Actualitate
3 miliarde de dolari, în loc de 22 de milioane/Afacerea făcută de Guvernul Dăncilă și girată personal de președintele Klaus Iohannis

(Preluare National – Catalin Tache):
”Alertă la Kogălniceanu! Se închide baza de la Incirlik” titram pe 11 decembrie, atunci când avertizam că ” specificul exces de zel mioritic va face ca liderii de la București, indiferent de culoarea politică a acestora să dovedească o grabă nebunească în deblocarea celor 12,7 miliarde de lei alocate de statul român pentru a compensa contribuția inițială americană de doar 22 milioane de dolari”. Astfel că toți cei aflați la conducerea statului român se vor înghesui să forțeze redirecționarea cât mai repede cu putință a aproximativ trei miliarde de dolari pentru megaproiectul extinderii bazei militare de la Mihail Kogălniceanu. Totul sub forma unui tribut benevol adus ”pe altarul” parteneriatului strategic româno-american.
Și cu toate că se știe că în timp ce America este țara tuturor posibilităților iar în România orice minune ține doar trei zile, proiectul a început în forță. Și dacă procedurile de expropriere pentru construcția ”autostrăzii peste Carpați” nici măcar nu au apucat să intre vreodată în linie dreaptă, lucrurile s-au pus imediat în mișcare când a venit vorba de extinderea infrastructurii bazei militare. Astfel că s-a trecut la exproprierea a 1.400 de proprietăți imobiliare din comunele constănțene Mihail Kogălniceanu și Lumina, a 2.400 de hectare de teren extravilan sau intravilan și chiar la proprietățile unor mari companii internaționale. Toată operațiunea fiind coordonată de către ministrul Apărării, de altfel generalul Ionel Ciucă fiind și cel care a promovat HG-ul pentru declanșarea procedurilor de expropriere pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de Guvern din 16 ianuarie. Iată însă că între timp a izbucnit pandemia de coronavirus, a fost declarată și starea de urgență, capacitățile statului român sunt deja puse la grea încercare, astfel că prioritățile strategice ale Ministerului Apărării Naționale păreau a fi de acum cu totul altele.
Dar uite că la fel cum medicii sunt angrenați 24 de ore din 24 în bătălia cu COVID-19, tot astfel și responsabilii Armatei forțează achiziția în regim de urgență a unei cantități tot mai mari de materiale de construcții. Astfel că producătorii ”arvuniți” sunt deja pur și simplu depășiți de solicitările săptămânale tot mai ridicate de tot felul de produse, de la banala plasă de sârmă până la materiale mult mai complexe. Și care sunt plătite ”cu banii jos”, sumele puse la dispoziție crescând halucinant de la o zi la alta. Totul pentru ca baza să fie barem împrejmuită și cu o nouă ”platformă” de primire până în data de 1 septembrie! Iar graba americanilor pare într-un fel de înțeles, mai ales că nu o fac pe banii lor, ci integral pe cheltuiala ”partenerilor” români. Dar mai ales pentru că după cum bine o știu și liderii serviciilor secrete românești, chiar dacă tac mâlc pe acest subiect, deja este dată ca și iminentă închiderea bazei militare americane de la Kurecik. Acesta fiind un ultim avertisment al președintelui Recep Erdogan că va urma, cât de curând și ultimul ”cap de pod” nuclear al Statelor Unite ale Americii în Turcia, baza de la Incirlik. Dar ceea ce este mai puțin de înțeles este de ce, în zile ca acestea, când guvernul pare deja condamnat la închiderea unei bune părți din economia românească și se dovedește încă incapabil să găsească sumele necesare susținerii procesului de suspendare a plății ratelor bancare de către populație, la fel ca în toate celelalte state europene, nimeni nu îndrăznește să-i informeze și pe partenerii americani că avem nevoie de o ”pauză”. Și că fie și o parte din cele 12,7 miliarde alocate modernizării unei baze militare străine, mai ales că România nu este momentan în război decât cu coronavirusul, ar fi bine să revină la ”matca bugetară”. Și impresionanta sumă să fie realocată Sănătății sau Economiei… Dar cine să o facă, din moment ce s-a ajuns la plăți de sute de mii de lei săptămânal doar pentru o banală plasă de sârmă…Asta ca să nu mai vorbim de ciment… Sau de cadrele metalice…
3 miliarde de dolari, în loc de 22 de milioane!
Cam aceasta este, pe scurt, afacerea făcută de Guvernul Dăncilă și girată personal de președintele Klaus Iohannis. Totul după ce de la Washington s-a anunțat sec că Administrația SUA nu va mai aloca suma promisă de 22 de milioane de dolari pentru extinderea bazei militare de la Kogălniceanu, banii urmând a fi alocați prelungirii ”gardului lui Trump” de la granița cu Mexicul. Iar reacția imediată a autorităților de la București a fost una demnă de un adevărat partener, astfel că România s-a angajat că va prelua de una singură toată această corvoadă financiară, dacă prima putere a lumii nu o mai poate face! O decizie însă care ne va costa scump! Al naibi de scump! La propriu! Întrucât, nu se știe încă de ce, statul român s-a decis să aloce pentru implementarea proiectului de extindere, upgradare și modernizare a infrastructurii bazei militare aeriene de la Kogălniceanu nu 22 de milioane, ci halucinanta sumă de 12, 7 miliarde lei!
Bani care vor fi ”pompați” în proprietatea unei ”entități” străine, fie ea și US Army! România urmând a se alege în schimbul celor aproximativ trei miliarde de dolari investiții directe cu ”prezența sporită a trupelor americane pe teritoriul țării”.
Ciucă, totul pentru colocare!
Și pentru că până și ”guvernul meu” trebuie să justifice totuși luarea unor astfel de măsuri excepționale cu un impact major asupra bugetului de stat, generalul Ionel Ciucă a justificat în cele din urmă introducerea pe ordinea de zi suplimentară a unei ședințe de la Palatul Victoria a acestei Hotărâri. Astfel că ministrul Apărării a explicat cât se poate de succint că ”este vorba despre baza unde colocăm împreună cu structurile Statelor Unite”!!!
Teama de S400 ?
Și totuși, doar de dragul acestei ”colocări” să aducă Armata Americană nu mai puțin de 10.000 de militari la Kogălniceanu, așa după cum Pentagonul a informat deja Bucureștiul? Și doar pentru aceeași ”colocare” să facă Guvernul României un asemenea efort bugetar uriaș, cu care am fi reușit lesne să construiască barem o mult visată autostradă peste Carpați? Ca să nu mai vorbim că, după cum reiese din infomațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, nu doar că în plină pandemie și stare de urgență eforturile logistice de împrejmuire a bazei nu doar că au stagnat, dar ele sunt ”turate” pe zi ce trece. Cu tot cu alocarea de urgență, în regim săptămânal, a unor sume deja halucinant de mari. Sau să fie teama că odată cu achiziția de către Turcia a primelor ”baterii” a rachetelor rusești S400, soarta bazelor de la Kurecik și Incirlik este ca și pecetluită. Și atunci impresionanta cantitate de armament pe care SUA îl deține încă în cele două baze trebuie retrasă de urgență. Ceea ce ar explica de altfel și graba nebună ca până cel târziu în septembrie să se asigure ”împrejmuirea” bazei pentru buna asigurare a pazei militare…?
(Preluare National – Catalin Tache):
”Alertă la Kogălniceanu! Se închide baza de la Incirlik” titram pe 11 decembrie, atunci când avertizam că ” specificul exces de zel mioritic va face ca liderii de la București, indiferent de culoarea politică a acestora să dovedească o grabă nebunească în deblocarea celor 12,7 miliarde de lei alocate de statul român pentru a compensa contribuția inițială americană de doar 22 milioane de dolari”. Astfel că toți cei aflați la conducerea statului român se vor înghesui să forțeze redirecționarea cât mai repede cu putință a aproximativ trei miliarde de dolari pentru megaproiectul extinderii bazei militare de la Mihail Kogălniceanu. Totul sub forma unui tribut benevol adus ”pe altarul” parteneriatului strategic româno-american.
Și cu toate că se știe că în timp ce America este țara tuturor posibilităților iar în România orice minune ține doar trei zile, proiectul a început în forță. Și dacă procedurile de expropriere pentru construcția ”autostrăzii peste Carpați” nici măcar nu au apucat să intre vreodată în linie dreaptă, lucrurile s-au pus imediat în mișcare când a venit vorba de extinderea infrastructurii bazei militare. Astfel că s-a trecut la exproprierea a 1.400 de proprietăți imobiliare din comunele constănțene Mihail Kogălniceanu și Lumina, a 2.400 de hectare de teren extravilan sau intravilan și chiar la proprietățile unor mari companii internaționale. Toată operațiunea fiind coordonată de către ministrul Apărării, de altfel generalul Ionel Ciucă fiind și cel care a promovat HG-ul pentru declanșarea procedurilor de expropriere pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de Guvern din 16 ianuarie. Iată însă că între timp a izbucnit pandemia de coronavirus, a fost declarată și starea de urgență, capacitățile statului român sunt deja puse la grea încercare, astfel că prioritățile strategice ale Ministerului Apărării Naționale păreau a fi de acum cu totul altele.
Dar uite că la fel cum medicii sunt angrenați 24 de ore din 24 în bătălia cu COVID-19, tot astfel și responsabilii Armatei forțează achiziția în regim de urgență a unei cantități tot mai mari de materiale de construcții. Astfel că producătorii ”arvuniți” sunt deja pur și simplu depășiți de solicitările săptămânale tot mai ridicate de tot felul de produse, de la banala plasă de sârmă până la materiale mult mai complexe. Și care sunt plătite ”cu banii jos”, sumele puse la dispoziție crescând halucinant de la o zi la alta. Totul pentru ca baza să fie barem împrejmuită și cu o nouă ”platformă” de primire până în data de 1 septembrie! Iar graba americanilor pare într-un fel de înțeles, mai ales că nu o fac pe banii lor, ci integral pe cheltuiala ”partenerilor” români. Dar mai ales pentru că după cum bine o știu și liderii serviciilor secrete românești, chiar dacă tac mâlc pe acest subiect, deja este dată ca și iminentă închiderea bazei militare americane de la Kurecik. Acesta fiind un ultim avertisment al președintelui Recep Erdogan că va urma, cât de curând și ultimul ”cap de pod” nuclear al Statelor Unite ale Americii în Turcia, baza de la Incirlik. Dar ceea ce este mai puțin de înțeles este de ce, în zile ca acestea, când guvernul pare deja condamnat la închiderea unei bune părți din economia românească și se dovedește încă incapabil să găsească sumele necesare susținerii procesului de suspendare a plății ratelor bancare de către populație, la fel ca în toate celelalte state europene, nimeni nu îndrăznește să-i informeze și pe partenerii americani că avem nevoie de o ”pauză”. Și că fie și o parte din cele 12,7 miliarde alocate modernizării unei baze militare străine, mai ales că România nu este momentan în război decât cu coronavirusul, ar fi bine să revină la ”matca bugetară”. Și impresionanta sumă să fie realocată Sănătății sau Economiei… Dar cine să o facă, din moment ce s-a ajuns la plăți de sute de mii de lei săptămânal doar pentru o banală plasă de sârmă…Asta ca să nu mai vorbim de ciment… Sau de cadrele metalice…
3 miliarde de dolari, în loc de 22 de milioane!
Cam aceasta este, pe scurt, afacerea făcută de Guvernul Dăncilă și girată personal de președintele Klaus Iohannis. Totul după ce de la Washington s-a anunțat sec că Administrația SUA nu va mai aloca suma promisă de 22 de milioane de dolari pentru extinderea bazei militare de la Kogălniceanu, banii urmând a fi alocați prelungirii ”gardului lui Trump” de la granița cu Mexicul. Iar reacția imediată a autorităților de la București a fost una demnă de un adevărat partener, astfel că România s-a angajat că va prelua de una singură toată această corvoadă financiară, dacă prima putere a lumii nu o mai poate face! O decizie însă care ne va costa scump! Al naibi de scump! La propriu! Întrucât, nu se știe încă de ce, statul român s-a decis să aloce pentru implementarea proiectului de extindere, upgradare și modernizare a infrastructurii bazei militare aeriene de la Kogălniceanu nu 22 de milioane, ci halucinanta sumă de 12, 7 miliarde lei!
Bani care vor fi ”pompați” în proprietatea unei ”entități” străine, fie ea și US Army! România urmând a se alege în schimbul celor aproximativ trei miliarde de dolari investiții directe cu ”prezența sporită a trupelor americane pe teritoriul țării”.
Ciucă, totul pentru colocare!
Și pentru că până și ”guvernul meu” trebuie să justifice totuși luarea unor astfel de măsuri excepționale cu un impact major asupra bugetului de stat, generalul Ionel Ciucă a justificat în cele din urmă introducerea pe ordinea de zi suplimentară a unei ședințe de la Palatul Victoria a acestei Hotărâri. Astfel că ministrul Apărării a explicat cât se poate de succint că ”este vorba despre baza unde colocăm împreună cu structurile Statelor Unite”!!!
Teama de S400 ?
Și totuși, doar de dragul acestei ”colocări” să aducă Armata Americană nu mai puțin de 10.000 de militari la Kogălniceanu, așa după cum Pentagonul a informat deja Bucureștiul? Și doar pentru aceeași ”colocare” să facă Guvernul României un asemenea efort bugetar uriaș, cu care am fi reușit lesne să construiască barem o mult visată autostradă peste Carpați? Ca să nu mai vorbim că, după cum reiese din infomațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, nu doar că în plină pandemie și stare de urgență eforturile logistice de împrejmuire a bazei nu doar că au stagnat, dar ele sunt ”turate” pe zi ce trece. Cu tot cu alocarea de urgență, în regim săptămânal, a unor sume deja halucinant de mari. Sau să fie teama că odată cu achiziția de către Turcia a primelor ”baterii” a rachetelor rusești S400, soarta bazelor de la Kurecik și Incirlik este ca și pecetluită. Și atunci impresionanta cantitate de armament pe care SUA îl deține încă în cele două baze trebuie retrasă de urgență. Ceea ce ar explica de altfel și graba nebună ca până cel târziu în septembrie să se asigure ”împrejmuirea” bazei pentru buna asigurare a pazei militare…?
Actualitate
Realimentarea flotei aeriene americane: KC-46 Pegasus, singura opțiune viabilă până la apariția NGAS

Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și moderniza flota de avioane cisternă, iar KC-46 Pegasus de la Boeing pare a fi singura soluție disponibilă pe termen scurt, până la introducerea aeronavei de generație următoare, NGAS, la mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, problemele legate de lanțul de aprovizionare și drepturile de acces la date ar putea reprezenta obstacole pe termen lung, conform unui document recent al serviciului.
Decizia controversată de a achiziționa mai multe KC-46
Conform unei notificări de justificare și aprobare (J&A) publicată de Forțele Aeriene pe 2 octombrie, decizia de a comanda până la 75 de aeronave KC-46 suplimentare a fost motivată de nevoia de a înlocui flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker și de a acoperi intervalul de timp până la disponibilitatea NGAS. Această decizie a necesitat o justificare, deoarece serviciul contractează cu Boeing pentru mai multe avioane cisternă fără o competiție deschisă.
Schimbări de strategie și priorități
Documentul detaliază planurile inițiale ale Forțelor Aeriene de a recapitaliza flota de avioane cisternă prin intermediul programului KC-135 Tanker Recapitalization Program, pentru care au fost primite răspunsuri din partea mai multor companii, inclusiv un parteneriat între Lockheed Martin și Airbus, care concura cu Boeing. Forțele Aeriene au constatat că doar Airbus și Boeing (după retragerea Lockheed din parteneriat) ar putea „îndeplini parțial cerințele preliminare” ale programului, inclusiv cerința ca o soluție să fie gata de implementare până în anul fiscal 2031.
Cu toate acestea, la începutul anului 2025, Forțele Aeriene și-au schimbat direcția, deoarece „amenințările globale în evoluție și prioritățile concurente ale DoD” au transformat NGAS într-o „prioritate”. În acest proces, documentul menționează că Forțele Aeriene au constatat că atât Boeing, cât și Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă” pentru a îndeplini cerințele programului inițial de recapitalizare. Prin urmare, Forțele Aeriene au considerat că opțiunea de recapitalizare este prea costisitoare, deoarece era necesară și finanțarea dezvoltării platformei NGAS.
Astfel, serviciul a renunțat la cerințele pentru un nou efort de avioane cisternă și a optat, în schimb, pentru utilizarea celor deja existente pentru KC-46 până când NGAS va fi disponibil, conform documentului. Această decizie a deschis practic calea pentru Boeing, deoarece A330 MRTT propus de Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă pentru a îndeplini cerințele obligatorii”.
Timpul, factorul decisiv
Un factor cheie în decizia de a utiliza cerințele KC-46, conform documentului, a fost timpul. Forțele Aeriene înlocuiesc în prezent flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker cu KC-46, dar livrările Pegasus în baza unui contract existent sunt programate să se încheie în 2030 – cu aproximativ șase ani înainte ca NGAS să fie gata cel mai devreme. Pentru a continua înlocuirea KC-135 cu avioane cisternă mai noi, Forțele Aeriene au nevoie de un avion cisternă care să poată acoperi acest interval de șase ani, ceea ce, conform serviciului, doar KC-46 poate face.
Problemele persistă
Cu toate acestea, achiziționarea mai multor KC-46 va veni cu probleme. Boeing „va trebui să rezolve” problemele legate de diminuarea surselor de producție și lipsa de materiale (DMSMS), împreună cu uzura pieselor, care, conform documentului, afectează atât programul KC-46 actual, cât și extinderea acestuia. În plus, documentul ridică problema negocierii pentru mai multe drepturi asupra datelor tehnice și a software-ului, în special atunci când drepturile actuale sunt „inferioare nivelului necesar” pentru extinderea producției KC-46.
Airbus rămâne în joc
Într-o declarație pentru Breaking Defense, Airbus a afirmat: „Ne menținem soluția noastră dovedită de avioane cisternă și evoluția sa, MRTT+. Airbus rămâne angajat alături de USAF, pe măsură ce aceștia continuă să evalueze soluția lor de realimentare aeriană de generație următoare.”
NGAS: Înapoi în viitor
Soarta NGAS a fost incertă până de curând, deoarece oficialii din administrația Biden au declarat că platforma ar putea fi prea costisitoare, în timp ce bugetul FY26 al Forțelor Aeriene a alocat resurse limitate pentru eforturile de cercetare și dezvoltare.
După cum reiese clar din document, Forțele Aeriene tratează acum NGAS ca pe o nevoie critică, deși se menționează că „calea finală către NGAS nu a fost încă definită, având în vedere prioritățile concurente ale apărării”. Programul a finalizat o analiză a alternativelor, se arată în document, deși sunt în curs de desfășurare activități suplimentare de colectare a informațiilor pentru a rafina cerințele.
Conform generalului John Lamontagne, șeful Comandamentului de Mobilitate Aeriană al Forțelor Aeriene, serviciul a examinat o gamă largă de platforme potențiale – de la avioane de afaceri la aeronave cu corp fuzelat și avioane cisternă stealth, cu „semnătură gestionată” – pentru misiunea NGAS. Se așteaptă ca platforma să opereze în medii periculoase, cum ar fi Indo-Pacificul, unde pistele de aterizare sunt puține, iar sistemele de apărare aeriană sunt formidabile.
Industria se pregătește pentru NGAS
Industria se pregătește să ofere Forțelor Aeriene candidați pentru realimentarea de generație următoare. Conform lui Roderick McLean, vicepreședinte și director general al misiunilor de mobilitate aeriană și maritime la Lockheed, compania se așteaptă ca un avion nou, capabil să supraviețuiască, să fie necesar pentru misiune.
Actualitate
Armata SUA recunoaște și remediază problemele de securitate cibernetică la Platforma NGC2

Armata SUA a anunțat că a atenuat o serie de riscuri de securitate cibernetică descoperite într-o versiune incipientă a platformei sale Next Generation Command and Control (NGC2), potrivit unui memo intern obținut de Breaking Defense.
Alarma trasă de ofițerul sef pentru tehnologie
Documentul, datat 5 septembrie și semnat de Gabriele Chiulli, ofițerul șef pentru tehnologie din cadrul Biroului Șefului pentru Informații al Armatei, avertiza că platforma NGC2 „în starea sa actuală, prezintă deficiențe critice în ceea ce privește controalele fundamentale de securitate, procesele și guvernanța.”
Chiulli a scris că armatei „îi lipsește vizibilitatea și controalele necesare pentru a asigura securitatea și integritatea platformei”. El a adăugat că „se pare că există o grabă de a introduce capabilități în sistem fără o supraveghere reală sau un proces adecvat, ceea ce crește riscul pe măsură ce acest sistem îl amplifică și mai mult.”
Reacție rapidă și măsuri corective
Cu toate acestea, oficialii armatei au declarat pentru Breaking Defense că, în cele trei săptămâni de la redactarea și distribuirea documentului, problemele au fost rezolvate. „Problemele au fost atenuate imediat”, a declarat Leonel Garciga, șeful pentru informații al armatei, într-un comunicat. El a adăugat că „procesele simplificate de securitate cibernetică au fost capabile să identifice rapid și să asiste biroul programului și furnizorul în trierea vulnerabilităților de securitate cibernetică și în implementarea măsurilor de atenuare.”
Integrarea securității cibernetice de la inceput
Generalul-locotenent Jeth Rey, șeful adjunct de stat major la G-6, departamentul armatei responsabil cu securitatea cibernetică și rețelele, a susținut că identificarea timpurie a acestor deficiențe face parte din procesul intenționat al serviciului și că au fost luate măsuri pentru a le corecta.
„Trebuie să includem securitatea cibernetică de la început în proces și cred că asta am făcut”, a spus Rey într-un interviu recent. „Aceasta este o nouă capacitate și am găsit un risc și l-am atenuat imediat. Cred că este o veste bună pentru noi în viitor. Dacă vom continua să privim lucrurile în acest mod și procesele noastre funcționează, sunt mulțumit.”
NGC2: Prioritatea numărul unu pentru modernizare
NGC2 este prioritatea numărul unu a serviciului în materie de modernizare și este conceput pentru a oferi comandanților și unităților o nouă abordare a gestionării informațiilor, a datelor și a comandamentului și controlului cu arhitecturi agile și bazate pe software.
În iulie, armata a acordat aproape 100 de milioane de dolari companiei Anduril și unei echipe de furnizori pentru a dezvolta un prototip al sistemului, care va fi extins la nivelul întregii divizii la Project Convergence Capstone 6 în această vară, cu Divizia 4 Infanterie. Un prototip a fost testat la evenimentul de anul trecut la nivel de batalion. Mai recent, Lockheed Martin și echipa sa au obținut, de asemenea, un contract pentru a dezvolta un strat de date integrat cu Divizia 25 Infanterie.
Ivy Sting: Testare incrementală și adăugare de capabilități
Pe măsură ce armata urmărește să extindă prototipul Anduril la nivelul întregii divizii, Divizia 4 Infanterie a început o serie de evenimente de tip sprint între acum și Project Convergence pentru a adăuga incremental capabilități. Aceste evenimente sunt numite seria Ivy Sting.
Deficiențe identificate în Memo-ul Chiulli
Memo-ul Chiulli, care a fost redactat cu 10 zile înainte de primul eveniment, enumera o serie de preocupări, al căror „efect cumulativ” era că NGC2 părea mai degrabă o „cutie neagră” în care serviciul nu putea controla ce utilizatori fac sau văd pe rețea.
„Lipsa de guvernanță înseamnă că nu există o persoană sau o entitate responsabilă pentru acceptarea acestui risc în numele armatei”, se arată în document. „Având în vedere postura actuală de securitate a platformei și a aplicațiilor terțe găzduite, probabilitatea ca un adversar să obțină acces persistent nedetectabil la platformă necesită ca sistemul să fie tratat ca fiind cu risc foarte ridicat.”
Problemele enumerate includ lipsa controlului accesului și a responsabilității, codul sursă neverificat și vulnerabil pentru aplicațiile terțe, lacune critice în guvernanță și igiena de bază a securității și lipsa guvernanței datelor.
Prima deficiență evidențiată a menționat că sistemul nu avea control al accesului bazat pe roluri, ceea ce înseamnă că, odată ce unui utilizator i se acordă acces, acesta ar avea acces nerestricționat la toate aplicațiile și la toate datele – o anatema pentru principiile mai largi de încredere zero ale Pentagonului. Memo-ul a descris acest lucru ca fiind o defecțiune critică de securitate care ar putea duce la un potențial acces și utilizare abuzivă a informațiilor clasificate.
În ceea ce privește aplicațiile terțe, memo-ul notează că Serviciul Federal de Cloud Palantir care găzduiește aplicațiile într-o metodologie de găzduire a containerelor nu a fost evaluat de armată sau de o politică a CIO a armatei care să susțină funcția de conductă deținută/operată de contractant. Niciuna dintre aplicații nu a fost supusă scanării de rutină a securității aplicațiilor web.
Memo-ul a susținut că sistemul funcționează cu vulnerabilități cunoscute, neatinuate, similar cu desfășurarea unui sistem de arme cu defecte cunoscute. Fără un proprietar clar al misiunii care să își asume responsabilitatea pentru securitatea operațională a sistemului, memo-ul a avertizat că securitatea va fi compromisă.
Măsuri concrete și rezultate pozitive
Oficialii armatei nu au precizat exact cum sau când a fost abordată fiecare presupusă deficiență, dar, la Ivy Sting pe 15 septembrie, NGC2 a funcționat bine, potrivit lui Garciga. El a menționat că procesele simplificate de securitate cibernetică au permis ca Ivy Sting 1 să „avanseze fără întârziere.”
Maiorul Sean Minton, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că „armata este într-o transformare unică în generație pentru a oferi soldaților noștri capabilitățile de care au nevoie rapid.”
„După cum s-a demonstrat în acest caz, postura noastră proactivă de securitate cibernetică este concepută pentru a identifica riscurile și a le atenua, minimizând în același timp efectele asupra forței”, a spus el.
Actualitate
Cursa pentru motoare mai mici: Companiile se luptă pentru contracte pe piața UAV-urilor attritabile, în ciuda incertitudinilor privind CCA
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 16 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!