Administratie
Ultimile vestigii ale individualității administrative a Basarabiei au dispărut o dată cu transformarea ei în gubernie în 1873
Teritoriul dintre Prut și Nistru, anexat de Rusia în 1812, a primit de la noul stăpân numele de Basarabia prin extinderea denumirii avute până atunci numai din zona învecinată brațului Chilia, unde se exercitase în secolul al XIV-lea stăpânirea Țării Românești, numită și Basarabească, după dinastia Basarabilor.
În primii ani ai ocupației, Basarabia a beneficiat de un regim de autonomie, cu o administrație bilingvă (română/„moldoveană” și rusă) și cu păstrarea legislației locale, primul guvernator civil fiind boierul moldovean Scarlat Sturdza. Statutul din 1818 a introdus primele limitări ale autonomiei, care a fost deplin abolită în 1828. Legea promulgată în acest an a inclus Basarabia în gubernia Novorossiisk, desființând funcția de guvernator, și a făcut din limba rusă unica limbă în administrație și în justiție, da, întrucât locuitorii români nu cunoșteau rusa, s-a admis, în „caz de necesitate”, și traducerea în română, care a continuat să fie folosită în redactarea cererilor; în 1836, s-a stabilit o perioadă de tranziție de șapte ani, în cursul căreia limba „moldovenească” mai putea fi utilizată, urmând ca din 1843 să fie întrebuințată în toate actele numai în limba rusă.
În școli limba română a fost predată până la sfârșitul anilor ̛60-începutul anilor ̛70, când învățarea ei a fost oprită.
Ultimile vestigii ale individualității administrative a Basarabiei au dispărut o dată cu transformarea ei în gubernie în 1873
A.V. Boldur a distins în perioada stăpânirii rusești a Basarabiei succesiunea a trei perioade de libertate și a trei perioade de reacțiune, astfel: 1812-1828 (libertate); 1828-1856 (reacțiune); 1856-1866 (libertate); 1866-1904 (reacțiune); 1905-1906 (libertate); 1907-1912 (reacțiune). El remarcă – întemeiat – că perioadele de libertate (termenul este de înțeles în sensul că autoritățile ruse au lăsat mai multă libertate inițiativelor locale) au fost inaugurate de un război. După cel din 1812, Petersburgul a lăsat un regim de autonomie destinat să evite nemulțumirea populației, intrate în frontierele rusești; înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii (1953-1856) a dezvăluit criza regimului absolut al lui Nicolae I și a generat politica de reformare a lui Alexandru al II-lea; în sfârșit, înfrângerea Rusiei în războiul ruso-japonez (1904-1905) a precipitat izbucnirea primei revoluții ruse și a constrâns pe țarul Nicolae al II-lea la un șir de concesii.
Perioada cea mai bogată în reforme a fost deceniul 1856-1866, când țarul Alexandru al II-lea a încercat modernizarea imperiului prin reforma agrară, crearea administrației locale (zemstve), reforma justiției etc.
În Basarabia, țăranii fuseseră eliberați din șerbie (vecinie) încă din timpul lui Constantin Mavrocordat, dar , în 1861, boierii și clerul, adică 3,3% din populație, stăpâneau 72% din pământul productiv. Reforma agrară a fost aplicată în Basarabia șapte ani mai târziu, adică în 1868. Țăranii au devenit proprietari pe lotul (nadel) de pământ și l-au răscumpărat, plătind valoarea lui, în decurs de 49 de ani, statului, care despăgubise pe moșieri. În urma reformei, în Basarabia, țăranii au devenit stăpâni a peste 1,5 milioane de desiatine de pământ (1 desiatină= 1,09 ha), iar boierimea și clerul stăpâneau aproape 2 milioane de desiatine.
Administrația locală a redevenit zemstvelor, introduse în Basarabia în 1869 (cinci ani mai târziu decât în Rusia). Ele erau alese de moșieri, industriași și reprezentanți ai țărănimii, activând sub autoritatea Ministerului de Interne. Administrația locală a contribuit la crearea unei rețele de instituții de asistență medicală, de învățământ agricol și de cultură.
Autoritățile ruse au încurajat imigrarea în Basarabia și a făcut colonizări în partea de sud a provinciei. În urma acestei politici, în Basarabia au venit ruși, ucraineni, bulgari, găgăuzi, germani etc. În 1897, dintr-o populație de aproape 2 milioane de locuitori, românii reprezentau 47,58%, ucrainenii 19,75%, evreii 11,79%, rușii 8,05% etc.
Autoritățile ruse au vegheat pentru ca în Basarabia să nu se înfiripe o mișcare națională românească, având în vedere că dincolo de Prut statul român începea să devină un pol de atracție. În 1865, prințul Obolenski cerea schimbarea numelui provinciei din Basarabia în Alexandrovskaia sau Alexandroslavskaia, întrucât „însăși denumirea amintește o altă patrie, are o însemnătate mare politică, născând visuri separatiste”.
În rândurile moșierilor și ale intelectualilor din clasa de mijloc au apărut proiecte și intenții de ridicare culturală a populației românești, prin tipărirea unui ziar, precum și a abecedarelor, broșuri de cultură generală etc. Atente la astfel de inițiative, autoritățile supravegheau pe cei „care visează o Românie unită și contopită” și semnalau „spiritul patriotic românesc”, manifest încă în forme incipiente la începutul celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.
După existența cu totul efemeră a primului ziar românesc din Basarabia, „Mesagerul Basarabiei” (1884), apare hebdomadarul „Basarabia” (1906-1907),care, profitând de atmosfera mai liberă creată de revoluția din 1905, a militat pentru autonomia provincială a Basarabiei, revigorarea sentimentului național românesc și promovarea limbii române în școală și în Biserică.
În Basarabia, spre deosebire de Transilvania și Bucovina, rusificarea elitei românești – mentală (devotament față de țar) sau etnică – a privat populația de o pătură conducătoare, angrenată în efortul de emancipare națională. Absența unei activități sistematice de luminare a țărănimii prin școală a favorizat politica de rusificare a autorităților țariste. Absența unei burghezii naționale românești, ca în Transilvania și Bucovina, a făcut ca mișcarea națională să se reazeme pe intelectuali, câștigați tot mai mult de idealul unității naționale și masa țărănească românească, simțind instinctiv românește.
Ceea ce se cuvine subliniat în chip răspicat este că, spre deosebire de stăpânirea rusească în Basarabia, care a ținut într-o stare de înapoiere provincia, cea austro-ungară în Transilvania, Banat și Bucovina, cu toate laturile ei negative, a contribuit, prin spiritul de ordine, și prin racordarea lor la civilizația Europei Centrale („Mitteleuropa”), la propășirea materială și spirituală a românilor.
Mirarea lui Dinicu Golescu se reîntâlnește și la Constantin Stere în cursul călătoriei sale în Ardeal, în 1906, în fața nivelului ridicat atât material cât și cultural al țărănimii transilvănene. De atunci și până astăzi oricine traversează Carpații sau merge în Bucovina constată imediat deosebirea – în rău – pentru Vechiul Regat, împovărat de moștenirea nefastă a Orientului. Faptul că în zilele noastre Samuel Huntington susține existența unei linii de fractură între civilizații (slavo-ortodoxă și occidentalo-catolică) prin mijlocul spațiului românesc nu trebuie privit – abia dacă mai este de spus – ca un act de ostilitate și nici ca o negare a unității națiunii române, ci ca expresia unei realități de netăgăduit – societatea românească a evoluat până în 1918 în două cadre de civilizație diferite, care i-au imprimat faciesuri culturale diferite și ritmuri de dezvoltare diferite.
* Florin Constantiniu – O istorie sinceră a poporului român, Cap. 5 – Pământuri românești sub stăpânire străină, p. 268-271, Editura Univers Enciclopedic, București, 1997
Administratie
MAI: Al treilea sezon estival consecutiv încheiat cu rezultate operative bune
Aproape 26.000 de angajați au fost zilnic în teren
Ministerul Afacerilor Interne a încheiat al treilea sezon estival consecutiv cu rezultate operative bune, în urma mobilizării structurilor sale la nivel național. În fiecare zi a verii, un efectiv mediu de 25.958 de angajați ai MAI a acționat pentru siguranța cetățenilor, prevenirea criminalității, controlul traficului și al frontierei, precum și pentru gestionarea situațiilor de urgență.
Bilanțul sezonului estival 2026 a fost analizat în cadrul unei ședințe operative conduse de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. La reuniune au participat conducerea ministerului, inspectorii generali ai structurilor operative, șefii structurilor centrale și conducătorii unităților teritoriale.
Evaluarea a vizat activitatea desfășurată la nivel național, cu accent pe litoral, zona montană, siguranța rutieră, controlul frontierei și intervențiile în situații de urgență.
Peste 171.000 de intervenții în situații de urgență
În perioada analizată, structurile MAI au gestionat:
- 171.539 de intervenții în situații de urgență;
- 1.795 de persoane urmărite național și 217 persoane urmărite internațional, depistate;
- 49.307 permise de conducere reținute;
- 1.654 de misiuni executate cu aeronavele MAI;
- 1.337 de acțiuni pentru controlul frontierei și combaterea șederii ilegale.
La nivel național au fost constatate 91.199 de infracțiuni. Activitatea structurilor ministerului a vizat, în principal, prevenirea și combaterea criminalității organizate, traficului de droguri și de persoane, violenței domestice și infracționalității rutiere.
Siguranță rutieră, într-o perioadă cu trafic intens
Creșterea valorilor de trafic din timpul verii a determinat menținerea unui dispozitiv extins pentru prevenirea accidentelor și sancționarea conducătorilor auto care puneau în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.
Supravegherea traficului s-a realizat, în medie, cu aproximativ 300 de aparate radar în fiecare zi, inclusiv cu sprijinul mijloacelor aeriene ale Inspectoratului General de Aviație.
În sezonul estival au fost:
- reținute 49.307 permise de conducere;
- retrase 38.763 de certificate de înmatriculare;
- constatate 11.659 de infracțiuni la regimul rutier.
Peste 6.000 de controale pentru prevenirea incendiilor
Din totalul celor 171.539 de intervenții în situații de urgență, aproximativ 78% au vizat acordarea asistenței medicale de urgență.
În domeniul prevenirii incendiilor au fost desfășurate 6.150 de acțiuni de control. În urma verificărilor, au fost identificate 982 de obiective care funcționau fără autorizație de securitate la incendiu. Pentru 16 dintre acestea a fost dispusă oprirea funcționării.
Resursa de aviație a MAI a fost utilizată în 1.654 de misiuni, dintre care:
- 1.372 pentru intervenții medicale și misiuni SMURD;
- 94 pentru supravegherea traficului;
- 43 pentru supravegherea frontierei.
15 membri ai Gărzii de Coastă, recompensați pentru o operațiune de salvare
În cadrul ședinței operative au fost recompensați 15 membri ai echipajului Gărzii de Coastă care au participat, la sfârșitul lunii august, la salvarea echipajului unei nave scufundate în Marea Neagră.
Intervenția s-a desfășurat în condiții dificile și a presupus o reacție rapidă, o bună coordonare și asumarea unor riscuri profesionale semnificative.
Pentru profesionalismul și curajul demonstrat, echipajului navei maritime de supraveghere din cadrul Gărzii de Coastă i-a fost acordată, prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne.
Situația la frontieră și gestionarea migrației
Pentru controlul trecerii frontierei de stat și combaterea șederii ilegale au fost desfășurate 1.337 de acțiuni, în cadrul cărora au fost identificate 15.590 de alerte.
Totodată, autoritățile au depistat 2.577 de migranți și 2.570 de cetățeni străini aflați în ședere ilegală.
Predoiu: „Evaluarea MAI trebuie să includă și vocea cetățenilor”
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că bilanțul sezonului estival nu trebuie să se limiteze la indicatori statistici și la numărul de misiuni executate.
„Este al treilea an consecutiv în care încheiem cu rezultate bune sezonul estival. Este o concluzie pozitivă, fără să fie una festivistă. Rezultatele vin și din faptul că structurile au lucrat integrat, iar cooperarea începe să devină un mod firesc de lucru în Ministerul Afacerilor Interne”, a declarat ministrul.
Cătălin Predoiu a cerut identificarea dificultăților întâmpinate, a procedurilor care pot fi îmbunătățite și a lecțiilor operaționale ce trebuie transformate în practici de lucru pentru misiunile viitoare.
Ministrul a insistat și asupra importanței feedbackului primit de la cetățeni, astfel încât evaluarea activității Poliției, Jandarmeriei, structurilor pentru situații de urgență și a celorlalte componente ale MAI să includă modul în care oamenii percep siguranța publică și serviciile oferite.
„Nu trebuie să ne evaluăm exclusiv din interiorul instituției. Feedbackul oamenilor este important dacă vrem să știm ce funcționează și ce trebuie îmbunătățit”, a precizat Cătălin Predoiu.
Extinderea utilizării dronelor, prioritate pentru 2027
Experiența operațională din această vară a evidențiat necesitatea extinderii utilizării tehnologiilor moderne în misiunile MAI. În acest context, ministrul Cătălin Predoiu a solicitat elaborarea unui concept pentru integrarea dronelor în activitatea structurilor operative.
Acestea ar putea fi folosite pentru:
- reducerea riscurilor la care este expus personalul;
- scurtarea timpilor de intervenție;
- supravegherea zonelor extinse sau greu accesibile;
- sprijinirea intervențiilor pe mare și în zone montane;
- monitorizarea traficului și a situațiilor de urgență.
Pentru sezonul estival 2027 va fi analizată posibilitatea integrării structurale a unor astfel de capabilități în mai multe componente operative, în funcție de necesități și de resursele disponibile.
„Trebuie să fim un pas înaintea timpurilor și un pas înaintea celor care folosesc noile tehnologii în scopuri ilegale. Ministerul trebuie să înțeleagă unde are nevoie să se tehnologizeze și să continue permanent acest proces”, a subliniat ministrul Afacerilor Interne.
Concluziile bilanțului vor fi utilizate pentru pregătirea misiunilor din perioada următoare și pentru planificarea sezonului estival 2027. Ministrul a transmis că, deși sezonul estival s-a încheiat, responsabilitatea pentru siguranța cetățenilor continuă: „Siguranța publică nu are sezon. Misiunea continuă.” (Paul D.).
Administratie
Peste 1 miliard de lei investiți în sănătate prin PNRR, în luna august
Fondurile sunt direcționate către digitalizarea și modernizarea spitalelor
Peste 1 miliard de lei au fost investiți în sistemul sanitar, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), doar în luna august. Banii sunt utilizați pentru digitalizarea spitalelor, modernizarea infrastructurii medicale și extinderea serviciilor destinate pacienților.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, 340 de milioane de lei au fost plătite în perioada 31 august – 4 septembrie către spitale și institute medicale din întreaga țară.
Finanțare pentru noul spital din Bistrița-Năsăud
Printre proiectele sprijinite prin fonduri europene se numără și construcția noului spital din Bistrița-Năsăud. Pentru această investiție au fost alocate 29,8 milioane de lei.
Proiectul face parte din eforturile de dezvoltare și modernizare a infrastructurii medicale, astfel încât pacienții să beneficieze de servicii mai eficiente și de condiții adecvate de tratament.
Rată de absorbție de 91% pentru fondurile gestionate de Ministerul Sănătății
Rata de absorbție a fondurilor PNRR gestionate de Ministerul Sănătății a ajuns la 91%. Finanțările susțin proiecte menite să reducă decalajele dintre unitățile medicale și să accelereze transformarea digitală a sistemului sanitar.
Printre beneficiarii fondurilor se numără:
- Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”;
- Institutul Clinic Fundeni;
- Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova;
- Spitalul Clinic CF nr. 2 București;
- Spitalul Municipal Timișoara;
- Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice „Prof. Dr. Mircea Olteanu”;
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș.
Investiții în tehnologie și servicii medicale
Proiectele finanțate prin PNRR urmăresc introducerea unor soluții digitale moderne, îmbunătățirea infrastructurii și creșterea accesului pacienților la servicii medicale de calitate.
Investițiile în tehnologie și infrastructură vizează un sistem medical mai rapid, mai sigur și mai accesibil pentru pacienții din întreaga țară.
Administratie
Șase tineri violonceliști, în semifinala Concursului Internațional „George Enescu” 2026
România găzduiește o probă în premieră: „Play & Conduct”
Șase tineri violonceliști din Statele Unite ale Americii, Coreea de Sud, China și Elveția s-au calificat în semifinala Secțiunii Violoncel a Concursului Internațional „George Enescu” 2026.
Calificarea vine după primele două etape ale competiției, desfășurate la Universitatea Națională de Muzică din București. Printre semifinaliști se numără Seojin Jung, din Coreea de Sud, în vârstă de doar 14 ani, și Ziyang Zhao, din China, care are 17 ani.
Semifinala va avea loc sâmbătă, 5 septembrie, la Ateneul Român.
Cine sunt cei șase semifinaliști
Concurenții vor evolua în următoarea ordine:
- Joshua Kováč – Statele Unite ale Americii;
- Sanghyeok Park – Coreea de Sud;
- Seojin Jung – Coreea de Sud;
- Ziyang Zhao – China;
- Samuel Niederhauser – Elveția;
- Goeunsol Heo – Coreea de Sud.
Sonata lui George Enescu, în prima parte a semifinalei
Semifinala se va desfășura în două părți, fiecare punându-i pe tinerii muzicieni în fața unor provocări artistice distincte.
Prima probă începe la ora 10:00. Fiecare semifinalist va interpreta, cu acompaniament de pian, Sonata nr. 2 în Do major pentru violoncel și pian, op. 26, de George Enescu.
Accesul publicului la această etapă este liber.
Formatul „Play & Conduct”, introdus în premieră
De la ora 16:00, semifinaliștii vor urca din nou pe scena Ateneului Român, alături de Orchestra de Cameră Radio și de concertmaestrul invitat Bogdan Zvorișteanu.
Această parte a competiției introduce, în premieră la Concursul Internațional „George Enescu”, formatul „Play & Conduct”. Concurenții nu vor avea doar rolul de soliști, ci vor trebui să cânte la violoncel și, în același timp, să conducă ansamblul.
Proba urmărește mai mult decât virtuozitatea tehnică. Juriul va evalua maturitatea muzicală a concurenților, capacitatea lor de comunicare, viziunea artistică și abilitatea de a construi, împreună cu orchestra, o interpretare coerentă.
Concerte de Haydn, în acompaniamentul Orchestrei de Cameră Radio
În această etapă, semifinaliștii vor interpreta una dintre cele două lucrări fundamentale ale repertoriului pentru violoncel semnate de Joseph Haydn:
- Concertul nr. 1 în Do major pentru violoncel și orchestră, Hob. VIIb:1;
- Concertul nr. 2 în Re major pentru violoncel și orchestră, Hob. VIIb:2.
Prin introducerea formatului „Play & Conduct”, ediția din 2026 propune o probă menită să evidențieze nu doar performanța individuală, ci și capacitatea tinerilor muzicieni de a-și asuma responsabilitatea unei construcții muzicale complete.
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 2 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum o ziMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 3 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 2 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 2 zileIndustria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor



