Actualitate
Cum își asumă răspunderea liberalii?
Procedura asumării răspunderii prin Parlament se aplică în mod excepțional. Este prevăzută prin Constituție, pentru că părinții Legii Fundamentale au stabilit că s-ar putea ca, în anumite momente, Guvernul să aibă nevoie să legifereze repede și altfel decât pe calea ordonanțelor de urgență. Dar tocmai din acest motiv, asumarea răspunderii se face rar și, în mod normal, doar pentru o singură lege. Orice altă formulă violează cea mai importantă putere în stat, Parlamentul. Iar PNL tocmai se pregătește de un viol.
În persoana lui Cătălin Predoiu avem un specialist de mare clasă nu numai al asumărilor de răspundere, ci și a asumării, prin forțarea Constituției, a unor pachete de acte normative. Tot el este cel care, în numele Guvernului Boc și la comanda lui Traian Băsescu a asumat răspunderea Executivului în Parlament pentru patru legi, cele mai importante după Legea Fundamentală, care este Constituția. Așa ne-am pricopsit, fără dezbateri parlamentare, cu Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală. Toate, rezolvate dintr-un foc. Rezultatul a fost că numai până în prezent, sesizată fiind, Curtea Constituțională a descoperit sute de articole aflate în discordanță cu Legea Fundamentală. Practic, consecința demersului de atunci al lui Predoiu este un haos legislativ, care le-a creat uriașe probleme cetățenilor României. Și, evident, sistemului judiciar. Iar acum, din nou, același Cătălin Predoiu se pregătește să mai tragă un tun.
Imediat după Legea bugetului, pe care PNL a promis să o finalizeze în luna decembrie, în ianuarie suntem anunțați că, din nou, România va fi supusă unei proceduri de asumare a răspunderii. Și nu pentru un singur act normativ. Iar avem de-a face cu un pachet de legi. Nu este clar câte vor fi. Dar vor fi mai multe. Această asumare de răspundere pentru un pachet de legi este pe de-o parte o mare tâmpenie și, pe de altă parte, o operațiune extrem de periculoasă. Care poate întoarce România din nou cu roțile în sus. Să mă explic.
Vor fi mai multe acte normative. Care, în intenție cel puțin, acoperă domenii diferite. Să admitem că în cazul unuia dintre acestea urgența este motivată iar partidele poltice din Parlament sunt de acord să promulge actul normativ fără dezbatere, printr-o procedură sumară. Dar ce se întâmplă în situația în care unul sau mai multe acte normative din pachetul propus nu întrunesc consensul partidelor politice și, respectiv, consensul parlamentarilor? Procedura asumării răspunderii la pachet nu permite o separare a unor legi bune de legile apreciate drept rele. În această situație, parlamentarilor nu le mai rămân decât două soluții. Fie resping în bloc pachetul de legi, deși unul sau mai multe acte normative se justifică, fie admit totul în bloc, deși unul sau mai multe acte normative sunt de natură să destabilizeze statul român într-un domeniu sau în altul. Mă pun în locul unui parlamentar și îmi dau seama că, în ambele scenarii, mă aflu aproape în fața unui fapt împlinit. Oricum aș reacționa, aș reacționa greșit.
Pentru a mă face și mai bine înțeles, voi recurge la un raționament prin reducere la absurd. Dacă spiritul Constituției este încălcat și ni se propune un pachet cu câteva legi, într-o procedură de asumare de răspundere, mă întreb, mergând pe aceeași logică, ce s-ar întâmpla dacă liberalii ar trece o singură dată prin asumare de răspundere nu două-trei legi, ci sute de acte normative, pe care le au în vedere.
Dacă Cătălin Predoiu face un pachet mai mic legislativ, nimic nu-l poate împiedica să facă și un pachet mai voluminos. În diferite faze ale procedurii parlamentare, sunt sute de acte normative propuse în ultimii doi ani de liberali, pe care domnul Predoiu le-ar putea strânge într-un pachet voluminos, le-ar pune fundiță și le-ar supune unei asumări de răspundere astfel încât printr-o singură lovitură de tun să fie finalizat cât ai zice „pește” întregul program legislativ al partidului. Și dacă tot procedează astfel, ar însemna o nimica toată să mai adauge la acest pachet voluminos și toate celelalte acte normative derivate din programul de guvernare. Sau din alte proiecte mai trăsnite ale liberalilor. Parlamentul ar fi întrunit și ar vota, pentru ca nu care cumva altfel să se intre în spirala alegerilor anticipate, situație în care deputații și senatorii și-ar scurta în mod voluntar mandatul, pierzând astfel și pensiile speciale.
Și, după aceea, ce ar mai urma să facă timp de câțiva ani parlamentarii? Să-și ia vacanță! Pentru că, dacă tot au votat fără dezbatere, în avans, toate actele normative care le-au trăsnit liberalilor prin cap, deputații și senatorii, indiferent de partid, nu mai au obiectul muncii. Și pleacă acasă. Și, uite așa, înlocuim un sistem constituțional, printr-un sistem anti-constituțional.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS
Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.
O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin
Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.
Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.
Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035
Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.
Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.
Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare
În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.
Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.
Actualitate
O nouă frontieră pentru marina italiană: Pierroberto Folgiero anunță planurile Fincantieri pentru propulsia nucleară
Într-o mișcare strategică menită să redefinească puterea navală a Italiei, cel mai mare constructor de nave din țară explorează integrarea reactoarelor nucleare de ultimă generație, în timp ce armata studiază fezabilitatea primelor sale forțe navale propulsate atomic.
Tehnologie de ultimă generație pe mare: Proiectul Minerva și viitorul reactoarelor nucleare
Pierroberto Folgiero, CEO-ul Fincantieri, a confirmat recent interesul major al companiei pentru propulsia nucleară, subliniind că studiile actuale vizează reactoarele din generațiile a treia și a patra. Deși o implementare imediată nu este iminentă, constructorul italian caută activ parteneriate pentru a acoperi întregul lanț de valoare al acestei tehnologii complexe. Această inițiativă se aliniază cu Proiectul Minerva, lansat de Ministerul Apărării din Italia, care evaluează modul în care reactoarele nucleare mici pot asigura atât propulsia, cât și producția de energie electrică pentru navele de suprafață și submarinele viitorului. În prezent, în Europa, doar Franța, Marea Britanie și Rusia dețin astfel de capacități, însă oficialii italieni consideră că este momentul ca Roma să adopte o atitudine vizionară în acest domeniu.
Inovație sub presiune: Lecțiile din Ucraina și revoluția comunicațiilor subacvatice
Dincolo de ambițiile nucleare, Fincantieri își îndreaptă atenția către tehnologiile fără echipaj, inspirându-se din dinamica războiului din Ucraina. Folgiero a evidențiat faptul că interesul principal nu rezidă neapărat în construcția dronelor de suprafață, ci în sistemele sofisticate de comandă și control. Abilitatea de a menține legături satelitare sigure în zone fără acoperire telecom reprezintă lecția esențială preluată de pe frontul ucrainean. În acest sens, compania colaborează deja pentru integrarea tehnologiilor wireless în dronele subacvatice destinate protecției infrastructurii critice, un sector considerat esențial pentru securitatea maritimă modernă.
O singură flotă pentru Europa: Colaborarea multinațională prin programul corvetei europene
O altă prioritate pe agenda constructorului italian este consolidarea cooperării la nivel continental pentru a evita duplicarea costurilor de cercetare și producție. Programul Corvetei Europene de Patrulare (EPC), care implică Italia, Franța, Spania și Grecia, este oferit ca exemplu de succes în armonizarea cerințelor militare. Conform conducerii Fincantieri, standardizarea platformelor navale este singura cale logică pentru viitor, argumentând că nu există „valuri italiene sau franceze”, ci un singur mediu maritim care necesită soluții comune. Această abordare colaborativă urmărește să creeze nave interconectate, capabile să opereze eficient în cadrul unei arhitecturi de apărare europene integrate.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă contractul de 2 miliarde de dolari pentru noii sateliți MUOS
Într-o mișcare strategică ce reconfigurează ierarhia marilor contractori de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru construcția următoarelor două unități ale sistemului de comunicații prin satelit MUOS (Mobile User Objective System). Decizia marchează o turnură semnificativă, având în vedere că Lockheed Martin a fost partenerul istoric care a realizat primele cinci componente ale acestei constelații esențiale pentru securitatea națională.
Contractul, evaluat la 2 miliarde de dolari, vizează dezvoltarea, livrarea și testarea pe orbită a două noi platforme de comunicații în bandă îngustă. Acestea sunt programate pentru lansare nu mai devreme de anii 2031 și 2032, moment în care rețeaua MUOS va ajunge la un total de șapte sateliți activi, asigurând o acoperire globală superioară și o reziliență sporită în teatrele de operațiuni.
Continuitate și modernizare pentru comunicațiile ultra-secrete ale forțelor navale
Sistemul MUOS reprezintă coloana vertebrală a comunicațiilor securizate de frecvență ultra-înaltă (UHF) pentru armata americană și aliații săi, fiind un instrument vital în special pentru forțele navale. Deși programul a fost transferat sub tutela Space Force, importanța sa tactică rămâne neschimbată: oferă legături de date critice și comunicații vocale protejate chiar și în cele mai austere medii de luptă.
Această etapă de extindere a duratei de viață a sistemului vine după o competiție acerbă desfășurată pe parcursul ultimilor doi ani. Atât Boeing, cât și Lockheed Martin au beneficiat inițial de contracte de proiectare în valoare de 66 de milioane de dolari, însă oferta Boeing a fost cea care a convins autoritățile de achiziții să schimbe furnizorul principal pentru această fază critică a programului.
O privire spre viitor: De la investiții masive la potențiala integrare a sectorului comercial
Efortul financiar pentru susținerea acestui program este unul considerabil, reflectând prioritatea acordată supremației tehnologice în spațiu. Bugetul pentru cercetare și dezvoltare va atinge un vârf de peste 850 de milioane de dolari în anul fiscal 2027, totalizând investiții de 2,6 miliarde de dolari până în 2031. Aceste resurse sunt menite să garanteze că actuala constelație va rămâne pe deplin operațională cel puțin până în anul 2035.
Totuși, în paralel cu acest contract mamut, se prefigurează o schimbare de paradigmă. Space Force lucrează deja la o strategie pe termen lung care ar putea vedea transferul misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali. Această viziune sugerează că, deși prezentul aparține giganților industriali tradiționali, viitorul infrastructurii orbitale ar putea fi definit de agilitatea și inovația sectorului privat privatizat.
-
Exclusivacum 3 zile„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 2 zileO feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum o ziDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 3 zileCatedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 2 zileBebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 4 zileFurați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
-
Exclusivacum 3 zileCoca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele



