Actualitate
Cum s-a infruptat UTI , la greu, din banii Aeroportului Otopeni. D.N.A-ul se face ca…NU VEDE!
Tiberiu Urdăreanu, patronul grupului United Trade International (UTI), a intrat în posesia unor contracte grase cu statul, fără niciun fel de licitație și la prețuri maximale. D.N.A-ul se face ca…NU VEDE! După zeci și sute de milioane de euro câștigate de la stat ori firme private precum: Palatul Parlamentului, Eximbank,
BANCOREX, Ministerul Finantelor Publice, Banca Agricolă, Ministerul Transporturilor, RENEL, RATB, Anchor Grup, Carrefour, Cora și altele, a venit rândul Companiei Naționale AEROPORTURI BUCUREȘTI SA să plătească zeci de milioane aceluiași personaj preferat de-a lungul timpului în domenii de securitate și nu numai. Firmei UTI i s-a pregătit – cu dedicație – o nouă atribuire a unui contract în sumă de aproape 28.000.000 de euro, la care nicio altă firmă nu putea aspira.
CN Aeroporturi București, mai exact Aeroportul Internațional Henri Coandă de la Otopeni, a pus la bătaie, la sfârșitul lunii octombrie 2014, suma de 27,9 milioane de euro pentru „Servicii de exploatare, întreținere cu asigurarea garanției totale, reparații accidentale, gestionare energie și utilități și managementul tehnic al sistemelor, echipamentelor și instalațiilor în funcțiune la Aeroportul Internațional Henri Coandă București“, contractul urmând a se derula pe perioada a cinci ani. Ceea ce înseamnă că UTI, din poziția de unică ofertantă care a îndeplinit condițiile din caietul de sarcini, încasează anual câte 5,58 milioane de euro de la aeroport. Licitația electronică preconizată fusese stabilită pentru data de 8 decembrie 2014, la ora 10.00.
Bonus pentru UTI cu doua zile înainte de așa-zisa licitație
Cu doar două zile înainte de anunțata licitație, recte la 6 decembrie 2014, CN Aeroporturi București SA atribuie direct aceleiași UTI, aparținând lui Tiberiu Urdăreanu, în asociere cu firma italiană Gemmo SPA, un alt contract în valoare de puțin peste două milioane de euro pentru: „Servicii de exploatare, întreținere, gestionare, administrare energii și utilități și managementul tehnic al resurselor, echipamentelor și instalațiilor mecano-energetice în funcțiune la AIHCB“. Este vorba despre o atribuire directă, în urma unei negocieri fără anunț de participare, justificată pe hârtie în modul următor: „Situație de urgență extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă“. Altfel spus, conducerii Aeroportului Otopeni nu i-a trecut din vreme prin cap că va avea nevoie de respectivele servicii, până în ceasul al doisprezecelea, când și-a adus aminte că UTI asociați cu italienii le pot da o mână de ajutor. Mai mult, criteriul de atribuire fixat a fost „Prețul cel mai scăzut“, de unde se naște o întrebare de bun simț: dacă atribuirea a fost directă, adică cu dedicație pentru asocierea UTI – Gemmo, cine putea oferi un preț mai mic?
Dar, după cum se poate observa cu ușurință din denumirea ușor schimbată a celor două contracte, este vorba despre aceeași prestație a furnizorului către același beneficiar. Și-atunci, se pune încă o întrebare: de ce era nevoie de cadoul de două milioane de euro din 6 decembrie 2014, când la numai două zile urma să aibă loc licitația pentru alte aproape 28 de milioane de euro, pe o perioadă de cinci ani, adjudecatar fiind aceeași asociere UTI – Gemmo SPA? Drept bonus?
Vechi state de plată
Asocierea în discuție se ocupă cu treburile Aeroportului Otopeni de ani buni, fără ca vreo altă firmă să-i poată lua caimacul. La sfârșitul anului 2007, când o aeronavă a Companiei Tarom a intrat într-un utilaj de întreținere aflat pe pista de decolare, ROMATSA (care dirijează traficul aerian prin turnul de control) a cerut magistraților ca și UTI – Gemmo să răspundă în solidar pentru eveniment. Hocus-pocus, asocierea mânuită de Urdăreanu a ieșit basma curată și numai ROMATSA a plătit oalele sparte.
În 2014, UTI a mai înhățat un contract cu Aeroportul Băneasa, de 2,2 milioane de euro, tot prin atribuire directă, pentru „Servicii de upgrade, întreținere și reparații echipamente cu raze X“, la un preț mai mare decât a zece instalații nou-nouțe.
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 23 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 13 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



