Actualitate
Orban după Orban

Ce a vrut să spună „number one”, alias Rareș Bogdan, prin mesajul său din fulminantul discurs în fața staff-ului liberal? La ce s-a gândit prim-vicepreședintele PNL în mod concret, atunci când a făcut afirmația, aparent șocantă, că Orban va rămâne premier, chiar dacă va fi demis? Să încercăm împreună să răspundem la această întrebare. Răspunsul face toți banii.
A fost un discurs extrem de dur. Și extrem de critic la adresa unor membri ai Cabinetului. Cât putea fi de dur și cât putea fi de critic, în condițiile în care decența îi impunea lui Rareș Bogdan să nu meargă totuși cu adevărul până la capăt. Cum ar fi făcut-o dacă ar fi rămas în continuare principala vedetă a postului Realitatea TV. Cum singur a precizat. Iar precizarea are rostul ei.
Rareș Bogdan exprimă acea linie din interiorul PNL asumată și împărtășită tacit de președintele Klaus Iohannis, conform căreia Executivul sub comanda lui Ludovic Orban a dat-o n bară. Numai că această afirmație nu putea fi făcută pe șleau. Pentru că ar fi dinamitat întregul partid într-un moment dificil. Când și așa este gata să deraieze de pe șinele guvernării. Afirmația extrem de dură a fost făcută cu maximă eleganță. Atâta câtă se putea. În sensul că Orban este, vezi Doamne, lăsat de miniștrii săi să încaseze lovitură după lovitură și să devină paratrăsnetul Guvernului. Pentru că niciunul dintre miniștrii care dețin portofolii cheie nu își asumă propriile greșeli și nu face un minim efort de a le explica cetățenilor prin intermediul presei ce planuri au și cum înțeleg să le înfăptuiască. Vezi Doamne, principalul lor păcat nu ar fi contraperformanțele, ci lipsa unei comunicări adecvate. Față în față cu realitățile politice ale acestei guvernări, care pare a se epuiza înainte de a funcționa cu toate motoarele turate la maximum, ce avertisment mai dur ar fi putut lansa cel care, neoficial, este de fapt purtătorul de cuvânt al cenzorilor lui Ludovic Orban? Care mâine s-ar putea transforma în inchizitori.
Dar discursul lui Rareș Bogdan mai cuprinde, cum arătam la începutul acestei analize, o afirmație surprinzătoare. Și anume că dacă Guvernul va fi demis printr-o moțiune de cenzură, Orban va continua să rămână la butoane. Ce înseamnă asta? Că Rareș Bogdan știe cu certitudine, cum știm și noi, că Ludovic Orban nu va demisiona în nicio circumstanță. Dacă demisionează e dus bine merci și din Palatul Victoria, dar și din biroul său de președinte PNL. Dacă nu demisioneză, nu poate fi demis decât printr-o moțiune de cenzură. Acum sau, mai degrabă, mai târziu. Iar Rareș Bogdan îl asigură, încercând să-l liniștească, că și în eventualitatea căderii Guvernului prin moțiune de cenzură el, Ludovic Orban, tot va continua să rămână la butoane. Fix în biroul său de premier.
Primind aceste asigurări, Orban ar trebui să stea liniștit. Și să nu se agite prea mult nici în condițiile în care acum sau data viitoare partidele parlamentare se vor mobiliza în vederea demiterii Guvernului. Poate chiar aceasta să fie explicația unei decizii neașteptate și curajoase a conducerii PNL de a-și obliga parlamentarii să rămână în sală atunci când va fi votată moțiunea de cenzură și chiar să voteze. PNL își asumă astfel și scenariul unor defecțiuni de ultim moment, generate de la Cotroceni sau din direcția serviciilor și constând în activarea unor drone în sensul căderii Guvernului.
Dar Orban trebuie să stea liniștit. Conform Constituției, până când e instalat un nou Guvern, Ludovic Orban rămâne la butoane. Fix așa cum a prezis Rareș Bogdan. Ceea ce nu a spus însă „number one” este că vor fi mai puține butoane. Un Guvern demis printr-o moțiune de cenzură, până când este înlocuit de un nou Guvern, lucrează în regim de avarie. Cu atribuții substanțial reduse. Este un Guvern castrat, a cărui voce se subțiază vizibil. Ca de altfel și vocea lui Ludovic Orban. În subtext, dacă ne pripim, putem trage concluzia că, și demis, Orban va rămâne mult și bine la butoane. Ni se sugerează astfel că se intră în spirala anticipatelor. Respectiv după demitere, care s-ar putea produce în câteva zile, în timp ce Orban continuă să meargă conștiincios la slujba de la Palatul Victoria, de la 7 dimineața până la miezul nopții, cum povestește, președintele Klaus Iohannis ar declanșa carnavalul. Ar anunța și ar programa consultări cu partidele parlamentare. Acestea ar avea loc. La capătul consultărilor, în circa zece zile de la declașarea crizei guvernamentale, el va nominaliza un premier. În principiu acesta poate fi chiar și Ludovic Orban, deși asta ar însemna o sfidare brutală a Parlamentului. Candidatul de premier ar urma să negocieze la rândul său cu partidele politice, pentru a încerca să formeze o majoritate. În urma acestor negocieri, ar rezulta componența unui nou Guvern în raport cu noul algoritm al puterii. Această nouă echipă de miniștri, în care, din nou, în principiu se pot regăsi și câțiva din actualii miniștri, va trebui să realizeze un program de guvernare. Acest program de guvernare, împreună cu echipa de miniștri, vor trece prin ciurul comisiilor de specialitate din Parlament, pentru a primi un aviz. În final, se va da un vot în plen. În acel moment, PNL va trebui să dovedească că atinge din nou numărul magic de 233. Numărul minim de voturi necesare pentru instalarea unui nou Guvern. Întreaga tevatură, oricât de rapidă ar fi desfășurarea evenimentelor, va mai putea să dureze circa 20 de zile. Și astfel s-ar face o lună. Dacă și numai dacă Parlamentul decide să dea un vot de încredere acestui al doilea Guvern. Dacă nu, întreaga operațiune se reia și vor mai trece cel puțin trei săptămâni până când un al doilea Guvern va fi instalat. Abia dacă și acest Guvern cade, se ajunge la anticipate.
Deci ne mai pot aștepta cel puțin două luni de criză guvernamentală, dacă acum sau la viitoarea asumare Guvernul Orban cade. Ceea ce nu spune Rareș Bogdan este că Ludovic Orban ar putea la limită să supraviețuiască un timp, ar putea fi desemnat chiar pentru a doua oară premeir de către Klaus Iohannis, dar în niciun caz nu va fi desemnat candidat de premier și a treia oară. Dacă se ajunge la a treia încercare, el va fi măturat de la Palatul Victoria și, în scurt timp, și de la conducerea partidului.
Ceva trebuie să se întâmple, iar seismograful „number one” a sesizat. Guvernului Orban i s-a terminat oxigenul. Iar Ludovic Orban devine paratrăsnet, pentru că așa se și cuvine. În definitiv, el și-a asumat această echipă, el o conduce, iar dacă unii miniștri alunecă și cad în fund, tot el este principalul vinovat. Orban după Orban mai poate supraviețui. Dar pe termen foarte scurt!
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 13 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!