Connect with us

Actualitate

EDITORIAL/BĂĂĂI, N-O MAI MERMELIȚI ATÂT CU COVID-ul ĂSTA, PENTRU CĂ NU AȘA ÎL CONTRACARAȚI ȘI MURIM, DRACU’, CU ZILE !!

Publicat

pe

În ultima vreme, verbul a mermeli şi substantivul mermeleală au început să circule destul de mult în spaţiul public, mai ales în stilul colocvial al presei şi al comentariilor din Internet. Cele două cuvinte nu se găsesc în dicţionarele noastre curente, nici în glosarele argotice, astfel că sensul lor este dedus – de vorbitorii care nu le cunoşteau deja – doar din context şi cu oarecare aproximaţie.

În materialul nostru, verbul are o semantică negativă, bine contextualizată, respectiv: o acţiune superficială, ineficientă, haotică, ameţită.
Negativitatea se regăseşte şi mai clar în substantivul nume de acţiune, mermeleală, cum ar fi guvernarea actuală.
Deci, români, „să ne trezim odată din mermeleala asta bolnăvicioasă !!“
Generic, să scriem că, dacă până și Veorica a ajuns să-i taxeze gafele (la care dansa este campioana absolută a premierilor români din decembrie 1989, până acum), atunci situaţia e groasă!
Singurul fenomen din lume care transformă omul în animal este foamea. Îmi este teamă de reacția violentă, previzibila de altfel, a comunităților sărace, fie ele de rromi sau români (nu le subestimați numericul și nici spiritul „organizatoric”, gen turmă, adică ad-hoc, „model” foarte eficient la ieșirile neautorizate în stradă); în această perioadă, predicția are toate condițiile întrunite de a deveni realitate, potențată fiind și de diletantismul lui Orban & Co (auziți: la Ploiești, PNL scade efectiv în sondaje, iar de la București, Orban vede că partidul crește!).

Așa era, cumva, și pe vremea lui Ceașcă.
Eu m-am născut, am trăit și învățat, inclusiv prin parcurgerea etapei formării academice și de stagiatură în muncă, până la 29 ani, în struțo-cămila de epocă a trecerii de la socialism la comunism, respectiv în plină făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate.
Așadar, nu mă puteți acuza că nu cunosc direct acele vremuri:
– am stat la cozi interminabile, dezarmante, la alimente, rechizite etc.,
– m-am spălat cu apă caldă la ibric,
– după ora 22:00 am învățat la lampa cu gaz a bunicii de la Ciorani,
– am adunat normat sticle, borcane și maculatură și le-am dus la școală,
– am scris cu stilou „Pionier” și m-am încăltatat cu teniși chinezești,
– am făcut muncă voluntară în curtea școlii și, toamna, pe câmpiile patriei, adunând recolta,
– m-a urmărit Securitatea Județului Iași (de pe strada Triumfului), în calitatea mea de secretar responsabil de redacție al Revistei „Dialog” (fosta „Alma Mater”), organul de presa al UASC din Universitatea „Al. I. Cuza”, unde chiar redactorul șef, Sorin Antohi, era informatorul Securității; după 1990, a ocupat pasager funcția de demnitate publică de secretar de stat în Ministerul învățământului,
Nota 1: Ca redactor şef al revistei studenţeşti „DIALOG“, în perioada 1981-1983, Al. Calinescu a fost considerat mentorul unui grup de tineri cu veleităţi scriitoriceşti, lansaţi de publicaţia menţionată, erijându-se într-un „şef de şcoală“ a aşa-zisei „ge­neraţii 80“, cărora le-a insuflat ideile cele mai nocive. În această calitate, articolelor publicate în perioada respectivă în paginile revistei „DIALOG“ de către AL. CALINESCU şi discipolii săi – DAN PETRESCU, LIVIU ANTONESEI, SORIN ANTOHI, FLORIN CÂNTEC, GABRIEL POPESCU, FLORIN GULIANU (despre care se stia ca este strănepot al academicianului C. I. GULIAN), LUCIAN BRANEA şi transfugii ALEXE DAN şi MIHAI-DINU GHEORGHIU -, li s-a imprimat o tentă contestatară, fapt ce a atras atenţia cercurilor reacţionare din Occident, care le-au asi­gurat publicitate, mai ales prin postul de radio de tristă faimă „Europa liberă“.
Cititi despre mine in http://www.bcu-iasi.ro/docs/alma-mater.pdf
– am înghițit zilnic, dimineață, prânz și seară, demențiala propagandă comunistă și insuportabilul cult al personalității al lui Ceaușescu, pe care lingăii de partid și de stat, securiștii politruci și alte elemente scelerate îl promovau cu osârdie.
La lovitură de stat din decembrie 1989, aveam, deja, cinci ani de „vechime neîntreruptă în muncă”, astfel că nu vorbesc ce știu, ci știu ce vorbesc !!
Comuniștii lui Ceaușescu erau deștepți într-o anumită privința: politizau funcțiile de conducere, dar de adevărații specialiști din toate domeniile nu lipseau! Mi-l amintesc pe un inginer de la IUC Ploiești (fosta și actuală UZUC), cu care locuiam în același bloc, un geniu al sudurii speciale în argon pentru aluminiu și aliaje, inox, oțel carbon, etc. Omul asta, nu contează motivul (deși sunt convins că era unul grav, serios), bea alcool zilnic, inclusiv la serviciu. Nu-i zicea nimic „Partidul”, atâta timp cât din mâinile echipei lui de sudori ieșeau perfect, din punct de vedere al CTC,:
– echipamentele pentru execuția de utilaje destinate instalației pilot de Apă Grea de la Drobeta Turnu Severin;
– echipamente auxiliare pentru reactorul de cercetãri nucleare de la IRNE Pitești (în prezent RENEL – I.C.N. Pitești),
– echipamente nucleare pentru C.N.E. Cernavodã,
– schimatoarele de căldură gigant pentru instalații de amoniac (sub licientã KELLOG), utilaje de înaltã și joasã presiune pentru instalații de etilenã și polietilenã, majoritatea pentru Rusia și pentru lumea arabă, la toate Ceaușescu ținând enorm să fie de înalta calitate și livrate la termen!!
În acest context, îmi permit să emit o opinie – actuala propagandă capitalistă, care promovează democrația (sanchi!) este mai deșănțată decât cea de pe vremea răposatului cismar (ăla era inteligent, barem, o viziune pragmatică de țăran adevărat și de ucenic de cizmar, meserie în care a ajuns conjunctural) și să răspund la întrebarea: CUM A DEVENIT ORBAN UN BIET REGIZORAS AL TEATRULUI DE ACTORI NAIVI AMATORI DIN FUTUTA, comuna Bustuchin, Gorj) și, în același plan, un fel de BUFON SECUND AL GUVERNĂRILOR POSDECEMBRISTE (PRINCIPALUL LOC FIIND OCUPAT DE VEORICA).
Acțiunile „Governului” actual – acompaniate de propaganda infantilă a unei părți a mass-media – sunt mici piese într-un act ale dramaturgiei politico-economice și sociale de duzină ale domnului Orban. N-ați văzut cum a zis-o? «Și când tăiați la bugetari să tăiați și la șefi, și la mine, că și noi avem salarii. Chiar mari. Să tăiați la șefi». Ca să vadă lumea: «Ia uite domnul Orban cum taie. Taie. Le taie ăstora. El e haiduc, e prietenul poporului, merge cu poporul, dom’le. Taie la boieri.>> Aici intră în rol și personajul Domnitorului Iohannis-Vodă: << Ie-te, bre, și Vodă le mai taie din bani la boieri». Asta e ideea. 25% nu înseamnă în niciun caz o sumă semnificativă, mai degrabă își donau banii ăștia decât să fie nevoie să îi taie prin lege. Să-i doneze, pur și simplu, de bună voie, toți parlamentarii, membrii guvernului, să aibă ei o gândire, așa de corectă și să își doneze din salariu 25%, din solidaritate.
Trecând la tema concretă, enumerăm aleatoriu, fără ordonarea pe baza vreunui criteriu (dar din memorie, nu și din imaginație!) bric-à-brac-ul de mermeleli:
– dacă există Rai și Iad, ambele sunt pe pământ, nu în altă parte. În România. Iadul sunt multe dintre spitalele românești. Iar raiul – locurile de muncă la stat. Altfel nu se explică motivul pentru care numărul acestora a crescut cu 5300 de la preluarea guvernării de către PNL, conform datelor Ministerului Finanțelor.
Cu alte cuvinte, PNL a reușit ce nu a putut PSD în aproape trei ani. Adică să stabilească o medie lunară de peste 1760 de noi angajați la stat / luna, în vreme ce PSD se vede nevoit să ocupe un rușinos loc 2 la acest capitol, cu o medie de numai 1336 de angajați lunar;
– platforma de aplicații on line pentru Programul IMM INVEST există, dar lipsește cu desăvârșire; la început nu funcționa, acum da erori sau îți prinzi urechile. A fost repornit, zic unii, în dimineață zilei de ieri. Oricum este greu de acceptat că o decizie politică de acest gen să fie anunțată azi și să fie operațională după o lună!;
– Câțu a mințit cu privire la suma împrumutată de România joi, 23.04.2020. BNR îl dă de gol: Ministerul Finanţelor a împrumutat, joi, peste 755,5 milioane de lei la o dobândă URIAȘĂ, pentru acoperirea deficitului;
– ministresa învățământului și educației anunța ritos deunăzi că școlile își vor relua activitatea până la sfârșitul anului școlar. Johannis i-a dat peste ochi ieri, comunicând decizia de a nu se mai relua cursurile, fizic, în clase;
– ministrul Velea a promis că-i scoate pe toți neoperativii în stradă să-și ajute colegii; tot el a ordonat să-i bage înapoi în birouri, nu numai pe ăștia, ci și pe șefii și sefuleții din operativ aflați în „câmpul tactic”, pe teren adică;
– intrarea bugetarilor în șomaj tehnic a fost o chestiune în care declarațiile contradictorii au fost la ordinea zilei. În 8 aprilie, premierul Ludovic Orban declara la un post de televiziune că se are în vedere un mecanism prin care să fie introduși în șomaj tehnic și angajații de la buget, care vor fi împărțiți în două: ”Jumătate din angajați lucrează 15 zile, restul de 15 zile urmând să fie într-o formă de șomaj tehnic – plătiți la fel cum sunt plătiți cei din șomaj tehnic, cu 75% – restul de 15 zile vin la muncă ceilalți, care au stat în șomaj tehnic perioada respective”. Același lucru l-a spus și ministrul muncii, Violeta Alexandru, care susținea că are în pregătire un act normativ în sensul acesta: șomaj tehnic ”prin rotație”. Câteva zile mai târziu, mai exact pe 13 aprilie, ministrul finanțelor Florin Câțu spunea că nici vorbă, totul fiind discuții în spațiul public. ”Nu există așa ceva în discuție în Ministerul Finanțelor Publice și nu este ceva ce eu aș susține în acest moment. Astăzi este nevoie de fiecare om în administrația publică. În ceea ce mă privește nu am discutat așa ceva, nu există un astfel de proiect”. Așadar, nu știe stânga ce zice dreapta (și nici ce face!);
– banii pentru plata somajului tehnic nu sunt decat daca exista incasari bugetare (in aceeasi conditionare fiind si salariile si pensiile);
– „Vacanța Mare” era un plan de relaxare anunțat de directorul Institutului ”Matei Balș”, Adrian Streinu Cercel, care prevedea separarea de familie a persoanelor de peste 65 de ani și introducerea acestora în carantină, precum și izolarea totală în categoria de vârstă 40 – 65 de ani, „în cazul activităţilor de serviciu neesenţiale pentru funcţionarea în caz de pandemie”. Altă idee ”năstrușnică” al lui Streinu-Cercel era înființarea unui „guvern anti-pandemic” sau a unui „minister Pandemic”.
Planul a fost dezavuat rapid de autorități, iar președintele Klaus Iohannis a avut o ieșire dură în care l-a catalogat drept ”aberant”, ”inadmisibil” și ”totalitar”, dând asigurări că astfel de măsuri nu vor fi niciodată puse în aplicare;
– Acordul (Protocolul sa-i zicem, care, bine ca n-a mai fost si „secret”!) MAI-BOR, negociat de ministrul I. M. Vela și Patriarhul Daniel, cu doar trei zile înaintea Paștelui și la o zi după prelungirea stării de urgență, dădea peste cap o serie de restricții din Ordonanțele Militare și apelurile anterioare privind petrecerea sărbătorii în izolare și evitarea aglomerațiilor. Astfel, Lumina urma să fie împărțită de Poliție și voluntari, iar Paștile să fie distribuite în curtea bisericilor. Deși ministrul Vela a declarat că Președintele României era la curent cu acordul, este puțin probabil să fi fost așa. In context, pe retelele de socializare au aparut caricaturi, bancuri si glume suculente (cu împartașania la Poliție, spovedania la SRI, „veniți de luati Lumina!” cu mascații etc);
– Ordinul prin care românii care veneau din zone roșii nu mai erau introduși în carantină instituționalizată, ci în carantină la domiciliu. Mai mult, la domiciliu puteau sta chiar și persoanele confirmate cu COVID 19, dar asimptomatice. Contextul Ordinului a fost unul nefericit, 15 martie, perioadă în care numărul românilor intrați în țară creștea de la zi la zi, iar avertismentele unanime ale autorităților vorbeau despre posibilitatea creșterii numărului de cazuri din această cauză. În final, Ordinul a fost retras și modificat; o mermeleala!;
– Poate de rușine (aș, ți-ai găsit !), puterea politică de dreapta, nici măcar nu a amintit, în contextul procesului de identificare a spațiilor de carantinare, că ideale ar fi fost foarte multe dintre locațiile spitalelor desființate în mod clar păgubitor de o altă „inteligentă” guvernare de dreapta, regimul de tristă amintire Băsescu – Boc. Dar, chiar desființate prejudiciabil pentru cetățeni, cu suma de 42.000 de mii de lei noi – RON (420 miliarde lei vechi – ROL) alocată de Orban prin art. 4 al H. G. nr. 201/2020 privind aprobarea „Normelor metodologice pentru stabilirea cheltuielilor pentru carantină și pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii”, modificată și completată prin HG nr. 269/02.04.2020, cele 57 de spitale puteau fi reabilitate.
De remarcat ca, dintre acestea, noua guvernare a transformat 21 şi funcţionează cu statutul de cămin pentru îngrijirea bărânilor. Alte 10 unităţi sanitare au fost redeschise ca spitale, iar şapte au fost reorganizate şi funcţionează cu statut de centre multifuncţionale. Restul de 29 au rămas nefolosite.
Deci, dacă măcar acestea 29 ar fi fost avute în vedere pentru cazarea românilor din diaspora și a altor cetățeni pentru care autoritățile sanitare indică carantinarea obligatorie, mai ales că sunt relativ unitar răspândite pe județe, problema se simplifica foarte mult și nici nu mai aruncăm banii pe fereastră (de fapt, au intrat în buzunarele șmecherilor cu hoteluri și pensiuni).
Numai o simplă operație aritmetică (42.000 de mii de lei : 29 de spitale), ne arată că fiecare spital/centru ar fi beneficiat de o medie de 1.448,275 mii lei – RON (1.482.758.620 lei ROL). Suma arhisuficientă! Dacă fiecărei astfel de entități i s-ar fi calculat necesarul de fonduri pentru a fi reabilită prin aducerea la un minim de condiții potrivite destinației, eu cred că dacă valorile adunate s-ar fi repetat, am fi obținut o medie ponerată mai mică !!
Acum, să punem problema și mai serios/grav, printr-o întrebare la care ar trebui sa raspunda Ministerul Public si SRI: nu cumva este asta o faptă, de domeniul evidenței, din sfera ilicitului penal, care are „parfum” [vorba de duh a colonelului SRI (r) Nita Grigoras, unul dintre meseriașii contraspionajului prahovean) de amenințare la adresa securității naționale? Adică, în 2010-2011, ești, ca guvernant cu putere de decizie, atât de tâmpit încât să desființezi, de-a valma, spitale și, apoi, nici măcar să nu le conservi??!! Adică să le desființezi ca să redirijezi banii cuveniti acestora către:
– investițiile inutile ale lui Udrea Nuți-Spaima Puții, Cocoș, Oltean – Broscoiul, Pinalti și alți cretini care au construit telegondole care nu funcționează; terenuri de fotbal în pantă; patinoare în comuna lui Boc, ștranduri în sate fără apă potabilă și canalizare ori parcuri de agrement la țară în mlaștini și păduri;
– despăgubiri de ordinul sutelor de milioane de euro, către falși moștenitori, acordate fraudulos prin ANRP-ul Crinuței Dumitrean, protejata Broscoiului;
– achiziționarea de creme și alte unguente și vită Kobe pentru alogenul M. R. Ungureanu etc etc.
Cât de dobitoc politic și trădător de neam și țară poți fi să nu gândești că, într-o stare de urgență, de mobilizare ori de război, toate acestea îți sunt imperios necesare că oxigenul? Și, acum, când tocmai a dat pandemia COVID peste tine, să închiriezi cu bani grei, publici, hoteluri, moteluri și pensiuni particulare !! Iata spitalele mermelite de funestul Guvern Boc (2):
Judeţul Alba
1. Spitalul Orăşenesc Ocna Mureş
2. Spitalul de Boli Cronice Zlatna
3. Centrul de Sănătate Baia de Arieş
Judeţul Arad
4. Spitalul Comunal Gurahonţ
5. Centrul de Sănătate Chişineu-Criş
6. Spitalul Orăşenesc Sântana
*La Arad, cu Spitalul Municipal, este o epopee în care cinismul și prostia au făcut dovada că, în această materie, materia cenușie (sic!) are opțiuni nebănuite de a te face de rahat în față oamenilor. Citiți: https://romanialibera.ro/societate/sanatate/societatea-civila-cere-reinfiintarea-spitalului-municipal-arad-411613
Judeţul Argeş
7. Spitalul „Dr. Teja Papahagi” Domneşti
8. Spitalul „Dr. Ion Crăciun” Călineşti
9. Spitalul de Boli Cronice Mozăceni
10. Spitalul de Boli Cronice Rucăr
Judeţul Bacău
11. Spitalul Orăşenesc „Ioan Lascăr” Comăneşti
Judeţul Bihor
12. Spitalul Orăşenesc Ştei
13. Centrul de Sănătate Bratca
Judeţul Bistriţa-Năsăud
14. Centrul de Sănătate Teaca
Judeţul Botoşani
15. Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda
16. Spitalul Orăşenesc Darabani
17. Spitalul Comunal Truşeşti
Judeţul Braşov
18. Spitalul Municipal Săcele (reînființat)
19. Spitalul de Boli Cronice Victoria
20. Spitalul Municipal Codlea
Judeţul Buzău
21. Spitalul Comunal Vintilă Vodă
22. Centrul de Sănătate Pârscov
23. Spitalul de Boli Cronice Pătârlagele
Municipiul Bucureşti
24. Spitalul Clinic „Caritas Acad. N. Cajal”
Judeţul Caraş-Severin
25. Spitalul de Boli Cronice Bocşa
26. Spitalul Comunal Bozovici
27. Spitalul Orăşenesc Anina
Judeţul Călăraşi
28. Spitalul Orăşenesc Budeşti
Judeţul Cluj
29. Centrul de Sănătate Mociu
Judeţul Constanţa
30. Centrul de Sănătate Băneasa
Judeţul Dâmboviţa
31. Spitalul Orăşenesc Titu
Judeţul Galaţi
32. Spitalul de Boli Cronice Iveşti
Judeţul Giurgiu
33. Centrul de Sănătate Ghimpaţi
Judeţul Gorj
34. Spitalul Orăşenesc Bumbeşti-Jiu
Judeţul Hunedoara
35. Spitalul de Boli Cronice Petrila
36. Centrul de Sănătate Călan
Judeţul Ialomiţa
37. Spitalul Orăşenesc Ţăndărei
Judeţul Iaşi
38. Spitalul Orăşenesc Târgu Frumos
Judeţul Ilfov
39. Spitalul Orăşenesc „Dr. M. Burghele” Buftea (reînființat) https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/decizie-paguboasa-multe-spitale-stau-nefolosite-sau-au-fost-redeschise-40157
40. Spitalul Comunal Periş
Judeţul Maramureş
41. Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie (reînființat de locuitori)
https://pressone.ro/spitalul-desfiintat-ca-sa-poata-fi-reinfiintat
42. Centrul de Sănătate Şomcuta Mare
Judeţul Mehedinţi
43. Spitalul Orăşenesc Strehaia
44. Spitalul Orăşenesc Vânju Mare
Judeţul Mureş
45. Spitalul Orăşenesc Sărmaşu
Judeţul Neamţ
46. Spitalul Orăşenesc Bicaz (reînființat în 2014)
* Comunicat M.Ap.N. nr. 134 din dată de 16.05.2013:
M.Ap.N. sprijină CJ Neamț pentru reînființarea spitalului
Un număr de 40 de paturi vor fi transferate Consiliului Județean Neamț.
Declarația a fost făcută de ministrul Mircea Dusă la Piatră Neamț, joi, 16 mai, la finalul ceremoniei prilejuite de plecarea în misiune în Afganistan a militarilor Batalionului 634 Infanterie ‘Jderii’.
Ministerul Apărării Naționale va sprijini eforturile depuse de autoritățile din județul Neamț pentru reînființarea Spitalului Orășenesc Bicaz, alocand către Consiliul Județean un număr de 40 de paturi, din structura Sanatoriului de Balneofizioterapie și Recuperare Medicală ‘Dr. Dimitrie Cantemir’ Bălțătești.
„Chiar dacă reducerea numărului de paturi contractate cu Casă Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești va duce spre limita inferioară atât posibilitățile de asigurare de servicii medicale de specialitate pentru militari, cât și asigurarea autofinanțării sanatoriului de la Bălțătești, sprijinim cu toată deschiderea eforturile pe care le fac autoritățile județului Neamț în beneficiul cetățenilor. Redeschiderea Spitalului Orășenesc Bicaz este foarte importantă atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru cei din comunele apropiate, care vor avea astfel acces mai ușor la servicii medicale”, a declarat ministrul Dușa.
Și s-a ținut de cuvânt!
47. Spitalul Orăşenesc Roznov
Judeţul Olt
48. Centrul de Sănătate Drăgăneşti-Olt
Judeţul Prahova
49. Centrul de Sănătate Bălţeşti
50. Preventoriul TBC Poiana Ţapului
51. Centrul de Sănătate Plopeni
52. Centrul de Sănătate Urlaţi (reînființat)
Judeţul Sălaj
53. Spitalul de Boli Cronice Cehu Silvaniei
Judeţul Sibiu
54. Spitalul Orăşenesc Cisnădie
Judeţul Suceava
55. Spitalul de Boli Cronice Solca
Judeţul Teleorman
56. Centrul de Sănătate „Regele Carol I” Deparaţi
57. Centrul de Sănătate Cervenia
58. Centrul de Sănătate Furculeşti
Judeţul Timiş
59. Centrul de Sănătate Buziaş
60. Centrul de Sănătate Ciacova
Judeţul Tulcea
61. Spitalul Orăşenesc Babadag
62. Centrul de Sănătate Sulina
Judeţul Vaslui
63. Spitalul Orăşenesc Negreşti
64. Spitalul de Boli Cronice „Dr. I. T. Nicolaescu” Tutova
Judeţul Vâlcea
65. Spitalul Orăşenesc Bălceşti
* Miercuri, 21 august 2019, președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, a semnat, alături de primarul Constantin Aleca, un Acord de Parteneriat în vederea implementării investiției „Reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea Spitalului orăşenesc Bălceşti, judeţul Vâlcea”. În cadrul parteneriatului, Consiliul Județean Vâlcea va aloca și suma de 276.224 mii lei, necesară realizării studiilor preliminare predării amplasamentului. https://www.eurovalcea.ro/2019/08/22/consiliul-judetean-valcea-si-primaria-balcesti-au-semnat-un-acord-pentru-reinfiintarea-spitalului-din-balcesti/
Judeţul Vrancea
66. Spitalul Orăşenesc Mărăşeşti
67. Spitalul Orăşenesc Odobeşti
Cu un singur neuron și acela atrofiat (fără Cerebrolysin sau Cebrium nu poți, neică !), guvernanții maneliști s-au repezit la a utiliza căminele studențești și căminele școlare pentru cazuri de carantină, în loc să transforme urgent proprietățile confiscate pentru cazuri de corupție în centre de carantină. Păi nu #corupția omoară? Ba da! Uite!
– Niciuna dintre componentele puterii / autorității executive, Guvern – Președinte, nu a scos un cuvânt despre ce se întâmplă, în plină pandemie tipic românească, cu oamenii străzii (care nu au domiciliu, pix, hârtie, formulare pentru declarații pe propria răspundere, unii nici acte de identitate etc. etc.); n-am auzit nici-un demnitar care să explice cum sunt protejați de coronavirus și, mai ales, cum ne protejează DSP-urile pe noi, ceilalți, având în vedere că acești homeless sunt primii vizați, având o igienă puțin spus precară și un nivel de educație și cultură medicală care bate spre zero;
– ”Grupul de Comunicare Strategică”, o formație de specialiști fără nume și prenume. Facuta „pe picior”. este cel puțin ciudată lipsa unui reprezentant al ministerului Justiției în acest grup, în condițiile în care sunt în penitenciare 20.000 de deținuți și alți 10 mii de angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). La fel, lipsesc din această structură reprezentanții ministerului Economiei și al Muncii, în condițiile în care în țară sunt 500 azile de bătrâni.
Executivul nu face publice nici numele specialiștilor și experților dintr-o alta comitie a la Caragiale: Grupul de Suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României funcționează ca organism de suport tehnic al CNSSU.
Pentru a-l întrece în comitete si comiții pe Tache Farfuridi al lui Nenea Iancu de la Haimanale, tandrul cuplu Orban – Iohannis a înființat și un al treilea Grup de lucru interinstituțional pentru analiză impactului economic, financiar și bugetar pe 11 martie a.c., printr-un Memorandum. El este coordonat de Administrația prezidențială și de Cancelaria primului ministru. Parol, curată mermeleală!
– Interzicerea exportului de cereale și produse derivate a fost prevăzut în Ordonanța Militară 7, dar s-a revenit asupra deciziei în următoarea Oordonanță Militară, cea cu numărul 8. Măsura a fost criticată deopotrivă de fermierii autohtoni, dar și de Comisia Europeană. De altfel, ministrul grec al Agriculturii, Makis Voridis, a trimis o scrisoare la Bruxelles, în care își exprima îngrijorarea cu privire la decizia României, considerând că aceasta încalcă principiile de bază ale Pieței comune, cât și ale Politicii Agricole Comune.
– Testarea bucureștenilor și demisia ministrului Sănătății Victor Costache. Fix la o lună de la apariția primului caz de coronavirus, dar deja în plin focar la Suceava, ministrul a propus testarea întregii populații din București, proiect-pilot care îi aparținea de fapt aceluiași Streinu Cercel, care, ulterior, împreună cu primarul TV Gabriela Firea, l-a și susținut până a fost respins clar de guvern. ”Am avizat un parteneriat și un program care va demara rapid. Vrem să se testeze toată populația Bucureștiului printr-o serie de echipe care vor merge door to door după modelul Coreei de Sud. Este foarte important să facem milioane de teste”, declara atunci Victor Costache. Iar mermeleală !
Ulterior, ministrul a sugerat că a fost împins spre demisie, iar diverse informații spuneau că neînțelegerile din interiorul cabinetului erau mai vechi. În locul său, în plină pandemie, a fost numit ministrul secretarul de stat Nelu Tătaru. Iar mermeleală !
– Nepublicarea cazurilor confirmate de coronavirus pe județe a fost o decizie controversată luată de Grupul de comunicare strategică la mijlocul lunii martie. Începând din 19 martie, Institutul Național de Sănătate publică a eliminat din centralizarea zilnică harta cazurilor cazurilor confirmate de coronavirus în fiecare județ, precum și tabelul cu numărul total de îmbolnăviri pe județe. Au fost păstrate doar informațiile legate de totalul îmbolnăvirilor, persoanele aflate în carantină și a celor în izolare.
Situație tipică Coreei de Nord, aceasta a a provocat protestul media și al mai multor organizații civice, care au transmis guvernului un manifest prin care au cerut transparență.
Zece zile mai târziu, Grupul de comunicare strategică relua publicarea transparentă a tuturor datelor.
Oricum, balbele, nesincronizarile, reglementările inițiale, ulterior revocate/modificate, sunt mult mai multe. Din acestea, este evident că nu putem avea pretenții de comunicare riguroasă și coerentă cu poporul.
Acum, să vedem cu ce ne mai blagosloveste tandemul pentru perioada de după 15 mai! (Col (R) Florin Gulianu).

Actualitate

Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Publicat

pe

De

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.

Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.

Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.

De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.

Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.

Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.

 

Citeste in continuare

Actualitate

Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială

Publicat

pe

De

Startup-ul de inteligență artificială Shield AI a anunțat astăzi planuri de extindere în domeniul hardware-ului militar, dezvăluind un nou concept de dronă de luptă, denumită X-BAT, pe care compania intenționează să o piloteze cu software-ul său de autonomie intern.

Aripioară fără pilot de dimensiuni importante

Aripioara fără pilot este o dronă de Grupa 5, terminologia Pentagonului pentru cele mai mari sisteme fără pilot, care poate decola și ateriza vertical. Imaginile publicate de Shield AI arată teste cu un motor cu reacție mare, alături de o dronă cu suprafețe elegante concepute pentru a reduce semnătura radar a sistemului.

Un concept inspirat, potrivit președintelui Shield AI

„Este o aeronavă cu adevărat inspirațională”, a declarat președintele și co-fondatorul Shield AI, Brandon Tseng, în timpul unui eveniment de prezentare în Washington, marți, pentru noua dronă, unde a fost expus un model static unui public format din reprezentanți ai industriei și ai guvernului. „Și când o veți vedea, cred că vă veți gândi probabil: ‘La naiba, chestia asta e super cool.'”

Parteneriate viitoare pentru producția X-BAT

Evenimentul de marți a prezentat un model la scară al dronei, mai degrabă decât un model complet de producție. În timp ce Shield este proiectantul sistemului, oficialii companiei au declarat că un partener va fi implicat pentru a ajuta la producerea efectivă a X-BAT, Armor Harris, șeful unității de afaceri aeriene a firmei, spunând reporterilor că „vom anunța parteneriatele noastre în următoarele săptămâni”.

Motor de Clasa F-16, dar opțiuni multiple

În mod similar, Harris a declarat că furnizorul de propulsie cu care compania colaborează va fi anunțat „în următoarele săptămâni”. Cu toate acestea, el a descris X-BAT ca funcționând cu un „motor de clasa F-16” care dispune de un postcombustor și o duză de vectorizare a tracțiunii, care a fost „dezvoltat inițial pentru un program de vectorizare a tracțiunii F-15 de la sfârșitul anilor 1990”. El a declarat ulterior reporterilor că „sunt disponibile multiple opțiuni de motor”.

Un sistem complet, ghidat de inteligența artificială Hivemind

X-BAT este prezentat ca un sistem „complet”, a spus Harris, cu pilotul computerizat „Hivemind” al firmei în centrul aeronavei pentru a se asigura că drona cu reacție poate opera în medii cu comunicații întrerupte. (În timp ce Shield AI oferă X-BAT cu Hivemind ca pilot, drona poate suporta și software autonom de la furnizori externi.)

Citeste in continuare

Actualitate

Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Publicat

pe

De

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.

Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.

Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă

Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.

„Nu mai putem aștepta”

„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.

„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”

Exemplu concret: O valvă de anvelopă

Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.

„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”

Progrese în imprimarea 3D la scară largă

Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.

În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.

„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”

Economii substanțiale și piese mai rezistente

Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.

„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.

„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.

El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.

Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă

În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.

De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.

„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusivo oră ago

Update/Apocalipsa de plastic de la Aricestii Rahtivani: Fumul ne mântuiește!

Coseco Waste ne arată cum se face „reciclare” cu artificii și mult tupeu Un iPhone disperat ne anunță sfârșitul lumii...

Exclusiv2 ore ago

Ploieștiul în fierbere: Primarul Politeanu dezlănțuie infernul asupra viceprimarului Alexandru Săraru!

De la popriri ignorate la acuzații penale: Un scandal de corupție zguduie Primăria Ploiești! Prahova, tărâmul unde scandalurile politice și...

Exclusiv7 ore ago

Politeanu, Primarul-Paratrăsnet: Cum gunoiul imobiliar incearcă să murdărească imaginea unui oraș infrumusețat

De la nunta pe Bulevard la acuzații halucinante: Mafia imobiliară scoate artileria grea, dar Politeanu rămâne neclintit Prahova, județul unde...

Exclusiv8 ore ago

De la „fofilica” la Prefectură: Ascensiunea halucinantă a unui combinagiu politic – Zoia, „mama” lui Matei, chiar ești bine?!

Atenție, cetățeni! În lumea pestriță a politicii românești, mai apare câte un personaj de te face să te întrebi dacă...

Exclusiv13 ore ago

Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi 

Apt limitat la muncă, nelimitat la inimioare pe Instagram și maestru într-ale concediilor strategice. Valentin Matei, un nume sonor în...

Exclusiv13 ore ago

Protestul sindical din 29 Octombrie: Circ cu ursul Bolo sau apărarea ultimă a barosanilor? 

Oare chiar le pasă liderilor sindicali de nenorocirile polițiștilor sau vor doar să-l vadă pe Bolo zburând de la Palatul...

Exclusiv13 ore ago

Coca-Cola: secretul murdar din Ploiești – Cum ne otrăvește „băutura fericirii” cu apa de canal, sub ochiul complice al autorităților!

De la zâmbet american la coșmar românesc, Coca-Cola a ajuns să fie sinonimă cu corupția și nepăsarea crasă. La Ploiești,...

Exclusiv2 zile ago

APIA, tremură sub ploaia de întrebări! Fermierii prahoveni, pe urmele hoților de la antigrindină: Cer date incendiare și miros a DNA mai rău ca iodura de argint!

De la tunurile antigrindină la tunurile cu subvenții: Prahova, epicentrul unui cutremur agricol cu replici penale! După ce au trimis...

Exclusiv2 zile ago

Sindicatul Diamantul pune sub semnul intrebării angajările de balerini la MAI

„De ce ne trebuie balerini la MAI?” – întrebarea care stârnește controverse Sindicatul Diamantul își exprimă nedumerirea cu privire la...

Exclusiv2 zile ago

Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) demască mascarada SNPP: Minciuni gogonate și manipulări grosolane în spatele unui protest de doi bani!...

Exclusiv3 zile ago

Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare

Un val de nemulțumire și dezaprobare se manifestă în rândul polițiștilor de penitenciare, în contextul protestului recent al Sindicatului Național...

Exclusiv3 zile ago

Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”

Jilava: Alcatrazul famigliei Teoroc se zguduie! Contra-atacul lui Burcu demască ipocrizia sindicatului și abuzurile „baroanei” – Unde câinii trăiesc ca...

Exclusiv4 zile ago

APIA, deschideți arhivele, că vă dăm pe toți la oile tunse! După ce au pus ANM la colț, fermierii 007 somează APIA să scoată cifrele jafurilor la lumină!

Alo, alo, APIA Prahova! Vă sună cunoscut? Nu? Poate vă treziți când vă vor suna fermierii la ușă, cu furcile...

Exclusiv4 zile ago

Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!

Un spital penitenciar fără medici, dar cu directori bine plătiți? Un paradox revoltător în sistemul penitenciar românesc! Director medical fără...

Exclusiv4 zile ago

Psihologii „polițiști” din MAI, o excepție europeană coruptă

Sindicatul „Diamantul” trage un semnal de alarmă cu privire la statutul psihologilor din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), afirmând că modelul...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv