Administratie
DE LA ZAMOLXE LA GENGHIS-HAN/ PRACTICA NEMURIRII
BENDIS – Personaj din mitologia dacică adorată ca zeiţă a Lunii, a pădurilor, a farmecelor, a nopţii şi poate ca zeiţă magiciană. Unele reprezentări plastice ca bustul de bronz de la Piatra Roşie o arată cu sâni proeminenţi de unde şi presupunerea că era o divinitate adorată mai ales de femei, din această cauză se paote presupune că era socotită poate în primul rând zeiţa dragostei şi a maternităţii. Herodot menţionează în Istorii(IV,94;V,7) faptul că tracii au împrumutat-o de la daci.
CAVALERUL TRAC – Tânăr zeu al tracilor balcanici şi danubieni, reprezentat călare, adesea în scene de vânătoare. Atributele şi originea zeului sunt deocamdată obscure. Numit „Theos Heros” – stăpân căpetenie, mai apoi semizeu de origine muritoare iar în varianta romană, „Deus sanctus Heron”, unele imagini ale călăretului trac sunt însoţite de inscripţii unde numelui „Heron”, „Heros” îi urmează adesea diverse epitete: „Invictus” – Nebiruitul, „Aeternus” – Veşnicul, „Katahtonios” – Stăpânul morţilor, „Ktistes” – întemeietorul de neamuri, mai des „Vetespios”. Iconografia românească l-a păstrat în chipul Sf.Gheorghe.
DERZELAS – Zeu aparţinând mitologiei daco-getice, având un cult de origine autohtonă. Este considerat fie zeu al sănătăţii, al energiei vitale (I.I.Russu) fie o divinitate subpământeană (I.H.Crişan). Un templu al lui Derzelas s-a zidit la Histria în sec al III-lea îen.
GEBELEIZIS – Zeu geto-dacic al cerului înnourat şi pluvial, diriguitor al furtunii şi al fulgerelor, în onoarea sau împotriva căruia dacii trăgeau cu arcurile (după unii istorici spre a purifica faţa zeului ceresc risipindu-i norii, după alţii spre a-i reproşa norii excesivi, aducători de grindină şi de trăsnete primejdioase pentru păduri, gospodării, grâne şi pentru viţa de vie). Această practică e înregistrată şi în alte zone geografice, tirul aglomerat de săgeţi şi strigătele masive puteau creea curenti de aer ce risipeau norii (V.Kernbach). Gebeleizis e amintit numai de Herodot care îl citează imediat după Zamolxis ceea ce a dus la false presupuneri că cei doi s-ar confunda. În iconografia românească s-a păstrat ca Sf.Ilie.
KOGAIONON – Mitologicul munte dacic în care a fost sediul lui Zamolxis sau locuinţa marelui preot dac. Semnalat de greci, muntele nu a fost identificat. Presupunerile au adus în discuţie celebre vârfuri muntoase precum Gugu, Ceahlăul, Dealul Grădiştii, Omul, fiecare cu argumente pro şi contra. Anumite asemănări semantice din unele izvoare greceşti impun prima ipoteză, semnificaţia numelui îl impune pe Omul, de asemenea Sfinxul pare să aibă o semnificatie simbolică deosebită. Dar toate sunt ipoteze romantice. Strabon scrie despre peştera de retragere a lui Zamolxis: „Tot aşa şi acest munte a fost recunoscut drept sacru şi astfel îl numesc şi getii; numele lui, Kogaionon, era la fel cu al râului ce curgea alături.”(Geografia,VII,3,5). Acest citat lansează o interesantă ipoteză: numele mai important ar fi al râului după care a fost numit şi muntele deci muntele este lângă un râu însemnat (poate nu doar din punct de vedere al debitului). Găsiţi prezentat mai jos un fragment dintr-o hartă veche care reprezintă râul Cogaeonus, prin suprapunerea hărţii antice cu cea a României moderne, acest râu se identifică cu Bicazul, care trece pe lângă Ceahlău, munte care a inspirat mulţi poeţi şi scriitori români de-a lungul timpului, aşadar un argment solid în favoarea identificării Ceahlăului cu Kogaiononul.
| Hartă din colecţia „A Classical Atlas to Illustrate Ancient Geography” de Alexander G. Findlay, Harper and Brothers Publishers, New York, 1849. Preluată de la adresa: http://www.lib.utexas.edu/maps/historical/macedonia_1849.jpg |
Deasemenea, se ştie că lui Zamolxe dacii i-au construit o locuinţă mare în peşteră, deci pe vârful muntos trebuie să se afle ruinele acestei locuinţe în peşteră. Autorii menţionează că dacii îşi numeau preoţii „călători prin nori” ceea ce propune pentru localizarea acestui munte un vârf foarte înalt. Peştera mitică a lui Zamolxe ar fi putut să aibă întortocheate galerii ceea ce ar explica dispariţia lui.
PREOTII DACI – În literatura de specialitate, se întâlnesc trei categorii de preoţi:
1.KAPNOBATAII – „umblătorii prin nori”. Explicaţia denumirii s-a pierdut în negura timpului. Probabilitatea cea mai mare o are călătoria în munţii cu vârfurile înconjurate de nori, deci, în chilii asemănătoare călugărilor de azi. Se înţelege că trăiau în simplitate, regim alimentar şi în meditaţie în faţa zeului lor (şi de ce nu poate şi al nostru pentru că există izvoare care ne spun că dacii credeau într-un zeu suprem căruia nu îi spunea numele, nu de frică, ruşine, sau alte motive, ci pentru simplul fapt că nu îi puteau exprima complexitatea).
2.KTISTAII – „întemeietorii de neamuri”. Făcând apel la atât de controversata „interpretio graeca” pentru a sublinia posibilitatea ca grecii să se fi înşelat: un posibil înţeles al numelui acestor preoţi era „întreţinătorii de neamuri”, „vindecătorii de neamuri”, deci renumiţii medici daci. Ca o dovadă în plus aceeaşi observaţie se potriveşte şi polistailor: „întreţinătorii de oraşe” sau cavalerilor traci: „întreţinătorii de neamuri”, „apărătorii de neamuri”. Aceşti preoţi erau renumiţi prin tehnica lor de vindecare prin care începeau cu sufletul şi continuau cu tratarea trupului. De aceea aveau probabil nevoie de religie sub o formă pe care nu o mai cunoaştem azi (sau poate da: bioenergoterapia). v.Derzelas.
3.POLISTAII – „întemeietorii de oraşe”. La această castă preoţească denumirea ei îi propune ca şi membri pe învăţători care trăiau în oraşe unde erau sanctuarele (vezi calendarele şi care nu erau potrivite ascetismului). Avem celebre exemple pentru a susţine această teorie: Zamolxe, Deceneu. Aceşti preoţi-învăţători excelau în ştiinţe (fizică, astronomie), morală, psihologie, filosofie, ultima, împlicând şi religia.
4.PREOŢII LUPTĂTORI – Strabo menţionează că tinerilor preoti daci li se predica curajul. Aceştia fiind lipsiţi de teamă. Pentru ce altceva decât pentru prezenţa pe câmpul de luptă? Rolul lor de a îmbărbăta oştenii, sau ca medici-militari, este o prea simplă, rolul lor fiind, probabil, unul mult mai complex. Aşadar o nouă castă care nu a fost înţeleasă de autorii antici deci nu a fost menţionată decât de Iordanes care ne spune că „armata lui Filip al Macedoniei fu împrăştiată de preoţii geţi”, aşadar propunerea îşi găseşte argumente, deloc de neluat în seamă. Şi aici există un exemplu celebru: preotul-vicerege Vezina, care a luat parte la lupta de la Tapae. Este posibil ca preoţii, bărbaţi fiind, să fi fost organizaţi în momente grele sau în mod uzual, în contingente speciale de războinici sau medici, auxiliari, etc.
RITUALUL DE ZEIFICARE – Se poate observa un fel de cale pe care marii preoţi trebuiau s-o urmeze. Să cunoască mari religii şi concepte filosofice chiar dacă nu aderau la ele. Aici se poate menţiona că probabil nu este vorba de o instruire a preoţilor daci în ţări străine deoarece ei deţineau cunoştinţe pe care egiptenii şi grecii nu le aveau. Cu siguranţă, un flux de la daci la egipteni şi greci e mult spus, mai corect ar fi un schimb de experienţă, dar devărul este ascuns în izvoare antice pierdute. Apoi marii preoti întorşi pe pământurile natale se asociau cu regele. Din nou se poate considera că preoţii nu-şi convingeau regii să li se asocieze ci doar urmau un obicei existent deja (există ca exemple, Zamolxis, Decenu, Vezina). Undeva în acest răstimp, marii preoţi trecând de un anumit prag, o anumită probă complexă, sunt zeificaţi. Oricum este foarte probabil, că dacii aveau nişte legi foarte vechi după care se ghidau cu stricteţe.
ZAMOLXE – Controversele asupra personalităţii lui Zamolxe au început să apară odată cu menţionarea lui de către Herodot şi continuă până astăzi. Părintele istoriei, reproduce poveşti care spun că Zamolxe a trăit în ultima jumătate a secolului al VI-lea îen şi nu a fost un zeu închipuit, ci un daimon. De altfel el este considerat unul din cei trei profeţi ai lumii (Zamolxe, Zaratustra şi Moise), însă numai despre Zamolxe există izvoare „ştiintifice”. De ce a devenit aşa celebru acest „rege al nostru […] ca zeu ce este” (Platon,Harmides,156)? Pentru că a fost un erou civilizator, un preot venerat de toate castele: de kapnobatai care i-au moştenit obiceiul de a trăi retraşi, de ktistai care au învătat meşteşugul vindecării de la el, de polistai care nu se ştie de unde deţineau fantasticele cunostinţe pe care le predau mai departe, de „preotii-războinici” (şi ostaşi) care rosteau numele lui în bătălii, de regi care se pare că au preluat belaginele de la Zamolxe. Cât despre retragerea lui în peşteră şi apariţia după 4 ani nu a avut rolul de mister iniţiatic ci a fost o lecţie pentru poporul care poate nu mai urma vechile legi (acest domeniu al pildelor în care dacii excelau, 4 ani fiind poate perioada în care poporul s-a convins de necesitatea învăţăturilor sale). În plus această situaţie pare să se potrivească cu momentul când Zamolxe redactează (sau mai corect spus le rescrie adaptându-le condiţiilor contemporane) necesarele belagine. Dacii au recunoscut în Zamolxe, omul complex demn de luat drept model, zeificarea venind în mod natural.
BIBLIOGRAFIE:
1. ELIADE Mircea – DE LA ZAMOLXE LA GENGHIS-HAN
2. PETRE Zoe – PRACTICA NEMURIRII. O lectură critică a izvoarelor greceşti referitoare la geţi
Administratie
Revoluție verde la vârful administrației: Palatul Administrativ din Ploiești trece pe energie solară
Într-un demers curajos către independență energetică, inima administrativă a județului Prahova se pregătește să devină un model de sustenabilitate. Potrivit datelor furnizate de Agenția pentru Eficiență Energetică și Energii Regenerabile „AE3R Ploiești-Prahova”, clădirea simbol a orașului ar putea fi alimentată direct de la soare, marcând o schimbare de paradigmă în gestionarea resurselor publice.
Independență energetică „sub sigiliul” soarelui: 80 kWp pe acoperișul județului
Tranziția de la bune intenții la soluții tehnice concrete a fost făcută odată cu finalizarea studiului de prefezabilitate realizat de specialiștii AE3R. Documentul propune o transformare radicală a acoperișului Palatului Administrativ din Ploiești prin instalarea unui sistem fotovoltaic on-grid performant. Cu o putere instalată de 80 kWp, acest sistem este proiectat să transforme radiația solară în energie pură, destinată exclusiv consumului propriu al instituției.
Conform raportului întocmit de AE3R Ploiești-Prahova, această investiție nu este doar o declarație de imagine, ci un calcul matematic riguros: aproximativ 98 MWh de energie verde ar putea fi generați anual. Această producție va permite Consiliului Județean Prahova — membru fondator al agenției — să își reducă semnificativ dependența de rețeaua națională și să optimizeze costurile de funcționare ale clădirii.
Eficiență chirurgicală: Facturi mai mici și emisii reduse
Cifrele prezentate în studiu sunt elocvente pentru impactul pe care tehnologia verde îl are asupra sectorului public. Implementarea acestui proiect ar asigura aproximativ 16,3% din necesarul anual de energie electrică al clădirii. Dincolo de economiile financiare imediate, proiectul reprezintă un pas ferm în direcția atingerii obiectivelor asumate de România și Uniunea Europeană în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Sursa citată subliniază că astfel de inițiative sunt vitale pentru diminuarea amprentei de carbon și accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse. Prin producția locală de energie regenerabilă, Palatul Administrativ încetează să mai fie doar un consumator pasiv, devenind un actor activ în gestionarea resurselor sustenabile.
AE3R: Motorul sustenabilității în județul Prahova
Realizarea acestui studiu de prefezabilitate reconfirmă rolul strategic pe care AE3R Ploiești-Prahova îl joacă în regiune. Agenția nu se limitează la consultanță tehnică, ci acționează ca un partener activ al administrațiilor locale, identificând soluții care să facă județul mai competitiv și mai sigur din punct de vedere energetic.
Într-un context global marcat de volatilitatea prețurilor la energie, viziunea promovată de AE3R oferă o foaie de parcurs clară: independența energetică a instituțiilor publice nu mai este un lux, ci o necesitate administrativă. Prin astfel de proiecte, Prahova își consolidează statutul de județ orientat către viitor, unde eficiența energetică devine coloana vertebrală a dezvoltării durabile.
Administratie
Captură impresionantă la granița de nord: Peste 38 de kilograme de canabis, „sigilate” în plafonul unei dube
O tentativă de trafic de droguri de proporții a fost zădărnicită de autoritățile române la punctul de trecere a frontierei Petea. Un bărbat de 31 de ani a fost reținut după ce anchetatorii au descoperit o cantitate record de substanțe interzise ascunse ingenios într-o autoutilitară.
Flagrant la frontieră: Droguri de risc destinate pieței negre
Vigilența polițiștilor de frontieră din cadrul ITPF Sighetu Marmației, sub stricta coordonare a procurorilor DIICOT – Biroul Teritorial Satu Mare, a dus la scoaterea din circuit a unei cantități impresionante de stupefiante. Potrivit datelor oficiale furnizate de autorități, un tânăr de 31 de ani a încercat să introducă în țară, prin fostul Punct de Trecere al Frontierei Petea, peste 38 de kilograme de canabis.
Întreaga operațiune de prindere în flagrant a fost rezultatul unei colaborări strânse între Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Satu Mare și Sectorul Poliției de Frontieră Petea, marfa fiind destinată, conform anchetatorilor, „punerii în consum” pe teritoriul României.
Stratagema „plafonul”: Marfă porționată în peste 100 de pungi
Metoda de disimulare aleasă de traficant nu a reușit să păcălească ochiul format al agenților. În urma unui control amănunțit asupra autoutilitarei cu care se deplasa inculpatul, polițiștii au descoperit că plafonul vehiculului fusese transformat într-un adevărat depozit clandestin.
În spațiul special amenajat au fost găsite nu mai puțin de 100 de pungi sigilate, conținând drogurile de risc. Această captură subliniază ingeniozitatea traficanților, dar și capacitatea de reacție a structurilor de combatere a criminalității organizate din județul Satu Mare.
Mandat de arestare și cooperare inter-instituțională
Consecințele legale nu au întârziat să apară. În cursul zilei de ieri, 20 iulie, procurorii DIICOT au dispus reținerea inculpatului pentru infracțiunile de introducere în țară și trafic de droguri de risc. Ulterior, acesta a fost prezentat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Satu Mare cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.
Succesul acestei acțiuni a fost garantat și de sprijinul ofițerilor din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate (SCCO) Satu Mare, care au lucrat alături de polițiștii de frontieră pentru documentarea activității infracționale.
Notă: Pe parcursul întregului proces penal, persoana cercetată beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum și de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive. (Sava N.).
Administratie
Ofensivă fără precedent la frontierele României: Creștere de aproape 30% a capturilor de produse contrafăcute în primul semestru
Poliția de Frontieră Română a intensificat lupta împotriva pirateriei comerciale, înregistrând cifre record în primele șase luni ale anului. Zeci de mii de produse de lux, cosmetice și articole vestimentare, care ar fi trebuit să ajungă pe piața neagră, au fost indisponibilizate în urma unor operațiuni de amploare ce vizează protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Bilanț alarmant la graniță: Peste 200.000 de articole de contrabandă confiscate de autorități
Conform datelor oficiale furnizate de Poliția de Frontieră Română, primul semestru al anului a fost marcat de o activitate intensă în punctele de trecere și în zonele de competență. Sursa citată precizează că polițiștii, în colaborare cu autoritatea vamală, au reușit să identifice și să scoată de pe piață o cantitate impresionantă de bunuri susceptibile a fi contrafăcute. Printre acestea se numără 128.000 de articole de îmbrăcăminte, 64.000 de produse cosmetice și mii de perechi de încălțăminte sau jucării care purtau însemnele unor mărci internaționale protejate.
Eficiența acțiunilor este confirmată de statistici: în perioada analizată, au fost constatate 231 de infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală. Această cifră reprezintă o creștere fulminantă de peste 28% față de aceeași perioadă a anului trecut, demonstrând atât o amplificare a fenomenului ilegal, cât și o vigilență sporită a organelor de control.
Operațiunile Spring Migration și Blitz: Capturi de milioane de lei pe drumul spre Capitală
Un rol central în acest bilanț l-au jucat polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu. Aceștia au desfășurat acțiuni operative de succes pe DN5, una dintre cele mai tranzitate artere pentru transportul de mărfuri. În luna aprilie, în cadrul acțiunii „Spring Migration”, autoritățile au descoperit mărfuri contrafăcute estimate la peste 2,5 milioane de lei.
Presiunea asupra traficanților a continuat în luna martie prin operațiunile de tip „Blitz”. În urma verificărilor efectuate asupra mai multor mijloace de transport, au fost indisponibilizate produse a căror valoare de piață, dacă ar fi fost originale, ar fi depășit suma de 3,2 milioane de lei. În toate aceste cazuri, persoanele implicate nu au putut prezenta documente de proveniență, bunurile fiind ridicate imediat în vederea continuării cercetărilor penale.
Siguranța consumatorului înainte de toate: Dosare penale și toleranță zero pentru pirateria comercială
Poliția de Frontieră Română a reiterat faptul că lupta împotriva contrafacerii nu este doar o problemă economică, ci și una de siguranță publică. Bunurile de slabă calitate, în special cosmeticele și jucăriile contrafăcute, pot pune în pericol grav sănătatea consumatorilor. Sursa citată menționează că pentru toate capturile realizate au fost întocmite dosare penale sub aspectul punerii în circulație a produselor purtând mărci identice sau similare cu mărci înregistrate.
Instituția își menține angajamentul ferm de a colabora cu autoritățile naționale și internaționale pentru a destructura rețelele de distribuție a produselor piratate. Prin aceste acțiuni, Poliția de Frontieră nu doar că protejează titularii de mărci, dar asigură și un mediu economic echitabil, eliminând concurența neloială generată de comerțul ilicit la scară largă. (Paul D.).
-
Exclusivacum 5 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 5 zileClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor



