Actualitate
Eșecul programat al Guvernului Orban
Este posibil ca peste câteva zile votul din Parlamentul României să trântească acest proiect guvernamental. Și atunci vom vorbi despre fostul viitor pemier Ludovic Orban. Dar la fel de posibil este ca guvernul să treacă. Dacă va trece, se va confrunta cu un eșec de mari proporții. Acest eșec previzibil este pus de cei mai mulți analiști pe seama compoziției extrem de eterogene a coaliției care va susține noul executiv. Numai că lucrurile nu stau chiar așa.
Desigur, este o nebunie să ne imaginăm că mai multe partide politice cu obiective nu numai diferite, ci chiar divergente își vor putea acorda instrumentele, astfel încât guvernul Orban să supraviețuiască. Și să aibă succes. Chiar în condițiile în care mandatul său e limitat în timp și în conținut. Există însă o cauză mult mai profundă a eșecului, pe care eu mă grăbesc să-l anticipez. Aceasta ține de management. Sau mai bine zis de lipsa managementului.
Ludovic Orban a condus o bună bucată de timp Partidul Național Liberal. A reușit să dovedească sau nu că este un bun manager de partid? Răspunsul la această întrebare este esențial. Cum ne-am putea imagina că o persoană incapabilă să-și conducă așa cum trebuie partidul, ar putea conduce în mod corespunzător o coaliție de partide? Și un guvern cum este cel al României? Eu unul am încercat să răspund și am și răspuns la întrebarea care mi se pare a fi cheia viitorului proxim. Cum a condus Ludovic Orban Partidul Național Liberal?
Într-un demers editorial anterior am arătat – și nimeni nu m-a contrazis și nimeni nu mă poate contrazice – că Partidul Național Liberal a funcționat alandala din perspectiva structurării sale pe comisii de specialitate. Despre modul în care PNL a evoluat din perspectiva organizării sale în teritoriu și la nivel central, s-au spus până în prezent multe lucruri și s-au făcut multe afirmații în general grave. În sensul că au existat și continuă să existe prea multe organizații cu conduceri provizorii, având la vârf oameni numiți practic de Ludovic Orban și care oricând pot fi debarcați de către acesta. Personalități de mucava, care nu au în spate votul democratic, de jos în sus, al liberalilor. Și, fiind lipsiți de legitimitate, sunt lipsii de autoritate și de forță. Ori fără oameni puternici, nu poate exista un partid puternic. Nimeni însă – sau aproape nimeni – nu a dezbătut public o altă realitate liberală, care, din perspectivă organizatorică, este la fel de gravă ca pierderea din perspectivă ideologică a substanței de partid liberal și național. Și mă întorc din nou la inexistența unui mecanism intern de dezbatere a marilor teme cu care se confruntă națiunea și statul român. Mecanism de dezbatere care ar fi fost de natură să se constituie într-o veritabilă bancă de idei și de proiecte și de soluții pe care acest partid, care, iată, e la un pas de a deveni guvernamental, să poată conduce în mod energic, inteligent și benefic România.
Conform statutului, au existat și în PNL, ca și în alte partide, comisii de specialitate. În fruntea acestor comisii ar fi trebuit să se afle cei mai buni specialiști în domeniile respective, recrutați din rândul fruntașilor liberali. Aceștia în mod normal ar fi primit încrederea partidului și ar fi fost în măsură să furnizeze staff-ului de conducere soluții pentru toate problemele cu care se confruntă administrația publică centrală și locală și să aducă partidul în situația în care să poată răspunde cu brio tuturor provocărilor, atât din poziția de formațiune politică de opoziție, cât și din cea de partid aflat a guvernare. Și iată s-a întâmplat un fapt pe care eu nu mă feresc să-l etichetez drept catastrofal. Acum, când PNL dă un prim examen în fața națiunii române, acele personalități care au condus comisiile de specialitate ale partidului sunt în mod straniu și de neînțeles absente. Cum este posibil?
Răspunsul la întrebarea dramatică de mai sus poate fi dat în două chei. Este posibil ca întreaga activitate internă a partidului la acest capitol esențial să fi fost formală. Cu alte cuvinte, șefii comisiilor de specialitate să fi fost puși în aceste poziții nu în raport cu statutul profesional al acestora, cu expertiza lor într-un domeniu sau altul, ci după criterii de tip clientelar. Dacă această structurare a partidului a fost formală și nu operată după rigorile unui management modern, atunci este de înțeles de ce în acest moment, când Ludovic Orban dă un examen important, oferind Românei o echipă care urmează să conducă guvernul, numele acestor șefi de comisii pur și simlplu nu se regăsesc în rândul formației cu care președintele PNL pleacă la drum. Deci în primul scenariu, întrucât șefilor comisilor de specialitate au fost puși în acele poziții după ureche și nu a mai interesat pe nimeni din partid cum funcționează respectivele comisii, devine de înțeles de ce, prins la înghesuială, Ludovic Orban își alege cabinetul virându-l altor persoane. Acest tipar trebuie extins și asupra comisiilor de specialitate din Parlamentul României, care și ele ar fi trebuit să îi furnizeze lui Ludovic Orban un material uman de valoare și deci valorificabil în noul executiv. Dar probabil că și desemnarea reprezentaților PNL în aceste comisii s-a făcut tot după ureche. Mai există însă un al doilea scenariu posibil.
În al doilea scenariu, pe care eu îl apreciez a fi mai optimist, comisiile de specialitate PNL, ca și cele din Senat și Camera Deputaților, au fost mobilate cu personalități bine articulate din punct de vedere profesional. Dar care, din motive încă de neînțeles, nu au fost recrutate de Ludovic Orban pentru a face parte din echipa guvernamentală.
Una peste alta, cum am arătat ieri, din cabinetul Orban, așa cum este el propus, nu face parte decât o singură persoană dintre cele asupra cărora m-am referit generic, și anume Liviu Brătescu, propus pentru Ministerul Culturii. Toți ceilalți sunt extrași de Ludovic Orban după criterii numai de el înțelese.
Și așa se face că liderul PNL, programat de Klaus Iohannis pentru a deveni premier în locul doamnei Viorica Dăncilă, ne propune astăzi o echipă cel puțin controversată. În care viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării este doamna Raluca Turcan. Devenită celebră în urma sechestrării Sorinei Plăcintă, fost palamentar PDL, în ziua în care, printr-o moțiune de cenzură, Guvernul PDL urma să fie demis și exista riscl ca Sorina Plăcintă să voteze „pentru”. Aceeași doamnă Raluca Turcan mai este identificată și cu persoana la care se referea Ludovic Orban, în sensul că ar fi făcut carieră politică trecând prin patul unor demnitari. Cu referire expresă la Theodor Stolojan. Raluca Turcan nu are niciun fel de experiență în domeniul pe care urmează să-l conducă din Palatul Victoria.
Un alt membru al proiectatului guvern Ludovic Orban este Cătălin Predoiu. Cel căruia, în două rânduri, Klaus Iohannis i-a promis că-l va desemna premier. Nu a făcut-o. Îl aduce acum Orban la Justiție. Cătălin Predoiu este de meserie jurist. Un jurist bun. Și a mai condus acest minister și în trecut. Când, în parteneriat cu Traian Băsescu și cu Monica Macovei, și-a asumat paternitatea celor mai importante legi după Legea Fundamentală, care este Constituția, respectiv a Codurilor civil, de procedură civilă, penal și de procedură penală. Numai că a făcut-o hoțește. Codurile au fost scrise pe genunchi, în mare viteză, nu au fost supuse dezbaterii publice, nu au fost supuse dezbaterii parlamentare și au fost adoptate prin procedura asumării răspunderii Guvernului. În felul acesta, România s-a pricopsit cu un sistem legislativ în mare parte aberant. Sunt sute de articole din aceste coduri importante identificate în prezent drept neconstituționale de către CCR.
Să continuăm? Să continuăm cu Nicolae Ciucă, în poziția de ministru al Apărării. PNL nu a găsit printre membrii săi niciun civil pe care să-l poată plasa în această poziție. Așa că a recurs la un general. În condițiile în care, prin Tratatul de aderare, România s-a angajat ca în poziția de ministru al Apărării să fie întotdeauna un civil și niciodată un militar activ.
Pot continua, dar referirile ar fi aproape fără sfârșit, această listă a găselnițelor lui Ludovic Orban pentru cabinetul său. Cu Sorin Moldovan, pupilul lui Vasile Blaga, pentru Ministerul Tineretului și Sportului. Cu Adrian Oros, propus de Nini Săpunaru și acceptat de Ludovic Orban, pentru Ministerul Agriculturii. Cu Costel Alexe, la Ministerul Mediului, plasat în această funcție numai și numai fiindcă i-a fost fidel lui Ludovic Orban din poziția de șef al filialei PNL Iași, una dintre cele mai slabe organizații liberale. Și așa mai departe, până la „rezistentul” Florin Cîțu, ejectat de sistemul bancar în toiul unui uriaș scandal de corupție și salvat de PNL, care l-a pus pe lista parlamentarilor. Cu Florin Cîțu la butoane, isteria împotriva bugetarilor se va materializa într-o mișcare care va da peste cap o bună parte din administrația publică centrală.
Dar mă opresc. Repetând afirmația că un slab manager de partid nu poate fi decât un manager de țară și mai slab. Și cumva, pentru prima dată în istoria recentă a României, eșecul este dinainte programat și proiectat cu o claritate dezarmantă.
Sorin Rosca Stanescu
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 21 de ore
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 13 ore
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 5 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zile
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri