Actualitate
Klaus Iohannis și contraproiectul de țară
Afirmația conform căreia Klaus Iohannis și PNL nu au elaborat și nu implementează un proiect de țară este total falsă. Există așa ceva. Cel puțin în plan programatic. Numai că, practic, proiecția asupra viitorului acestui stat se materializează într-un contraproiect. Din această perspectivă, cifrele oficiale sunt cât se poate de concludente. România face pași mari și bine planificați. Dar nu înainte, ci înapoi.
Lucrăm doar cu informații oficiale. Omologate de toate organizațiile și institutele de profil. Din perspectiva bogăției naturale, ocupăm locul cinci în competiția cu statele Uniunii Europene. Din cealaltă perspectivă, a calității vieții, suntem pe penultimul loc. Doar Letonia se mai află în urma noastră. Bulgaria ne-a depășit.
Forța statisticii, atunci când calculăm bogăția și, respectiv, sărăcia unei națiuni, este implacabilă. Iar statistica brută, în această accepțiune, este dată de trei numere. Produsul Intern Brut al unui stat. Produsul Intern Brut împărțit la numărul total de locuitori. Și dinamica. În sus sau în jos. Produsul Intern Brut al României ne plasează pe penultimul loc în Europa. Produsul Intern Brut care-i revine fiecărui locuitor ne plasează de asemenea pe penultimul loc, în condițiile în care Bulgaria, care ocupa anterior această poziție, ne-a devansat. Un proiect de țară nu se reduce desigur la o planificare inteligentă a modului în care România ar putea să genereze o creștere semnificativă și de altfel cuvenită în raport cu bogățiile ei naturale de la penultima poziție în clasament, la locul cinci în Uniunea Europeană. Un proiect de țară are desigur mai multe componente. Mai multe și mai subtile. Dar totul pleacă de la aceste cifre. Și în cele ce urmează vom face o succintă analiză retrospectivă.
În 2016 și 2017, ani în care, conform lui Klaus Iohannis, România a fost guverantă prost de către „ciuma roșie”, Produsul Intern Brut a crescut într-un ritm de 2.000 de dolari pe cap de locuitor pe an. În total, față de 2015, PIB-ul per capita a crescut cu 6.640 de dolari. Pare enorm. Dar nu este. În ciuda faptului că am înregistrat cea mai mare creștere din Europa. Și în ciuda faptului că această creștere, contrar afirmațiilor lui Klaus Iohannis, a fost sustenabilă. De ce am rămas în continuare în coada Europei?
Răspunsul ni-l poate da orice economist. Ritmul de creștere, deși printte cele mai mari din Europa, a fost insuficient. Decalajul nu poate fi recuperat – este la mintea cocoșului – decât prin imprimarea unui ritm mult mai mare. Care poate fi calculat. Ignor pentru moment în mod deliberat o realitate dezolantă. Și anume că acest ritm, în loc să crească, încetinește, tot conform staisticilor oficiale, sub guvernarea PNL și în condițiile în care, în mod explicit, Klaus Iohannis s-a transformat dintr-un președinte aflat în grevă, într-un președinte jucător. În paranteză fie spus, un președinte jucător este acela care renunță la funcția de mediere între puterile statului, pentru a încerca să se substituie acestora în mod explicit sau disimulat. Și care, în consecință, sub aspect moral cel puțin, preia și responsabilitățile. De aceea mă refer mai degrabă la Klaus Iohannis, decât la Ludovic Orban.
Dacă știm cu certitudine că recuperarea rămânerii în urmă a României depinde într-o măsură decisivă de ritmul de dezvoltare, dacă e limpede că acest ritm, deși aplaudat în plan național și internațional – mai puțin de către Klaus Iohannis – sub guvernările PSD a fost insuficient, atunci este la mintea cocoșului că principala condiție pentru ca România să ardă etapele și să ajungă într-o bună zi să se plaseze pe locul care ni se cuvine, adică pe locul cinci între națiunile europene, din persectiva bogăției care îi revine fiecărui locuitor, este o accelerare antecalculată a creșterii.
Creșterea este asigurată nu atât printr-un elan politic și nici măcar în baza încrederii cetățenilor români într-un destin luminos al acestei țări. Prozaic vorbind, creșterea este asigurată de investiții. Și de voința națională de a le face. De a renunța la ceva pentru altceva. De a renunța la unele satisfacții ale momentului, pentru satisfacții mult mai mari, prefigurate într-un viitor previzibil.
Dacă Klaus Iohannis ar fi avut un proiect de țară și dacă PNL, aflat la comanda acestuia, și-ar fi însușit ipoteticul proiect de țară, atunci am fi putut observa două poziționări clare. În primul rând o negare prin contestare argumentată a politicilor guvernărilor PSD din perspectiva faptului că guvernele socialiste, preocupate excesiv de menținerea propriului bazin electoral, au investit prea puțin în dezvoltare și prea mult în creșterea veniturilor populației. Liberalii ar fi trebuit să vină la semnalul lui Klaus Iohannis cu un program de natură să convingă populația că trebuie aleasă o altă cale. Pe scurt și brutal vorbind, investiții specifice mult blamatei „epoci de aur” și care, în condițile prezente, să se ducă undeva la 10-15% din Produsul Intern Brut. Apoi, în baza asumării și omologării acestui obiectiv, politica liberală urma să stabilească în mod înțelept în ce direcții se vor duce aceste investiții. Și să antecalculeze valoarea adăugată, respectiv profitul pe care societatea îl poate înregistra în planul creșterii Produsului Intern Brut. În 10-15 ani, România, implementând un program îndrăzneț și inteligent, ar putea recupera o bună parte din rămânerea în urmă.
Sunt de acord că un program de țară este mai complex. Dar un program de țară liberal nu poate face abstracție și nu poate arunca pur și simplu la gunoi raționamentul de mai sus. Problema este însă – și aceasta este marea dramă a lui Klaus Iohannis ca președinte, a PNL ca partid aflat la guvernare, dar și a societății românești în general – că un asemenea plan de țară nu numai că nu există, dar a fost chiar înlocuit cu un contraplan.
În mod deliberat, în mod programatic sau din pură prostie, în loc de un proiect de țară, ne-am trezit cu un contraproiect. Concret, cu un Guvern care, deși se numește național și liberal, face tot ce se poate pentru a ne împinge într-o direcție contrară. Iar cel mai corect indicator în acest sens este ce se întâmplă cu nivelul investițiilor și cum se reflectă acest nivel scăzut al investițiilor în mod concret în ritmul de dezvoltare, în PIB și în PIB-ul per capita.
Ar trebui să fiu pur și simplu orb sau de rea credință pentru a nu observa că acest contraproiect de țară este creat exclusiv în avantajul capitalului străin, care nu ar avea de ce să fie interesat nici de creșterea nivelului de salarizare al forței de muncă, nici de ameliorarea situației pensionarilor, dar cu atât mai puțin de impozitarea corectă a propriilor afaceri, de unde ar rezulta bani necesari investițiilor. Multinaționalele nu sunt dușmani ai României. Nici vorbă. Sunt agenți economici, care doresc să acționeze să obțină profituri cât mai mari într-un mediu care le este favorabil. Iar statele care se află în spatele acestor multinaționale nu sunt state inamice ale României. Sunt state partenere. Dar, totuși, oportuniste, așa cum întotdeauna s-a întâmplat în istorie. De ce să împarți la nivel european puterea și deciziile cu România? De ce ai face asta, dacă se poate și altfel?
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 12 ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 3 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Exclusivacum 12 oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Ancheteacum 3 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 4 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Exclusivacum 2 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”
-
Featuredacum 3 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Administratieacum 4 zileInvestiții în patrimoniul național: Ministerul Culturii lansează programul de finanțare a cercetării arheologice sistematice pentru anul 2026



