camerei Reprezentanților, cât și a Senatului ar putea fi un mesaj chiar mai puternic decât simpla ratificare a unui tratat prin Senat. Cred că acesta este un pas crucial. Cred, de asemenea, că ar trece cu un sprijin bipartizan semnificativ în ambele camere,” a spus ea. „Rămâne o mare parte a oamenilor de ambele părți ale spectrului politic care sunt foarte frustrați de Rusia, care nu cred că Rusia este prietenul nostru, și, prin urmare, cred că ar exista sprijin pentru asta.” Potrivit Financial Times, acordul va plafona forțele militare ale Ucrainei la 800.000 de soldați. Deși un plafon al forțelor ar părea o victorie pentru Rusia, există întrebări serioase dacă Ucraina ar putea menține oricum o forță atât de mare pentru o perioadă lungă de timp în afara războiului activ.
Ascensiunea lui Dan Driscoll: Secretarul Armatei, jucător cheie neașteptat
De-a lungul acestui proces, Secretarul Armatei, Dan Driscoll, a apărut ca un interlocutor cheie, o apariție rară pentru un secretar de ramură. Driscoll a livrat planul Ucrainei, s-a deplasat la Geneva pentru negocieri cu națiunile europene, iar apoi a călătorit la Abu Dhabi pentru consultări directe cu rușii și ucrainenii. Rolul lui Driscoll în această negociere este puțin probabil să liniștească zvonurile din Washington care îl indică drept viitor secretar al apărării, dacă Pete Hegseth ar părăsi Pentagonul.
Shedd l-a numit pe Driscoll „o stea în ascensiune a administrației,” care a „câștigat încrederea președintelui” până la punctul în care este lăsat să participe la negocieri. „Sunt de acord că este cu siguranță neconvențional, dar Președintele Trump tinde să conducă un cabinet neconvențional, o administrație neconvențională. Și, știți, cred că adesea există părți foarte bune în asta,” a spus Shedd. „Nu vrei să trimiți aceiași oameni în mod repetat dacă simți că a existat un blocaj în negociere.” Fried a fost de acord că Driscoll pare să aibă influență în cadrul administrației și a declarat că, în cele din urmă, este un lucru bun că se află acolo. Cu toate acestea, „aș adăuga că ai nevoie de cineva ca Driscoll, care înțelege detaliile, deoarece rușii se pot aștepta să arunce diverse șiretlicuri deghizate în oferte tentante. Ai nevoie de cineva care să detecteze bombele mirositoare în ambalajul frumos.”
-
Exclusivacum 5 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum 2 zileCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 5 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 17 oreIPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!
-
Exclusivacum 4 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Featuredacum 5 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 5 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!
-
Exclusivacum 5 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!



