Administratie
Ultimile vestigii ale individualității administrative a Basarabiei au dispărut o dată cu transformarea ei în gubernie în 1873
Teritoriul dintre Prut și Nistru, anexat de Rusia în 1812, a primit de la noul stăpân numele de Basarabia prin extinderea denumirii avute până atunci numai din zona învecinată brațului Chilia, unde se exercitase în secolul al XIV-lea stăpânirea Țării Românești, numită și Basarabească, după dinastia Basarabilor.
În primii ani ai ocupației, Basarabia a beneficiat de un regim de autonomie, cu o administrație bilingvă (română/„moldoveană” și rusă) și cu păstrarea legislației locale, primul guvernator civil fiind boierul moldovean Scarlat Sturdza. Statutul din 1818 a introdus primele limitări ale autonomiei, care a fost deplin abolită în 1828. Legea promulgată în acest an a inclus Basarabia în gubernia Novorossiisk, desființând funcția de guvernator, și a făcut din limba rusă unica limbă în administrație și în justiție, da, întrucât locuitorii români nu cunoșteau rusa, s-a admis, în „caz de necesitate”, și traducerea în română, care a continuat să fie folosită în redactarea cererilor; în 1836, s-a stabilit o perioadă de tranziție de șapte ani, în cursul căreia limba „moldovenească” mai putea fi utilizată, urmând ca din 1843 să fie întrebuințată în toate actele numai în limba rusă.
În școli limba română a fost predată până la sfârșitul anilor ̛60-începutul anilor ̛70, când învățarea ei a fost oprită.
Ultimile vestigii ale individualității administrative a Basarabiei au dispărut o dată cu transformarea ei în gubernie în 1873
A.V. Boldur a distins în perioada stăpânirii rusești a Basarabiei succesiunea a trei perioade de libertate și a trei perioade de reacțiune, astfel: 1812-1828 (libertate); 1828-1856 (reacțiune); 1856-1866 (libertate); 1866-1904 (reacțiune); 1905-1906 (libertate); 1907-1912 (reacțiune). El remarcă – întemeiat – că perioadele de libertate (termenul este de înțeles în sensul că autoritățile ruse au lăsat mai multă libertate inițiativelor locale) au fost inaugurate de un război. După cel din 1812, Petersburgul a lăsat un regim de autonomie destinat să evite nemulțumirea populației, intrate în frontierele rusești; înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii (1953-1856) a dezvăluit criza regimului absolut al lui Nicolae I și a generat politica de reformare a lui Alexandru al II-lea; în sfârșit, înfrângerea Rusiei în războiul ruso-japonez (1904-1905) a precipitat izbucnirea primei revoluții ruse și a constrâns pe țarul Nicolae al II-lea la un șir de concesii.
Perioada cea mai bogată în reforme a fost deceniul 1856-1866, când țarul Alexandru al II-lea a încercat modernizarea imperiului prin reforma agrară, crearea administrației locale (zemstve), reforma justiției etc.
În Basarabia, țăranii fuseseră eliberați din șerbie (vecinie) încă din timpul lui Constantin Mavrocordat, dar , în 1861, boierii și clerul, adică 3,3% din populație, stăpâneau 72% din pământul productiv. Reforma agrară a fost aplicată în Basarabia șapte ani mai târziu, adică în 1868. Țăranii au devenit proprietari pe lotul (nadel) de pământ și l-au răscumpărat, plătind valoarea lui, în decurs de 49 de ani, statului, care despăgubise pe moșieri. În urma reformei, în Basarabia, țăranii au devenit stăpâni a peste 1,5 milioane de desiatine de pământ (1 desiatină= 1,09 ha), iar boierimea și clerul stăpâneau aproape 2 milioane de desiatine.
Administrația locală a redevenit zemstvelor, introduse în Basarabia în 1869 (cinci ani mai târziu decât în Rusia). Ele erau alese de moșieri, industriași și reprezentanți ai țărănimii, activând sub autoritatea Ministerului de Interne. Administrația locală a contribuit la crearea unei rețele de instituții de asistență medicală, de învățământ agricol și de cultură.
Autoritățile ruse au încurajat imigrarea în Basarabia și a făcut colonizări în partea de sud a provinciei. În urma acestei politici, în Basarabia au venit ruși, ucraineni, bulgari, găgăuzi, germani etc. În 1897, dintr-o populație de aproape 2 milioane de locuitori, românii reprezentau 47,58%, ucrainenii 19,75%, evreii 11,79%, rușii 8,05% etc.
Autoritățile ruse au vegheat pentru ca în Basarabia să nu se înfiripe o mișcare națională românească, având în vedere că dincolo de Prut statul român începea să devină un pol de atracție. În 1865, prințul Obolenski cerea schimbarea numelui provinciei din Basarabia în Alexandrovskaia sau Alexandroslavskaia, întrucât „însăși denumirea amintește o altă patrie, are o însemnătate mare politică, născând visuri separatiste”.
În rândurile moșierilor și ale intelectualilor din clasa de mijloc au apărut proiecte și intenții de ridicare culturală a populației românești, prin tipărirea unui ziar, precum și a abecedarelor, broșuri de cultură generală etc. Atente la astfel de inițiative, autoritățile supravegheau pe cei „care visează o Românie unită și contopită” și semnalau „spiritul patriotic românesc”, manifest încă în forme incipiente la începutul celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.
După existența cu totul efemeră a primului ziar românesc din Basarabia, „Mesagerul Basarabiei” (1884), apare hebdomadarul „Basarabia” (1906-1907),care, profitând de atmosfera mai liberă creată de revoluția din 1905, a militat pentru autonomia provincială a Basarabiei, revigorarea sentimentului național românesc și promovarea limbii române în școală și în Biserică.
În Basarabia, spre deosebire de Transilvania și Bucovina, rusificarea elitei românești – mentală (devotament față de țar) sau etnică – a privat populația de o pătură conducătoare, angrenată în efortul de emancipare națională. Absența unei activități sistematice de luminare a țărănimii prin școală a favorizat politica de rusificare a autorităților țariste. Absența unei burghezii naționale românești, ca în Transilvania și Bucovina, a făcut ca mișcarea națională să se reazeme pe intelectuali, câștigați tot mai mult de idealul unității naționale și masa țărănească românească, simțind instinctiv românește.
Ceea ce se cuvine subliniat în chip răspicat este că, spre deosebire de stăpânirea rusească în Basarabia, care a ținut într-o stare de înapoiere provincia, cea austro-ungară în Transilvania, Banat și Bucovina, cu toate laturile ei negative, a contribuit, prin spiritul de ordine, și prin racordarea lor la civilizația Europei Centrale („Mitteleuropa”), la propășirea materială și spirituală a românilor.
Mirarea lui Dinicu Golescu se reîntâlnește și la Constantin Stere în cursul călătoriei sale în Ardeal, în 1906, în fața nivelului ridicat atât material cât și cultural al țărănimii transilvănene. De atunci și până astăzi oricine traversează Carpații sau merge în Bucovina constată imediat deosebirea – în rău – pentru Vechiul Regat, împovărat de moștenirea nefastă a Orientului. Faptul că în zilele noastre Samuel Huntington susține existența unei linii de fractură între civilizații (slavo-ortodoxă și occidentalo-catolică) prin mijlocul spațiului românesc nu trebuie privit – abia dacă mai este de spus – ca un act de ostilitate și nici ca o negare a unității națiunii române, ci ca expresia unei realități de netăgăduit – societatea românească a evoluat până în 1918 în două cadre de civilizație diferite, care i-au imprimat faciesuri culturale diferite și ritmuri de dezvoltare diferite.
* Florin Constantiniu – O istorie sinceră a poporului român, Cap. 5 – Pământuri românești sub stăpânire străină, p. 268-271, Editura Univers Enciclopedic, București, 1997
Administratie
Secunde de foc pe străzile Capitalei: Cum a fost pus la pământ un fugar periculos printr-o mobilizare-fulger a Poliției
O verificare de rutină pe o stradă din București s-a transformat, în câteva clipe, într-o urmărire contracronometru. Un bărbat care spera să scape de brațul legii prin fugă a fost capturat datorită unei coordonări exemplare între mai multe structuri ale Poliției Române, dovedind că vigilența ofițerilor nu lasă loc de scăpare infractorilor.
Tentativă de evadare în plină stradă: Instinctul de polițist, mai rapid decât pașii fugarului
Totul a început în timpul unei activități obișnuite de legitimare desfășurate de agenții Secției 22 Poliție. În momentul în care i s-au cerut actele, unul dintre bărbații verificați a ales calea riscantă a fugii, încercând să se piardă în aglomerația urbană. Potrivit datelor furnizate de Poliția Română, reacția polițiștilor a fost instantanee, fiind declanșată imediat procedura de urmărire conform protocoalelor legale.
Ceea ce fugarul nu a anticipat a fost prezența în zonă a altor colegi care au înțeles imediat gravitatea situației. Gabriel și Cosmin, ofițeri în cadrul Direcției Pregătire Profesională, se aflau în apropiere și, fără să ezite, s-au implicat în sprijinul echipajului de la Secția 22.
Coordonare chirurgicală între structuri: Momentul în care ofițerii au închis cercul
Intervenția a fost o lecție de tactică polițienească. În timp ce fugarul încerca cu disperare să câștige teren, Gabriel și Cosmin au rulat cu mașina în paralel cu acesta, monitorizându-i mișcările și așteptând fereastra optimă de intervenție. Într-o manevră rapidă, aceștia au virat, au blocat calea suspectului și l-au somat.
Imobilizarea a fost realizată în condiții de siguranță maximă, atât pentru polițiști, cât și pentru trecători, demonstrând că antrenamentul și comunicarea eficientă sunt vitale în astfel de momente de tensiune. „Respect pentru profesionalismul și spiritul de echipă al tuturor colegilor implicați!”, a transmis instituția, subliniind importanța acestei reacții prompte.
Miza fugii disperate: Un individ căutat pentru furt calificat, extras din anonimat
Misterul gestului disperat al bărbatului a fost descifrat imediat după ce acesta a fost condus la sediul poliției pentru verificări amănunțite. S-a dovedit că individul nu fugea doar de o simplă legitimare, ci de rigorile unui dosar penal complex.
Verificările în baza de date au scos la iveală faptul că pe numele bărbatului fusese emis un mandat de aducere de către Poliția Municipiului Ploiești, acesta fiind cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat. Datorită intervenției hotărâte a polițiștilor bucureșteni, suspectul a fost scos de pe străzi și predat autorităților competente, punând astfel capăt unei perioade în care acesta reușise să se sustragă cercetărilor.
Acest caz rămâne un exemplu de manual despre cum colaborarea dintre diferitele departamente ale Ministerului Afacerilor Interne poate transforma un control de rutină într-o victorie importantă pentru siguranța comunității. (Sava N.).
Administratie
„Desert” cu nicotină pe Aeroportul Otopeni: Sute de pachete de țigări, ascunse în cutii de dulciuri și electronice
Vigilența autorităților de frontieră de pe cel mai mare aeroport al țării a dat o nouă lovitură contrabandei cu tutun. Un cetățean vietnamez, care a încercat să sfideze vigilența controlului vamal prin metode ingenioase de camuflare, a fost interceptat la scurt timp după aterizarea pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă”.
Culoarul verde, o barieră fragilă pentru contrabandă
Incidentul a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Aeroportul Internațional București, unde un bărbat de 45 de ani, cetățean vietnamez, s-a prezentat pentru intrarea în țară venind cu o cursă din direcția Vietnam. Mizând pe o tactică de discretie totală, acesta a ridicat bagajele de cală și s-a îndreptat cu siguranță spre ieșire folosind culoarul verde – zona dedicată pasagerilor care declară că nu au asupra lor bunuri ce trebuie supuse controlului vamal.
Planul său a fost însă dejucat de experiența polițiștilor de frontieră și a lucrătorilor vamali. Acționând în baza unei analize de risc, echipa de control a decis să supună bagajele acestuia unei verificări amănunțite, moment în care aparențele s-au risipit.
Dulciuri și electronice „umplute” cu tutun: Cifrele unei capturi semnificative
Ingeniozitatea bărbatului a constat în folosirea ambalajelor unor produse inofensive pentru a disimula marfa ilegală. În interiorul unor cutii care ar fi trebuit să conțină dulciuri și aparate electronice, autoritățile au descoperit depozite masive de tutun.
În urma inventarierii, bilanțul capturii a fost unul considerabil: 678 de pachete cu țigări (însumând 13.560 de țigarete) de proveniență extracomunitară și nu mai puțin de 1,9 kilograme de tutun vrac. Această cantitate semnificativă de produse accizabile era destinată, cel mai probabil, pieței negre, evitând plata taxelor către statul român.
Consecințe penale: Dosar pentru contrabandă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea
Finalul călătoriei pentru cetățeanul vietnamez s-a transformat dintr-o vizită de rutină într-o problemă penală majoră. Întreaga cantitate de tutun și țigări a fost reținută de autoritatea vamală în vederea confiscării, însă sancțiunile nu se opresc aici.
Conform procedurilor legale, autoritățile de frontieră au anunțat că vor sesiza Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea. Bărbatul este acum cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, riscând pedepse severe pentru tentativa de a introduce ilegal în România bunuri nedeclarate. Cazul rămâne un semnal de alarmă (Sava N.).
Administratie
Securitate la granița UE: România și Republica Moldova, strategie comună de luptă împotriva rețelelor infracționale în 2026
Într-un context geopolitic tot mai complex, stabilitatea frontierelor de la marginea estică a Uniunii Europene devine o prioritate absolută. Cooperarea dintre structurile de frontieră de pe ambele maluri ale Prutului a făcut un pas decisiv către o coordonare tactică superioară, vizând anihilarea rețelelor de criminalitate transfrontalieră.
Radiografia amenințărilor la Prut: O viziune unitară pentru o frontieră sigură
În cadrul Planului bilateral de cooperare pentru anul 2026, delegațiile Poliției de Frontieră Române și Poliției de Frontieră a Republicii Moldova s-au reunit recent într-o ședință de lucru de importanță strategică, dedicată consolidării acțiunilor de investigații. Această întâlnire a reprezentat mai mult decât o formalitate diplomatică, fiind o reconfirmare a parteneriatului de neclintit dintre cele două instituții, cu scopul clar de a asigura ordinea și siguranța la frontieră.
Discuțiile purtate de specialiștii celor două state au vizat o analiză amănunțită a situației operative de pe axa București-Chișinău. Conform datelor analizate în timpul ședinței, necesitatea intensificării acțiunilor comune a devenit evidentă în fața noilor provocări transfrontaliere. Strategia pentru anul 2026 pune accent pe răspunsuri rapide și coordonate, menite să protejeze cetățenii și să mențină un climat de stabilitate într-o regiune marcată de dinamici operative fluide.
Migrația ilegală și crima organizată, sub lupa specialiștilor din ambele state
Punctul central și cel mai sensibil al agendei de lucru a fost combaterea migrației ilegale, un fenomen care necesită un efort de monitorizare și intervenție constant. Experții din România și Republica Moldova au realizat o evaluare riguroasă a tendințelor actuale ale criminalității transfrontaliere, identificând rutele și metodele folosite de grupările infracționale.
Schimbul de experiență realizat în cadrul acestei ședințe a permis nu doar analizarea dificultăților întâmpinate în misiunile comune precedente, ci și formularea unor propuneri concrete pentru creșterea eficienței operaționale. Miza colaborării pentru anul 2026 este transformarea cooperării de frontieră într-un mecanism proactiv, capabil să identifice riscurile înainte ca acestea să se materializeze. Prin aceste măsuri coordonate, ambele instituții își reiterează angajamentul de a menține un scut de securitate eficient, adaptat cerințelor moderne de protecție a frontierelor naționale și europene. (Paul D.).
-
Ancheteacum 3 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 2 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 4 zileMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 3 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum o ziOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 2 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 2 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 2 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora



