Connect with us

Actualitate

„Motivarea hotărârii instanței a fost scrisă la dictarea Securității“

Publicat

pe

(Preluare Newsweek România):


Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, a vorbit despre controversata hotărâre a primei instanțe, în care au fost achitați doi foști ofițeri de Securitate, Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, acuzați că l-ar fi torturat până la moarte pe opozantul regimului comunist.
Andrei Ursu a vorbit despre perioada în care tatăl său era urmărit, anchetat și bătut cu bestialitate de milițieni și de securiști, precum și despre influența, și după Revoluție, a unor personaje puternice din fosta Securitate, în dosarul legat de moartea lui Gheorghe Ursu, dosar care se judecă abia acum.


Newsweek România: Cum apreciați motivarea primei instanțe, în cazul Gheorghe Ursu? Judecătoarea a decis achitarea celor doi foști ofițeri de Securitate acuzați de rele tratamente, fapte care au dus la moartea tatălui dvs. Instanța și-a motivat decizia și prin faptul că Gheorghe Ursu nu poate fi considerat „disident politic, acesta nefiind un opozant pe față al regimului comunist“.
Andrei Ursu: Am fost șocat de această decizie. Cred că motivarea hotărârii a fost scrisă, practic, la dictarea Securității, a inculpaților și a avocaților lor.
În motivare sunt folosite tezele securiștilor, și nu de acum, ci de mai mulți ani, referitoare la opozanții regimului.
Securiștii mizau încă de atunci, din timpul lui Ceaușescu, pe compromiterea, pe defăimarea disidenților, și încercau să transforme disidența, opoziția politică, în cazuri de drept comun.
Concret, în ce consta strategia despre care vorbiți și ce legătură are cu cazul Gheorghe Ursu?
Este vorba despre o strategie a Securității, care venea de la Nicolae Ceaușescu, de a nu a avea disidenți. Ceaușescu trebuia să fie cel mai iubit fiu al poporului.
Era ceva specific dictaturii ceaușiste, pe care o „numeau discernământul politic și juridic al oricărui lucrător de Securitate“.
Practic, securiștii trebuiau să găsească învinuiri de drept comun, speculă cu valută, de exemplu, așa cum i-au confecționat tatălui meu.
Acestor opozanți ai regimului li se găseau îngrozitoare învinuiri, care aveau și un al doilea efect, care era defăimarea, compromiterea acestor oameni. Unii disidenți erau acuzați chiar că erau securiști.
Lui Mihai Botez, un alt disident celebru, lui Paul Goma, dar și multor altora, securiștii au încercat să le atârne această tinichea de coadă.
Aceea că erau, de fapt, colaboratori ai Securității. Securitatea știa că asta era o anatemă și că opozanții regimului n-ar mai fi fost luați în considerare, iar deseori chiar se întâmpla asta. Toate aceste lucruri se reflectă și în cazul nostru.
Adică se reflectă și acum, în motivarea instanței, conform căreia Gheorghe Ursu nu poate fi considerat disident politic?
Prin această hotărâre, încearcă să ni se explice că Gheorghe Ursu nu a fost chiar așa disident, spunând instanța că i s-a permis tatălui meu să călătorească în străinătate.
Judecătoarea știa, însă, foarte bine că tatăl meu era urmărit de Securitate, încă din anul 1977, și am depus la dosar, în acest sens, probe găsite la CNSAS.
Gheorghe Ursu era urmărit de Securitate în momentul în care el, ca inginer constructor, în 1977 a fost desemnat șef de proiect la blocul Patria, pentru consolidarea acestui imobil.
Atunci, Ceaușescu dăduse un ordin celebru, în 4 iulie 1977, să se sisteze toate lucrările de consolidare a imobilelor, până în data de 23 august 1977.
Dictatorul avea mai multe motive, în primul rând să folosească banii care veneau pentru consolidările de după cutremurul din 1977, ajutoarele primite din exterior și utilajele, pentru construcția Casei Poporului, deoarece începuse acest proiect.
Gheorghe Ursu a refuzat să sisteze lucrarea de reabilitare, pentru că și-a dat seama că există un mare pericol pentru locatari.
Blocul se putea prăbuși, în cazul unui nou cutremur. Ordinul acela criminal al lui Ceaușescu l-a determinat pe tatăl meu să scrie prima scrisoare la Europa Liberă, care s-a citit pe post abia în 4 martie 1979, pentru că multă vreme tata nu a reușit să o trimită.
Deci judecătoarea știa foarte bine de toate lucrurile astea și de faptul că tatălui meu îi dădeau drumul, până la urmă, să mai iasă din țară, doar ca să scape de el, că altfel făcea greva foamei.
Ziceau că e nebun. Iar când tata îi scria direct lui Ceaușescu, ca să obțină pașaportul, trimitea copia scrisorii și la „Scânteia“.
Nu o publicau, bineînțeles, dar acesta era semnalul lui că nu va renunța la lupta sa. Însă Securitatea îl urmărea mereu, și înainte, și după ce se întorcea din străinătate.
Spuneți că decizia de acum a instanței ar avea legătură cu fosta Securitate. Suntem, totuși, la 30 de ani de la căderea regimului comunist. Nu poate fi vorba despre neștiință din partea judecătoarei, nu neapărat de o implicare a foștilor securiști în dosar? Care ar fi miza în acest dosar?
La prima vedere, pare incredibil. Vorbim despre o judecătoare care n-ar avea vârsta să fi fost securistă.
E greu de crezut că ar face atât de mult ca să îi salveze pe doi oarecare ofițeri de Securitate, când au fost zeci de mii. De ce?
Cred că e vorba despre o conspirație a tăcerii, un principiu al dominoului, să nu se creeze breșe și pentru alții.
Este vorba, de fapt, de sute și mii de alte cazuri. Această represiune mai deghizată de care vă spuneam, sub Ceaușescu, a produs mii de victime, pe care le-am găsit la CNSAS.
Cred că e vorba despre o conspirație a tăcerii, un principiu al dominoului, să nu se creeze breșe și pentru alte cazuri similare
Multe sunt cunoscute, este vorba despre disidenții de la Aiud, care erau bătuți, torturați, închiși în spitale psihiatrice, pentru deghizarea represiunii.
Dar, mai mult, este vorba despre grupuri de oameni, a fost represiunea de la Brașov, cu peste 60 de muncitori bătuți îngrozitor.
Au fost foarte mulți opozanți ai regimului Ceaușescu care au rămas necunoscuți. Până și la Timișoara, la Revoluție, au încercat să deturneze sensul politic al revoltei, pe cazuri de drept comun.
Am scris o carte, „Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie ’89“, arătând că există un probator foarte solid, cu mii de mărturii care arată că Securitatea a participat la represiunea din decembrie 1989, și înainte de 22 decembrie, foarte intens, și după această dată.
Înainte, ei au încercat să îi transforme pe opozanți în infractori de drept comun. Linia directoare, care venea de la Ceaușescu, era foarte clară: „Să îi găsim ca hoți, ca borfași, să îi dăm pe mâna Miliției, ca să nu ajungă la organizațiile pentru drepturile omului“.
Vorbiți despre o descurajare, prin această hotărâre a primei instanțe în cazul Gheorghe Ursu, pentru celelalte cazuri de disidenți politici.
Aici este cheia. Judecătoarea a folosit limbajul Securității, cuvintele Securității.
Când spun că a scris-o la dictare, nu este o exagerare, pentru că nu sunt doar temele, ci chiar cuvintele folosite de fosta Securitate.
Atât de puternică mai poate fi acum fosta Securitate?
Da, poate că este de neînțeles sau poate că vom înțelege de-a lungul desfășurării procesului. Cei doi inculpați, Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, au chemat, în timpul procesului, ca martori, vreo douăzeci de foști ofițeri de Securitate.
După cum știți, mare parte a foștilor securiști au rămas, după Revoluție, în SRI, în „Doi și-un sfert“, în alte organizații pe care ei le numesc de intelligence.
Au chemat la proces pe oameni ca Aurel Rogojan, Vasile Mălureanu, Filip Teodorescu. Acești oameni sunt ușor de controlat în continuare, cu informații din arhiva Securității care există despre ei.
Ce au declarat în timpul procesului?
Unii dintre acești oameni, care au venit în procesul nostru ca să-i apere pe cei doi inculpați, au venit în calitate de generali SRI în retragere.
Până la finele anilor ‘90, inclusiv unul din torționarii tatălui meu, Vasile Hodiș, a fost în SRI. Acești oameni au făcut o foarte largă operațiune de spălare a dosarelor fostei Securități, în perioada în care, imediat după Revoluție, au rămas pe mână cu aceste dosare.
Așa au făcut și o manipulare a istoriei. Acești oameni au avut pe mână și dosarul de urmărire informativă a tatălui meu, până în anul 2000.
A trebuit să fac demersuri majore, am ajuns și la greva foamei, pentru a obține dosarul lui Gheorghe Ursu de la Securitate.
A trebuit ca CSAT să dea o hotărâre, în anul 2000, pentru ca Dosarul „Udrea“, de urmărire informativă a tatălui meu, un dosar de urmărire a unui disident politic, de fapt, să fie trimis la Parchetul Militar, pentru anchetă.
De ce a fost atât de greu?
Atunci, în anul 2000, am descoperit că dosarul tatălui meu a fost falsificat. Cei de la CNSAS au găsit probe clare că dosarul de urmărire informativă a lui Gheorghe Ursu, format din șapte volume, avea șase volume subtilizate, diferite de cele originale.
În cele originale existau volume de tehnică operativă, adică ce au obținut securiștii prin ascultare în casa noastră, prin telefoane, scrisori, note informative.
Bineînțeles, în aceste dosare erau și informații obținute, tot prin tehnică operativă, și din celula în care a fost închis tatăl meu.
În același dosar „Udrea“ am găsit file din presă din anul 1992, deși SRI a pretins că acel dosar a fost microfilmat în anul 1987 și că era același, identic, cu cel predat în anul 2000.
Cum e posibil acest lucru, dacă erau file din articolele lui Petre Mihai Băcanu, din anul 1992, despre cazul Ursu?
Ce mai conțineau acele volume falsificate despre care vorbiți?
Mai erau note informative ale lui Nicu Crișan, un alt securist, fost coleg cu torționarii (inculpații Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș – n.r.).
Și Crișan a venit ca martor la proces, în apărarea celor doi. Acest Nicu Crișan făcea ancheta împreună cu procurorul Dan Voinea, în 1990-1992.
Ce fel de anchetă putea fi aceea? Dan Voinea a avut bune intenții și a găsit lucruri foarte importante, a făcut o anchetă onestă și serioasă, însă a fost sabotat.
„Judecătoarea a folosit limbajul Securității, cuvintele Securității. Când spun că a scris-o la dictare, nu este o exagerare“
– Andrei Ursu
În perioada aceea, au luat declarație unui martor care spunea că Gheorghe Ursu se întorcea bătut de la anchetă la Securitate.
Această declarație de martor a fost dată în fața noastră, semnată de Nicu Crișan. Același Nicu Crișan dă, apoi, notă informativă la SRI (la începutul anilor ’90 – n.r.) și spune că din anchetă rezultă că Securitatea nu s-a mai ocupat de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a fost ținut în detenție.
Am găsit zeci de documente, inclusiv semnate de inculpați, pe care le ignoră acum judecătoarea Mihaela Niță (magistratul de la Curtea de Apel București care a pronunțat prima soluție în dosarul în care sunt judecați Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș – n.r.).
Din acest motiv spun că această judecătoare a fost influențată de oameni din fosta Securitate.
Ce ați sesizat ca fiind incorect, în motivarea instanței?
Este foarte contradictorie motivarea judecătoarei. Dumneaei spune că cei doi inculpați l-au mai anchetat, pe ici, pe colo, pe Gheorghe Ursu, dar că nu rezultă că tatăl meu era bătut.
Asta deși există martori, necitați de judecătoare, care au declarat că au văzut bon de scoatere din celulă a lui Gheorghe Ursu, semnat de Pârvulescu, martori care au declarat că a fost adus înapoi în celulă când nu se mai putea ține pe picioare, având urme vizibile de bătaie.
Iar acest lucru s-a întâmplat de mai multe ori, sistematic. Un alt martor, de asemenea necitat de instanță, a spus că Gheorghe Ursu a fost scos din celulă chiar în ziua de 15 noiembrie 1985, ziua bătăii fatale.
Când a primit bătaia fatală?
Conform documentației medicale, bătaia fatală a fost administrată cu 36 de ore înaintea decesului.
Decesul a fost duminică dimineață, în 17 decembrie 1985, deci bătaia fatală s-a petrecut în 15 noiembrie, după-amiaza.
În acea perioadă, martorul spune că Gheorghe Ursu a fost scos din celulă, dus la anchetă la Pârvulescu, adus seara cu pătura, când nu se mai putea mișca.
Din acea clipă s-au produs simptomele care i-au cauzat moartea tatălui meu. A fost bătut atât de sălbatic, încât i-au spart intestinul subțire.
Acest lucru este menționat în certificatul medico-legal obținut de procurorul Dan Voinea chiar atunci, în 1990, document care arată că Gheorghe Ursu a fost torturat, în ultima clipă, atât de sălbatic, cu intenția clară de a fi ucis, încât cu șpițul în burtă i-au spart intestinul subțire.
A fost ținut așa, în starea aceea, tot la ordinul Securității, conform martorilor, a gardienilor de la Miliție, deoarece se dăduse ordin clar să nu se bage nimeni în celulă, să nu-i acorde ajutor medical, „până se duce pe tobogan“, după exprimarea lor.
Acesta fusese ordinul venit de la Vasile Gheorghe, șeful direcției a VI-a Cercetări Penale, unde lucrau cei doi torționari.
Cu toate astea, judecătoarea a avut o altă părere despre tortura la care a fost supus Gheorghe Ursu, în detenție.
Judecătoarea încearcă să pară că ia în considerare unele mărturii, o parte destul de mică, însă a dat o hotărâre ilogică.
Spune că Gheorghe Ursu a fost totuși bătut, posibil de niște securiști sau milițieni, dar nu e sigur că e vorba de cei doi. În altă parte, judecătoarea citează mărturii că cei doi torționari l-au anchetat pe Gheorghe Ursu, însă nu poate fi sigură de asta, din lipsă de probe, spune ea.
AMINTIRI Fostul disident politic Gheorghe Ursu, alături de familia sa


Dar probele erau pe masa ei, zeci și zeci de probe pe care judecătoarea le-a ignorat. Inclusiv acele documente ale Securității pe care le-am găsit abia în 2014 la CNSAS, care arată că cei doi torționari îl anchetau, îi luau declarații tatălui meu.
Cei doi torționari au contrasemnat acele declarații, n-are cum să spună judecătoarea că nu știe cine a făcut faptele. Cei doi erau, este evident.
Judecătoarea a schimbat încadrarea din crime împotriva umanității în infracțiunea de tratamente neomenoase. Așadar, chiar instanța a identificat, în acest dosar în care sunt judecați cei doi foști ofițeri de Securitate, elemente ale acestei infracțiuni. Doar că judecătoarea nu a găsit motivele să-i condamne pe cei doi inculpați.
Ni se spune că l-au bătut pe Gheorghe Ursu, dar nu știm sigur dacă ei, cei doi inculpați, Hodiș și Pârvulescu, l-au bătut.
Securiștii au reușit, până acum, să dea vina, pentru uciderea tatălui meu, pe un deținut de drept comun și pe cei de la Miliție, care au fost condamnați, acum mai mulți ani, pentru omor.
În acest caz, omorul este considerat ca autoritate de lucru judecat, astfel că nu mai puteau fi și securiștii (Vasile Hodiș și Marin Pârvulescu – n.r.) condamnați pentru același lucru. Dar aceștia doi au contribuit într-o măsură mai mare la moartea lui Gheorghe Ursu.
Cei doi inculpați, Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, au chemat, în timpul procesului, ca martori, vreo douăzeci de foști ofițeri de Securitate
În dosarul în care sunt judecați ei, însă, nu este vorba despre omor, ci despre tratamente neomenoase, respectiv tortură făcută unui om aflat în detenție. Tortură aplicată de către organele statului, în exercițiul funcțiunii, unui om care nu avea posibilitatea să se apere. Tortură aplicată acestui om, din motive politice, din ordinul statului.
Așadar, una dintre strategiile acestor securiști, preluată și de judecătoare, este că nu se știe sigur dacă cei doi l-au torturat și i-au provocat moartea.
O altă strategie folosită este că Gheorghe Ursu nu era chiar o cauză politică, deși tot judecătoarea spune că era anchetat de Securitate, pe motive politice, încă de la început.
Judecătoarea spune că jurnalul tatălui meu, în care își scria părerile referitoare la regimul comunist, a fost luat de Securitate din cauză că avea afirmații profund dușmănoase, ostile orânduiririi socialiste și lui Ceușescu personal.
Judecătoarea amintește de scrisorile trimise de tatăl meu la Europa Liberă, menționează, deci, toate aceste lucruri în motivarea hotărârii ei.
Conform dosarului penal făcut tatălui meu, cei doi inculpați încercau să-l forțeze să-și toarne prietenii. Asta se întâmpla în perioada în care acești securiști l-au anchetat în libertate, timp de șase luni, din iarna până în vara lui 1985.
Gheorghe Ursu a scris că refuză să declare numele unor prieteni, întrucât nu voia să le facă probleme. Asta i-a înrăit pe securiști, care atunci au deturnat ancheta pe cauza de drept comun, ca să încerce să scoată de la tata, sub tortură, ce voiau ei. Totul se făcea la indicațiile lui Iulian Vlad (ultimul șef al Securității – n.r.).
CNSAS a găsit probe clare că dosarul de urmărire informativă a lui Gheorghe Ursu a fost falsificat
Avem documente că Iulian Vlad s-a ocupat direct de acest caz, avem și ordinul să fie deturnată ancheta pentru a afla natura relațiilor dintre Gheorghe Ursu și prietenii săi considerați cu concepții dușmănoase față de regim.
Asta a fost una dintre temele politice clare ale anchetei și motivul pentru care Gheorghe Ursu a fost băgat la închisoare, sub acoperirea Miliției.
La fel de înnebuniți erau securiștii, dar și Nicolae Ceaușescu personal, din cauza scrisorilor trimise de tata la Europa Liberă.
Mai ales când dictatorul era acuzat de omor, în acele rânduri din scrisoare în care tata vorbea despre ordinul criminal al lui Ceaușescu, prin care interzicea consolidarea blocurilor afectate de cutremurul din 1977.
Securiștii încercau să-l determine pe tata să nege că ar fi scris acele lucruri pentru că așa credea el și să-l forțeze să spună că ar fi scris totul fiind plătit de Europa Liberă, de cercuri imperialiste, de agenturi străine.
Tatăl meu nu a vrut să dea înapoi, sub nicio formă. Le spunea securiștilor, în declarațiile pe care le dădea, că acele scrisori le-a scris „numai și numai din conștiința mea de inginer și din datoria pentru locatarii acelor blocuri, pentru mii de vieți omenești care se pot pierde, în cazul unui nou cutremur“.
Încerca, într-un fel, să-i convingă chiar pe ei, pe securiști, că era ceva grav ce se petrecea. Dar securiștii știau asta foarte bine, însă continuau acel joc al dictatorului.
După ’89, din ceea ce spuneți, pare că există o colaborare subterană între oameni din fosta Securitate, care au rămas, o perioadă, în serviciile secrete, dar și magistrați. Este chiar atât de infestat sistemul?
Nici pe departe nu au rămas la fel de puternici, să fim realiști. Suntem o țară democrată, de bine, de rău, avem alegeri libere, există și oameni onești.
Am văzut și în justiție oameni curajoși, judecători care au și spus, atunci când i-au condamnat pe milițieni pentru uciderea tatălui meu, că Gheorghe Ursu nu a fost torturat din inițiativa Miliției, deși Miliția a făcut sluj în fața Securității, ci la ordinul venit din partea Securității.
„Securiștii au reușit, până acum, să dea vina, pentru uciderea tatălui meu, pe un deținut de drept comun și pe cei de la Miliție“
-Andrei Ursu
Avem rechizitorii și decizii anterioare ale instanței în care s-a specificat foarte clar că era vorba despre Securitate.
Și rechizitoriul lui Dan Voinea, din 2000, în care se specifica că, de fapt, securiștii i-au pus pe milițieni să facă ce-au făcut.
Dar procurorul Voinea n-a mai apucat să termine acel dosar. Deci, există și oameni onești în sistem, dar în continuare fosta Securitate are o mare putere. Vorbim despre generali în rezervă, care au putere mediatică, financiară și în servicii.
Ați vorbit despre mai multe narațiuni ale Securității, preluate de judecătoarea de la Curtea de Apel București. Mai aveți exemple, în afară de cele menționate?
Da, o altă narațiune promovată de foștii securiștii este că, în anii ’80, Securitatea nu a mai lucrat la fel ca în anii ’50, nu a mai torturat, nu a mai omorât oameni în masă. Au fost mii de cazuri de opozanți ai lui Ceaușescu, în acea perioadă, cazuri care sunt prezentate în dosarul de anchetă al lui Gheorghe Ursu.
Procurorii au depus la dosar volume întregi – începând cu raportul Comisiei Tismăneanu, dar și dosare de la CNSAS – în care scrie negru pe alb cum, în fiecare trimestru, toți securiștii se ocupau cu represiunea deghizată.
Sub acoperirea Miliției, erau, de fapt, trimiși la închisoare, bătuți, torturați, anihilați mii de opozanți. Multe nume le știm, este vorba despre oameni care au suferit îngrozitor.
Dacă e să mergem pe ideea că sub Ceaușescu nu au mai folosit astfel de metode, înseamnă că negăm până și Revoluția, nu?, care a fost culminarea represiunii sălbatice a lui Ceaușescu.
Au fost morți la Revoluție, eroii noștri care ne-au dat nouă și judecătoarei Niță libertatea. Ei sunt oamenii care nu au fost reprimați, dacă este să ne luăm după judecata acestei judecătoare. Oameni care nu au fost bătuți.
Dacă ați observat, judecătoarea Niță folosește o sintagmă în care spune că Securitatea a folosit „influențare pozitivă“.
Asta este terminologia Securității. „Influențarea pozitivă“ era tot o formă de amenințare a opozanților regimului.
„Influențarea pozitivă“ era o metodă directă a securistului, în momentul în care lua contact cu opozantul respectiv și îi spunea să aibă grijă cum se comportă.
Numai timorarea asta era, de fapt, o represiune psihică, nemaivorbind despre miile de cazuri în care se ajungea la torturi fizice, la eliminarea fizică a disidenților, la arestări abuzive și la internări în spitale psihiatrice. Toate astea nu pot fi negate de judecătoarea Niță.
Dumneaei a avut pe masă aceste cazuri, documentele au fost citite de către procuroarea de ședință. Românii nu l-au aplaudat pe marele cârmaci, pe Nicolae Ceaușescu, din cauza „influențării pozitive“. Am stat îngenuncheați timp de 25 de ani, sub Ceaușescu, iar asta nici măcar de frica lui Ceaușescu.
Dacă ieșeam toți în stradă, nu putea Ceaușescu să ne aresteze pe toți. Era frica de Securitate, o amenințare clară cu violența.
O violență știută, proiectată la orice pas. Erau informatorii de care îți era frică. Din cauza asta, am avut cel mai cumplit regim de dictatură din estul Europei, de asta am avut și singura revoluție sângeroasă. Iar acum este datoria justiției să facă dreptate și să nu rămânem umiliți până la capăt de Securitate.
Ce planuri aveți, în privința dosarului? Dacă nu se face dreptate nici la Înalta Curte, vă gândiți să vă adresați instanțelor internaționale?
Prioritatea noastră este să susținem cauza la Înalta Curte și să sperăm că vom da de un judecător onest, curajos, cum au mai fost și în cazul nostru.
S-ar putea să mergem, până la urmă, și la CEDO. În toți acești ani, nu a fost interesul nostru acesta, deoarece la CEDO nu au jurisdicție pe penal, deci acești torționari nu pot fi condamnați acolo. CEDO poate penaliza statul român, că nu a făcut dreptate.
Este un act de dreptate să fie condamnat statul român, dar dacă stăm bine și ne gândim, nu le pasă securiștilor că e penalizat statul român.
Disidența lui Gheorghe Ursu și un dosar în care nu se mai face dreptate
Dacă e condamnat, statul român plătește bani, daune. Iar acești bani sunt banii contribuabililor.
Nu sunt bani de la securiști, nu sunt de la judecătoare, nu sunt de la procurorii care, ani de zile, i-au acoperit pe securiști. Sunt banii poporului român, banii cetățenilor.

Actualitate

Cum să alegi cel mai potrivit baton SPF pentru protecția pielii tale

Publicat

pe

Protecția solară nu este un gest sezonier, ci o măsură constantă de prevenție. Radiațiile ultraviolete afectează pielea pe tot parcursul anului, chiar și în zilele înnorate sau reci. Dacă vrei o metodă practică de reaplicare, batonul SPF poate deveni un aliat util în rutina ta zilnică.

Acest ghid te ajută să alegi informat batonul SPF potrivit pentru tine sau pentru copilul tău. Vei găsi pași concreți, explicații medicale clare și exemple aplicabile în situații reale: piele sensibilă, activități în aer liber, expunere la apă sau utilizare zilnică la birou. Informațiile au scop orientativ și nu înlocuiesc consultul dermatologic.

Înțelege ce înseamnă SPF și alege nivelul potrivit de protecție

SPF provine din termenul „Sun Protection Factor” și indică gradul de protecție împotriva radiațiilor UVB, responsabile pentru arsura solară. Conform datelor științifice, SPF 30 filtrează aproximativ 97% din radiațiile UVB, iar SPF 50 în jur de 98%. Diferența procentuală pare mică, dar pentru pielea feței, expusă zilnic, dermatologii recomandă frecvent SPF 50.

Radiațiile ultraviolete includ două tipuri principale relevante pentru piele: UVA și UVB. UVB produc arsura, iar UVA pătrund mai profund și contribuie la fotoîmbătrânire și la creșterea riscului de cancer cutanat. Poți citi mai multe despre radiația ultravioletă pentru a înțelege mecanismul de acțiune.

Pentru utilizare zilnică, în majoritatea cazurilor:

  • Alege minimum SPF 30.
  • Pentru față, gât și zone sensibile, optează pentru SPF 50.
  • Caută mențiunea „spectru larg” sau „broad spectrum” pe etichetă.

Dacă petreci timp îndelungat afară, faci sport sau mergi la mare ori la munte, SPF 50 oferă un nivel de protecție mai sigur. Nu te baza pe valori foarte mari, precum SPF 100, dacă aplici produsul insuficient. Aplicarea corectă și reaplicarea regulată influențează mai mult rezultatul decât diferența dintre SPF 50 și 100.

Decide între filtre minerale și filtre chimice

Batonul SPF poate conține filtre minerale (numite și fizice) sau filtre chimice (organice). Alegerea depinde de tipul pielii tale și de toleranța individuală.

Filtre minerale

Oxidul de zinc și dioxidul de titan sunt cele mai utilizate filtre minerale. Ele formează un strat la suprafața pielii și reflectă sau dispersează radiațiile UV. Sunt frecvent recomandate pentru:

  • piele sensibilă;
  • dermatită atopică;
  • rozacee;
  • copii peste 6 luni (conform indicațiilor de pe ambalaj).

Aceste filtre încep să acționeze imediat după aplicare. Pot lăsa o peliculă discret albicioasă, mai vizibilă pe fototipurile închise.

Filtre chimice

Filtrele chimice absorb radiațiile UV și le transformă în căldură, care apoi se disipă la nivelul pielii. Textura este de obicei mai ușoară și invizibilă, ceea ce le face potrivite pentru reaplicare peste machiaj.

Pentru utilizare uzuală:

  • aplică produsul cu 15–20 de minute înainte de expunerea la soare;
  • verifică dacă este testat dermatologic;
  • evită zona ochilor dacă formula nu este indicată pentru această regiune.

Autoritățile europene reglementează strict concentrațiile și siguranța acestor filtre. Dacă ai piele reactivă, discută cu dermatologul sau farmacistul înainte să alegi un produs nou.

Corelează batonul SPF cu tipul tău de piele

Un baton SPF eficient trebuie să fie compatibil cu particularitățile pielii tale. Nu alege doar după ambalaj sau popularitate.

Dacă vrei să explorezi opțiunile disponibile și să alegi un SPF baton adaptat nevoilor tale, verifică cu atenție descrierea ingredientelor și indicațiile de utilizare de pe paginile specializate. Citește eticheta complet și caută informații despre tipul de piele căruia i se adresează produsul.

Piele sensibilă sau cu dermatită

Alege formule:

  • fără parfum;
  • fără alcool;
  • fără coloranți.

Caută mențiuni precum „hipoalergenic” și „testat dermatologic”. Înainte de utilizare, aplică produsul pe o zonă mică, de exemplu pe antebraț, și urmărește reacția timp de 24 de ore. Dacă apar roșeață, mâncărime sau usturime, evită utilizarea pe față.

Ten gras sau acneic

Pentru ten predispus la acnee:

  • verifică mențiunea „non-comedogen”;
  • alege texturi matifiante;
  • evită formulele bogate în uleiuri grele.

Batonul SPF poate fi util pentru retușuri rapide pe frunte, nas și bărbie, fără să încarce excesiv pielea. Totuși, dacă urmezi tratamente dermatologice cu retinoizi sau acizi exfolianți, pielea devine mai sensibilă la soare. În acest caz, protecția solară zilnică este obligatorie și trebuie adaptată cu ajutorul medicului.

Ten uscat

Caută ingrediente precum:

  • ceramide;
  • glicerină;
  • acid hialuronic;
  • squalan.

Acestea susțin bariera cutanată și reduc senzația de piele care „ține”. Aplică batonul peste o cremă hidratantă și lasă câteva minute între pași pentru absorbție.

Pentru copii

Pentru copii peste 6 luni, alege formule dedicate, în general cu filtre minerale. Evită expunerea directă la soare în intervalul 11:00–16:00 și completează protecția cu pălărie, haine cu țesătură densă și umbră. Pentru sugari sub 6 luni, cere sfatul pediatrului înainte de a aplica orice produs SPF.

Verifică rezistența la apă și transpirație

Mențiunea „rezistent la apă” indică faptul că produsul își menține protecția pentru 40 sau 80 de minute în contact cu apa, conform testelor standardizate. Această caracteristică devine importantă dacă:

  • Mergi la piscină sau la mare.
  • Practici sporturi în aer liber.
  • Transpiri abundent.

Chiar dacă batonul este rezistent la apă, reaplică produsul:

  • la fiecare două ore;
  • imediat după ce ieși din apă;
  • după ce te ștergi cu prosopul.

Frecarea mecanică îndepărtează o parte din stratul protector. Nu te baza pe o singură aplicare pentru întreaga zi.

Pentru drumeții montane sau sporturi de iarnă, ia în calcul că zăpada reflectă radiațiile UV, ceea ce crește expunerea. Aplică produsul pe nas, pomeți, buze și urechi, zone frecvent afectate de arsuri.

Alege între baton transparent și baton cu pigment

Batonul transparent se potrivește oricărui fototip și nu modifică aspectul machiajului. Îl poți aplica rapid peste fond de ten, cu mișcări ușoare, fără să apeși excesiv.

Batonul cu pigment (tinted) uniformizează discret culoarea pielii și poate estompa roșeața ușoară. Pigmenții ajută și la protecția împotriva luminii vizibile, care poate agrava melasma sau petele pigmentare.

Dacă ai hiperpigmentări sau urme post-acneice, varianta cu pigment poate susține strategia de protecție zilnică. Totuși, protecția reală depinde de valoarea SPF și de aplicarea corectă, nu de culoare.

Nu înlocui complet fondul de ten cu baton SPF dacă ai nevoie de acoperire mare. Folosește-l în primul rând pentru protecție și retușuri.

Aplică corect și integrează batonul în rutina zilnică

Eficiența produsului scade considerabil dacă aplici prea puțin. În majoritatea cazurilor, utilizatorii folosesc sub jumătate din cantitatea necesară.

Pentru rezultate stabile:

  • Aplică batonul pe piele uscată, la finalul rutinei de dimineață.
  • Treci de 3–4 ori peste aceeași zonă.
  • Uniformizează ușor cu degetele curate.
  • Nu uita nasul, urechile, linia părului și zona de sub bărbie.

Pentru reaplicare peste machiaj:

  • folosește mișcări blânde;
  • evită presiunea excesivă;
  • verifică în oglindă dacă ai acoperit uniform zonele expuse.

Dacă lucrezi la birou, ține batonul în geantă sau în sertar. Radiațiile UVA pătrund prin geam și contribuie la degradarea colagenului. Reaplică la prânz sau înainte de a pleca spre casă.

Nu folosi batonul ca unică metodă de protecție pentru tot corpul. Pentru suprafețe mari, loțiunile sau cremele sunt mai eficiente. Utilizează batonul pentru față, mâini, buze, cicatrici sau tatuaje.

Depozitează produsul într-un loc răcoros. Temperaturile ridicate pot modifica textura și stabilitatea filtrelor.

Ce să faci dacă ai o afecțiune dermatologică?

Dacă suferi de:

  • lupus eritematos cutanat;
  • melasmă;
  • cancer de piele în antecedente;
  • tratamente fotosensibilizante;

discută cu dermatologul înainte de a alege produsul. Unele medicamente cresc sensibilitatea la radiații UV, iar protecția trebuie adaptată individual.

Nu interpreta acest ghid ca pe un instrument de autodiagnostic. Dacă observi leziuni pigmentare care își modifică forma, culoarea sau dimensiunea, programează un consult dermatologic.

Recomandări pentru următorii pași

Verifică eticheta fiecărui produs, citește lista ingredientelor și adaptează alegerea la tipul tău de piele și la stilul de viață. Dacă ai nelămuriri, solicită sfatul unui farmacist sau al unui medic dermatolog. Ei te pot ajuta să identifici formula potrivită, mai ales dacă ai piele sensibilă sau urmezi tratamente dermatologice.

Integrează protecția solară în rutina zilnică, indiferent de anotimp. Aplică produsul corect, reaplică la intervale regulate și combină-l cu măsuri fizice de protecție: pălărie, ochelari de soare, evitarea expunerii la orele de vârf.

 

Notă: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru recomandări personalizate legate de sănătatea pielii tale, adresează-te unui specialist.

Citeste in continuare

Actualitate

O nouă etapă în apărarea orbitală: Pentagonul depășește impasul tehnic și reia lansările de sateliți

Publicat

pe

De

După o „pauză strategică” forțată de erori de proiectare și defecțiuni tehnice, Agenția pentru Dezvoltare Spațială (SDA) repornește motoarele. O nouă flotă de sateliți de ultimă generație este gata de lansare, marcând un moment critic în construcția infrastructurii defensive pe orbită joasă.

Statele Unite reiau oficial desfășurarea primei generații de sateliți din cadrul rețelei de transport spațial, după ce o serie de probleme tehnice a menținut programul la sol. Liderii agenției au confirmat că perioada de inactivitate a fost esențială pentru remedierea unor vulnerabilități critice descoperite la primele unități trimise pe orbită anul trecut. Planul actual vizează plasarea rapidă a peste 20 de noi vehicule spațiale, ca parte a unui efort masiv de a atinge pragul de 158 de sateliți funcționali în acest segment.

Depășirea erorilor de proiectare și a problemelor de propulsie

Drumul către o rețea orbitală infailibilă nu a fost lipsit de obstacole. Oficialii apărării au recunoscut deschis că primele zeci de unități lansate au suferit din cauza unor modele termice eronate și a unor defecțiuni la sistemele de propulsie electrică. Aceste probleme au împiedicat sateliții să ajungă pe planurile orbitale ideale, forțând inginerii să implementeze soluții de atenuare termică și ajustări software de ultim moment pentru restul flotei.

Această restartare a calendarului de lansări este privită cu o doză de optimism precaut. Deși verificările tehnice nu sunt complet finalizate pentru toate unitățile aflate deja pe orbită, experții sunt încrezători că experiența acumulată în ultimele șase luni va accelera procesul de integrare a noilor sateliți care urmează să părăsească rampa de lansare.

Provocările tehnologiei laser și obstacolele birocratice

Dincolo de hardware, Pentagonul se confruntă cu o provocare majoră în crearea unei „rețele de tip plasă” (mesh network). Dificultățile în producția legăturilor optice inter-satelitare – esențiale pentru comunicarea instantanee în spațiu – rămân un punct sensibil. Aceste conexiuni laser sunt coloana vertebrală a întregii arhitecturi defensive, fiind vitale pentru succesul inițiativei „Cupola de Aur”.

Mai mult, testarea tehnologiilor de transmitere a datelor către platformele militare de la sol se lovește de zidul autorizațiilor de spectru radio. În timp ce testele în largul oceanului și cu partenerii internaționali au primit undă verde, utilizarea acestor frecvențe deasupra teritoriului american rămâne blocată într-un proces administrativ anevoios, care durează deja de mai mulți ani.

Consolidarea capacităților tactice pentru teatrul de operații modern

Miza acestor lansări este transformarea unui concept teoretic într-o capacitate de luptă reală. Odată ce rețeaua va atinge o densitate critică de sateliți pe mai multe planuri orbitale, forțele armate vor beneficia de un flux de date în timp real, capabil să conecteze senzorii de detectare cu sistemele de interceptare într-un mod fără precedent.

Integrarea în noua rețea de date spațiale a Forțelor Spațiale va permite ca informațiile tactice să circule global, cu o latență minimă. Pentru strategii militari, acest moment marchează începutul unei noi ere, în care spațiul nu mai este doar un domeniu de observație, ci un centru nervos activ și rezilient pentru securitatea națională.

Citeste in continuare

Actualitate

O nouă etapă în apărarea antirachetă: SDA accelerează proiectul Golden Dome prin contracte de 1,75 miliarde de dolari

Publicat

pe

De

Agenția pentru Dezvoltare Spațială (SDA) a făcut un pas decisiv în consolidarea scutului defensiv al Pentagonului, atribuind companiilor L3Harris Technologies și Sierra Space contracte în valoare totală de 1,75 miliarde de dolari. Fondurile sunt destinate dezvoltării a 36 de sateliți performanți, concepuți pentru avertizarea, urmărirea și identificarea țintelor balistice, fiind piloni esențiali în arhitectura de protecție cunoscută sub numele de „Golden Dome”.

Cursă contra cronometru pentru anul 2028: Sateliții AMDT3 devin prioritate zero pentru Pentagon

Noile platforme orbitale, denumite oficial „Accelerated Missile Defense Tranche 3” (AMDT3), trebuie să fie gata de lansare până în 2028. Acest termen coincide cu mandatul președintelui Donald Trump, care a solicitat ca sistemul Golden Dome să fie complet operațional în acel an. Viteza de implementare este una neobișnuită pentru standardele militare, având în vedere că proiectele anterioare vizau orizontul anului 2029, fapt ce subliniază urgența strategică de a contracara noile amenințări hipersonice.

Inovație tehnologică pe orbită: L3Harris și Sierra Space revoluționează detectarea amenințărilor hipersonice

Efortul tehnologic este împărțit între cei doi giganți din industria aerospațială pentru a asigura o acoperire globală și persistentă. L3Harris va furniza 18 vehicule spațiale echipate cu senzori capabili să genereze date de înaltă precizie pentru interceptoare. În paralel, Sierra Space utilizează tehnologie de ultimă oră, inclusiv matrice de plan focal cu rezoluție 8K, pentru a detecta și urmări rachetele din momentul lansării până la impact. Această integrare de software avansat și senzori de înaltă rezoluție transformă detectarea pasivă într-un instrument activ de control al focului, capabil să neutralizeze vectori de atac sofisticați.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv21 de ore ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”

Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...

Exclusiv21 de ore ago

Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații

„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...

Exclusiv21 de ore ago

Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere

În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...

Exclusiv2 zile ago

Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)

„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi

De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...

Exclusiv2 zile ago

Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător

IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute

De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...

Exclusiv3 zile ago

Tatăl invizibil și sistemul somnoros — pamflet despre un copil lăsat pe pilot automat

O mamă disperată își povestește cazul „Bine ați venit la vizite… poate” — programul-fantomă Judecătoria a stabilit week-end-uri de vizită:...

Exclusiv3 zile ago

Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici

Salariul „de excelență” la plic, între cumetri: statul plătește, nașa încasează În timp ce colegii din Poliția Română află din...

Exclusiv4 zile ago

O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI

Când ceri drepturi salariale: ți se pune în brațe factura SRI Într-un dosar în care reclamanți sunt un sindicat și...

Exclusiv4 zile ago

O justiție cu două viteze: judecătorul blindat, polițistul abandonat în stradă

Un judecător, protejat imediat. Un polițist, lăsat să aștepte. În România pro-europeană, ediția 2026, statul pare să poarte uniformă doar...

Exclusiv5 zile ago

Comisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)

„Mafia antigrindină”, la buton. Comisia pentru Mediu, la pix Chiar dacă ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, forțează cu orice...

Exclusiv5 zile ago

Grădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul  (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare

De la ofițerul cu pietriș la ofițerul cu note informative După episodul cu „ofițerul–transportator de pietriș la negru” de la...

Exclusiv5 zile ago

ANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar

„Sectorul medical” pe sticle: când imaginea ANP se îneacă în alcool În Penitenciarul de Femei Târgșor, „sectorul medical” pare să...

Exclusiv6 zile ago

Vestul Sălbatic de Țăndărei: Polițiști cu pistolul la brâu, statul cu mâinile în buzunar

Atac armat la prânz: „Bună ziua, tragem în casă!” În plină zi, în municipiul Țăndărei, județul Ialomița, doi bărbați au...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv