Actualitate
AM AVUT DREPTATE: IOHANNIS CHIAR A INTRAT IN PANICA
(Preluare Inpolitics):
Anunțul șocant din această seară al președintelui Klaus Iohannis privind retragerea lui Ludovic Orban din cursa pentru un nou mandat confirmă strălucit ce scriam ieri, anume că șeful statului e cuprins de frică. Și că va căuta o soluție de a se extrage cu pagube cît mai mici din fundătura anticipatelor în care s-a băgat singur.
Scriam despre președinte, după discursul rostit ieri în urma deciziei CCR, că ”a intrat într-o fundătură de proporții din care habar nu are cum să iasă fără pagube majore de imagine. Și e speriat, lăsînd impresia că se agață cu disperare de speranța că vreo frază din motivarea CCR l-ar putea ajuta să-l păstreze pe Orban candidat de premier și a menține, astfel, și iluzia anticipatelor”.
Că e vorba de spaimă o demonstra anunțul lui că va aștepta motivarea CCR mai înainte de a lua o decizie, ceea ce era o tergiversare nejustificată, în opinia noastră, pentru că firesc ar fi fost ca președintele să fi anunțat deja că îl va înlocui pe Orban.
Iată că azi a venit confirmarea: Iohannis s-a răzgîndit brusc, nu mai așteaptă motivarea și a ieșit la rampă să anunțe că face urgent consultări pentru desemnarea altui premier, pe care îl va anunța tot mîine, pentru că Orban a decis să își depună mandatul pe motiv de expirare a perioadei în care trebuia să adune o majoritate și să o treacă prin parlament.
Or, tot ieri, Ludovic Orban dădea asigurări publice că rămîne în cărți: ”Propunerea de premier a PNL e cunoscută. Știți că decizia Consiliului Național care a fost luată. Primul gând care îmi trece este să declar public că vreau să formez majoritate parlamentară și voi încerca să formez majoritate parlamentară”.
Azi, Orban e chemat hodoronc-tronc la Cotroceni pentru discuții în regim de urgență.
După care anunțul retragerii nu e făcut de premierul interimar, cum ar fi fost firesc, ci de către președinte.
Ieri, nu știa Orban că azi îi expiră termenul invocat de președinte? Președintele nu știa nici el?
Concluzia e simplă: lui Orban i-a fost luat, brutal, mandatul, nu și l-a oferit singur pentru detensionarea situației.
Iar Iohannis a decis asta după ce a început/l-au făcut să înțeleagă că s-a declanșat pentru el o numărătoare inversă care îi poate fi fatală.
Explozia epidemiei de coronavirus – despre care scriam alaltăieri că poate face ravagii pe scena politică și poate distruge cariere precum căderea FNI în 2000 – l-a făcut pe Iohannis să priceapă că va fi măturat cu tot cu PNL de furia populară dacă nu se implică urgent în gestionarea crizei.
Klaus Iohannis a închis peste noapte complet subiectul anticipatelor și i-a stins lumina politicianului Orban, nu fără a-l lua în bășcălie prin anunțul că acesta rămîne prima sa opțiune de premier. Un fel de ”dragă Stolo, te așteptam să revii cît mai repede printre noi, la anul și la mulți ani”.
Mîine, estimăm, președintele va numi un premier care va avea misiunea chiar să treacă un guvern prin parlament și să gestioneze criza care se apropie.
Vremea experimentelor tembele s-a dus.
Că răzgîndirea jenantă a președintelui de ieri pînă azi a fost determinată de analizele consilierilor ori de rapoarte ale serviciilor nu mai prezintă importanță.
Iohannis a ales soluția corectă și va pune capăt crizei politice.
Nu va ieși neșifonat de aici.
În primul rînd că s-a făcut praf mitul, oricum prostesc, că în spatele măștii impenetrabile se ascunde o minte de politician genial, care are planuri B secrete și ultraeficiente prin buzunare.
O iluzie întreținută atent de o parte a presei în ultimele săptămîni.
Geniul de la Cotroceni se remarcă mai mereu prin expirări de Gîgă, nu prin manevre spectaculoase: ”Varianta optimă pe care o văd eu o veți afla imediat după ce mă hotărăsc” transmite ziariștilor din sală care încearcă și acum, probabil, să înțeleagă ce a vrut să spună poetul.
Nu. Iohannis nu a avut niciun plan vreo secundă, doar o idee fixă – a anticipatelor – care i s-a înfipt imediat după prezidențiale în cap pe fondul victoriei lejere în fața unui adversar ca și inexistent, Viorica Dăncilă.
A ordonat oamenilor săi din servicii și partid să treacă Prutul și nimeni nu a îndrăznit să-i explice că e imposibil asta, fără poduri, bărci și cu soldați care nu știu să înoate.
CCR și coronavirusul l-au executat politic pe președinte și l-au obligat să abandoneze, rușinat, cîmpul de bătălie.
Cît de penibilă e retragerea se vede din declarația de azi că nu e treaba președintelui să asigure majorități parlamentare: ”Regula nu este ca Președintele să adune o majoritate, ci regula este ca Președintele să nominalizeze, să desemneze o persoană pe care o consideră capabilă să meargă și să-și adune o majoritate în Parlament”.
Nu mai departe de anul trecut ne dădea asigurări, tot el, că e capabil oricînd să formeze noi majorități parlamentare și să răstoarne PSD de la butoane:
”Le cer celor de la PSD și ALDE – abrogarea modificărilor legislative aduse în ultimii doi ani legilor justiției și codurilor penale. Dacă nu o va face acest guvern, vă promit că voi strânge o nouă majoritate, după alegeri, care va face asta. Și care nu se va opri la acest lucru, ci se va ocupa de întărirea statului, pentru ca drepturile românilor să poată fi protejate și garantate cu adevărat.” se umfla el în pene anul trecut, în iulie.
La rîndul său, Ludovic Orban și-a cam încheiat cariera la vîrf și va preda curînd și partidul, într-o formă sau alta. Măcar și-a încheiat-o cu stil, totuși, cu 90 de zile la palatul Victoria, chiar un pic mai mult decît altă glorie a dreptei, MRU.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 21 de oreCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 21 de ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 21 de oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 4 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 4 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 5 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Featuredacum 4 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



