Actualitate
Imunitate pentru medici? Sau amnistie anticipată?

L-am auzit toți, în urmă cu mai multe zile, pe profesorul Adrian Streinu-Cercel făcând o solicitare șoc. Referindu-se la presiunile infernale la care sistemul de sănătate este supus în această perioadă a pandemiei, domnia sa a solicitat în termeni expliciți un soi de înțelegere cu autoritățile statului român, astfel încât medicii să nu fie expuși ulterior unor anchete și pedepse penale. Ideea era, dacă am descifrat-o corect, că trebuie făcute achiziții în mare viteză, iar oamenii din sistem se tem că vor fi ulterior trași la răspundere pentru nerespectarea unor proceduri. Să vorbim așadar despre imunitatea medicilor.
La începutul acestei săptămâni, procurorul Călin Radu Bogdan, haștagist și semnatar al petiției împotriva Legilor Justiției, a luat o decizie surprinzătoare. A blocat practic ultimele loturi de testere importate din China de către Unifarm. Motiv pentru care, ne informează avocații Unifarm, autoritățile din China, aflând ce se întâmplă la București, au blocat la rândul lor un uriaș contract, prin care milioane de testere urmau să fie exportate în România. Dacă este adevărat, e extrem de grav. Respectivul procuror, în loc să-i aresteze pe cei asupra cărora are indicii temeinice că ar fi profita de pandemie, pentru a săvârși acte de mare corupție, a preferat să aresteze testerele. După ce autoritățile statului român au făcut eforturi atât de mari pentru a le importa. Și în condițiile în care, indiferent de aberațiile lansate de premierul Ludovic Orban, se știe acum în întreaga lume cât de importantă este separarea celor sănătoși de cei bolnavi pe calea testării în masă a populației. Dacă nu facem aceste testări, se îmbolăvesc și mor mai mulți oameni. Iar repornirea economiei va fi amânată. Inconștiența și abuzul respectivului procuror ucide oameni și aduce prejudicii uriașe finanțelor țării.
Pentru a pune punct acestui exemplu nefericit, mă fac avocatul diavolului și afirm un lucru cunoscut pentru toți cei care au studiat cât de cât istoria pandemiilor. De câte ori omenirea s-a confruntat cu așa ceva, au existat nu numai eroi, nu numai victime, ci și escroci, persoane abjecte care au profitat cu nerușinare de nenorocirea altora, îmbogățindu-se în mod ilegal. Și pretutindeni și de fiecare dată autoritățile statelor sau ale orașelor în perioada medievală i-au apărat pe cetățeni, sancționându-i pe speculanți de câte ori au putut. Cu o severitate maximă. Acest sistem de protecție trebuie să funcționeze și în România. Iar în prima linie sunt firește procurorii. Aceștia au dreptul și obligația de a cerceta. De a da curs unor sesizări pe care le primesc. De a obține probe, dacă ele există, împotriva funcționarilor, care umflă prețurile în schimbul unor câștiguri ilicite. Anchete trebuie făcute, trebuie finalizate, iar dacă probatoriul este solid, instanțele de judecată trebuie să-i condamne pe cei vinovați. Dar, atenție, asta nu înseamnă – și trebuie să repetăm din nou și din nou – că procurorii au dreptul să facă abuzuri. Sau să săvârșească la rândul lor acte iraționale, care aduc prejudicii întregii societăți. E stare de urgență, iar dacă un procuror iresponsabil a decis că trebuie să aresteze testerele importate cu atâtea sacrificii, atunci respectivul procuror trebuie sancționat urgent. Chemat la ordine de șefii lui. Și, eventual, suspendat și anchetat de către CSM. Nu este corect să sufere o țară întreagă pentru un infractor sau pentru un grup infracțional, care, profitând de pandemie, săvârșește acte de corupție, umflând prețul de import al testerelor. Dar la fel de incorect este ca, în războiul împotriva pandemiei, autorități ale statului român să ia decizia fatală de a-și bombarda propriile poziții.
Revin asupra solicitării pe care a făcut-o chiar la începutul pandemiei profesorul Adrian Streinu-Cercel. Acesta le-a propus autorităților aproape pe un ton ultimativ nici mai mult nici mai puțin decât un fel de moratoriu în beneficiul autorităților din sistemul românesc de sănătate. Un soi de CEC în alb, care să acopere în mod preventiv toate actele de corupție săvârșite pe perioada de aplicare a stării de urgență. Pentru ca oamenii de decizie din sistemul de sănătate să nu se simtă timorați. Să nu ezite atunci când trebuie să ia decizii rapide. Să nu lucreze cu sabia lui Damocles deasupra capului. Să aibă o eficiență maximă. Acesta este în subtext enunțul problemei. Aceasta este în subtext solicitarea profesorului Adrian Streinu-Cercel, la scurt timp după ce mai mulți medici cunoscuți au intrat în vizorul unor procurori DNA și au fost victimele unor abuzuri vădite ale acestora. Solicitarea profesorului Cercel este un strigăt de disperare. În același timp, un semnal de alarmă. Și, în fine, trebuie să o spun, o pretenție nesăbuită.
Nimeni nu poate primi un CEC în alb, care să-l descarce de răspundere pentru faptele penale viitoare. Așa ceva nu se poate întâmpla în niciun stat, care ființează sub domnia legii. Pretenția profesorului Cercel este absurdă. Dar ea trebuie să rămână în atenția opiniei publice, pentru că reprezintă în același timp un semnal de alarmă. Pentru că iată ce nenorociri poate provoca un singur procuror.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 9 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!