Actualitate
Editorial/Cum a făcut un fost inginer la Romtelecom o firmă de 12 milioane de euro?
Întrebarea este uşor de formulat, răspunsul extrem de greu!…
Nu am reusit sa intelegem pe deplin legatura colonelului SRI Păltânea cu Vintila Cornel, un bun specialist IT si firma acestuia, TRANSDATA.
Curios (dar şi o dovadă indirectă) este dosarul nr. 2933/1/2002 (nr. vechi 1415/2002) inregistrat 08.05.2002 la sectia a II-a Civila (litigii cu profesionistii) a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in care conexiunea TRANSDATEI cu Păltânea este, pentru noi, certa, nu avem niciun dubii.
De exemplu, in ds. nr. 13302/281/2005 al Judecatoriei Ploiesti, TRANSDATA are calitatea de parata, reclamanta fiind SC SALUB SA Ploiesti a fratilor Pileri, al caror diriguitor si prieten nu era altul decat tot Păltânea. Litigiul, avand ca obiect pretentii, denota ca au existat relatii de afaceri intre parti, intermediate de acelasi fost sef al SRI Prahova[2].

Cum a făcut un fost inginer la Romtelecom o firmă de 12 milioane de euro[3]? Întrebarea este uşor de formulat, răspunsul extrem de greu!
Grupul Edata, format din şase firme – patru în România, una în Elveţia şi alta în Statele Unite – fondat de Cornel Vintilă, fost inginer la Romtelecom, estima foarte recent afaceri de 12 milioane de euro prin extinderea în străinătate. Grupul este specializat în consultanţă de business şi activează pe zona de Business Process Management (managementul proceselor de business – BPM), ce presupune dezvoltarea unor softuri de optimizare şi monitorizare a activităţii dintr-o companie.
„Pe piaţa mondială BPM este ceva nou şi este zona din IT&C care creşte cel mai repede în lume în momentul de faţă”, a declarat într-un interviu pentru ZF Cornel Vintilă, 55 de ani, directorul executiv şi acţionarul majoritar al Edata.
Una dintre soluţiile proprii ale companiei este Apertix, care ajută la monitorizarea proceselor dintr-o companie. Cu alte cuvinte, este un soft care monitorizează cum îşi achită angajaţii unei companii sarcinile în realizarea unui proiect. Aplicaţia Edata monitorizează activitatea fiecărui angajat implicat şi trimite alerte, spre exemplu, dacă unul dintre ei nu-şi realizează activităţile alocate. Compania a fost fondată în 1999, dar a intrat pe acest segment de piaţă din septembrie 2004. „Faţă de anul trecut este o schimbare importantă, ţintim piaţa din SUA care are ne asigură venituri de peste 5 mil. euro, iar restul îl obţinem din România şi Europa”, spunea atunci Vintilă. Din tot grupul de firme, Edata va reprezenta în acest an 7 mil. euro din cifra totală de afaceri, faţă de 6 milioane de euro de anul trecut. De asemenea, compania estimează un profit la nivel de grup de 2,5 mil. euro, reprezentând o creştere cu circa 20% faţă de anul trecut. Afacerile din România sunt proiectate să reprezinte 60% din cele 12 mil. euro, respectiv 7,2 mil. euro. „La nivel de grup mizăm pe o conservare a cifrei de afaceri pe România sau o compensare cu comenzi din afară. Acestea vor însemna tot cifră de afaceri în România. Capacitatea de execuţie este în Edata, aşa că orice contract încheiat în afară va antrena o comandă în România, deci practic în export”, a explicat directorul executiv al companiei. Edata activează pe plan internaţional sub brandul BPM Wave şi îşi vinde soluţiile prin parteneri. În prezent compania are doi parteneri în Statele Unite şi unul în Elveţia şi mizează pe atragerea a încă cinci în aceste două ţări. De asemenea, în prezent sunt în curs de semnare contracte cu parteneri în Polonia şi Ungaria. „Acest tip de activitate presupune că noi transferăm tehnologie, know-how, iar partenerul face serviciile locale”, a spus Vintilă. Biroul din Elveţia a fost deschis în august 2009, iar cel din SUA în luna februarie a acestui an.
Printre clienţii Edata în România se numără Rompetrol şi Romgaz, iar compania mizează pe atragerea altor 10 până la sfârşitul anului pe piaţa locală. Pe plan internaţional, compania vrea să aibă în acest an cinci clienţi în Statele Unite, trei în Elveţia şi unul în Rusia. Potrivit lui Vintilă, compania nu mai lucrează cu statul, preferând să se axeze în zone unde riscurile sunt mai mici, precum piaţa Statelor Unite. „Colaborarea cu statul s-a întrerupt după 2009. Am terminat proiectele şi n-au mai apărut altele. Nici noi nu ne-am străduit să luăm lucrări noi. Efortul de vânzare este prea mare şi foarte riscant, de aceea prefer să-mi aloc resursele într-o zonă unde riscurile sunt mai mici, cum e piaţa Statelor Unite. Efortul e mare şi acolo, poate mai mare decât în România, dar riscurile sunt mai mici. În administraţie eforturile sunt mari şi riscurile la fel”, susţine Cornel Vintilă.
În prezent compania are 80 de angajaţi şi estimează o creştere a numărului cu 10%, la 90 până la sfârşitului anului. Potrivit lui Vintilă, compania caută să angajeze analişti de business, dezvoltatori de Java,, sau manageri de vânzări.
„Există şi partea bună. Americanii numesc perioada de după criză „new normal”. Noi avem soluţii pentru new normal, care cresc rapid productivitatea muncii şi care sunt foarte apreciate. Toţi vor productivitate, reducerea numărului de personal, să-şi dezvolte businessul fără a-şi creşte cheltuielile. Soluţiile noastre nu cer bugete de investiţii foarte mari, ci doar o realocare a cash-ului”, a explicat directorul executiv al Edata.
Toate cele de mai sus, precum şi următoarele, sunt din presa vremii:
- grupul Edata este formata din şase firme: patru în România, una în Elveţia şi alta în Statele Unite
- pe plan internaţional activează sub numele de BPM Wave
- 2 parteneri în Statele Unite şi unul în Elveţia
- estimări de 12 mil. euro cifră de afaceri în acest an
- estimări de 2,5 mil. euro profit în acest an
Cine este Cornel Vintilă (55 de ani) ?:
- absolvent al Universităţii Politehnice din Bucureştia
- obţinut în 2003 un master la Cable & Wireless College of UK, Malta
- 1984-1992: inginer la Romtelecom
- 1992-1999: CEO al Transdata, firmă de telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei
- 1999-2000: şeful Departamentului de Relaţii cu Publicul din cadrul Ministerului Comunicaţiilor
- 1999: CEO al Edata
- 2002-2003: CEO al Unisoft România
- 2003-2004: consultant la CG&GC
Cert este ca, in ds. nr. 15/105/2000 (nr. vechi 137/2000), Tribunalul Prahova a admis deschiderea procedurilor de insolventa ale societatii pe actiuni si, la data de 29.01.2007, declara falimentul firmei cerut de salariati.
Şi-a luat SRI mâna de pe firmă?
Domnul maior SRI ing. EMIL ZAHAN ne povesteşte ceva? Că doar a fost salariat al TRANSDATA şi lua salariu şi de la SRI, în sediul căruia intra doar noaptea? Apropos, domnule fost coleg, v-aţi mai găsit legitimaţia de serviciu, că o pierduseţi prin unitate, deşi toţi vă ştiau civil la TRANSDATA? (Ec. Adrian Radu).
[1] http://www.zf.ro/business-hi-tech/cum-a-facut-un-fost-inginer-la-romtelecom-o-firma-de-12-milioane-de-euro-6435969
[2] Solutia instantei din 22.02.2011 constata perimarea cererii, dar nu aceasta este importanta in economia problematicii abordate.
[3] http://www.zf.ro/business-hi-tech/cum-a-facut-un-fost-inginer-la-romtelecom-o-firma-de-12-milioane-de-euro-6435969
Actualitate
Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi
Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.
Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor
Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.
„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.
Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global
Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.
Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.
Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare
Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.
Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
-
Exclusivacum 2 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 5 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 5 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 2 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Featuredacum 5 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



