Actualitate
O lovitura de maestru a PSD: fumigena repatrierii aurului
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
O veste care a cam luat lumea prin surprindere: PSD a băgat o propunere de lege care ar impune repatrierea rezervelor de aur din străinătate, pe motiv că așa stă bine unei țări care se respectă și, totodată, asta ar duce și la economii bănești. Ideea deja face valuri cît casa, inclusiv de indignare, mai ales în mediul politic. Numai că, spre ghinionul adversarilor PSD, social-democrații au toate șansele să fi dat o triplă lovitură, prin legea respectivă.
Una, mai măruntă, ține de ocuparea agendei publice cu o temă spumoasă, și ea deja a acaparat media.
A doua, e o lovitură electorală care s-ar putea dovedi extrem de eficientă, mai ales prin atragerea adversarilor într-o capcană. Ideea repatrierii unui bun aparținînd țării noastre și înstrăinat – în secret – cu ani în urmă va rezona, categoric, cu largi categorii de cetățeni, cărora le vine greu să înțeleagă explicațiile savante ale unor specialiști ori politicieni privind beneficiile plasării aurului în altă țară.
În plus, a mai venit și vestea că noi nu primim dobînzi, ci plătim comisioane de întreținere. Într-o țară care și-a trimis acum cîteva decenii aurul în Rusia, ca să îl protejeze, și a rămas fără el, e greu să susții avantajele repetării manevrei.
Marșînd pe ideea că România nu e în stare să-și gestioneze propriul avut, PNL, USR, PLUS ori PMP ar comite – au cam făcut-o, deja – o gravă eroare, cel puțin în planul imaginii. Cît despre ideea că aurul depus în Anglia reprezintă o garanție pentru alte state ori instituții internaționale care creditează România e, cel mult, o glumă: valoarea întregului tezaur românesc din afara țării e de vreo 2 miliarde de euro, o sumă infimă raportată la marile credite ori la datoria externă de vreo 100 de miliarde de euro a țării noastre.
Desigur, e posibil să existe rațiuni economice justificate pentru expatrierea aurului, dar, cum spuneam, e greu de crezut că ele ar convinge cetățeanul român. Mesajul PSD vine într-un moment de creștere a naționalismului, a scepticismului față de bunele intenții ale altor state și tocmai de aceea va prinde, inclusiv pe mîna adversarilor.
În fine, o altă lovitură a PSD e șahul dat guvernatorului BNR, pentru că, bunăoară, modificările impuse de noua lege includ prezentarea unui raport amănunțit și imediat al băncii către parlamentul și guvernul României în legătură cu rezervele financiare și alte active ale statului.
Un asemenea raport poate deschide, însă, o cutie a Pandorei de mari proporții, pentru că problema aurului de la BNR, cel puțin, a avut aspecte extrem de controversate în ultimii 20 de ani.
În 2002, unii își mai amintesc, poate, de scandalul monstru declanșat în Parlament de către Corneliu Vadim Tudor pe tema expatrierii aurului. Un scandal în care, cum rar se întîmpla, liderul PRM a prezentat și dovezi foarte solide și concrete, puse la dispoziție de legendarul general SRI Dan Gheorghe, pe atunci comandant adjunct al aeroportului Henri Coandă.
Senatorul afirma în plenul parlamentului, pe 15 aprilie 2002, că, în ultimii 3, din România ieșiseră cantități imense de aur și valută expediate de BNR ori de bănci comerciale, cu acordul BNR, prin curse speciale de pe aeroportul Coandă.
Un asemenea transport avusese loc cu trei săptămîni înainte, cînd 20 de tone de lingouri de aur plecaseră cu destinaţia Germania, Vadim Tudor prezentînd și documentele doveditoare. Mai mult, el susținea că guvernatorul Mugur Isărescu îl informase că, trimestrial, sunt depuse în bănci străine diferite cantităţi de lingouri pentru a se obţine dobândă. În cazul pomenit de el, ar fi fost vorba de circa 20 milioane de dolari.
”S-ar putea ca afirmaţiile domnului Mugur Isărescu să fie corecte, dar ce ne facem că, în vreme ce am aflat de ieşirea aurului din ţară, nu mai există nici o evidenţă a repatrierii sale?
Aşa cum Aeroportul Otopeni are o evidenţă riguroasă a scoaterii aurului, de ce nu se găseşte nici o hârtie cu privire la revenirea lui în România? Asta, ca să nu mai vorbim de faptul că nimeni nu ştie care este destinaţia sutelor de milioane de dolari care se încasează anual ca dobânzi pentru aceste documente” mai spunea senatorul PRM.
Îi arăta SRI, sau o parte a lui, pisica, lui Mugur Isărescu, prin vocea lui Vadim?
Scandalul declanșat de peremist avea să se multiplice în zeci de altele similare, în anii care au urmat.
În 2010, o serie de articole din presă care marșau pe ideea volatilizării misterioase a aurului băncii naționale l-au speriat într-atît pe Isărescu încît guvernatorul a recurs la o manevră neobișnuită: el a permis unui grup de ziariști să intre în subsolurile BNR și să vadă cu ochii lor aurul aflat acolo. „Sigur că o parte din aur îl ținem la Banca Reglementelor Internaționale, în Elveția, dar în subsolurile BNR stă foarte bine rezerva de aur din țară” spunea Isărescu.
Pe atunci, nu se suflase o vorbă despre transferul aurului din Elveția în Marea Britanie. Diverse materiale de presă incluzînd declarații ale oficialilor acreditează ideea că plasamentele la Londra au apărut din 2010, sub formă de depozite la termen, cu dobîndă.
În orice caz, după Brexit, în 2016, vestea că jumătate din aurul țării e în Anglia a lovit ca un taifun opinia publică, pentru că pînă atunci se ținuse secretă informația, fiind necesare nenumărate asigurări publice că ieșirea britanicilor din UE nu periclitează avutul României.
Nu comentăm aici oportunitatea menținerii aurului în Anglia, e dreptul specialiștilor să o facă. Nu prea se întrevede vreun cîștig din mutarea rezervelor înapoi în țară, iar costurile de transport și de supraveghere ar fi, la noi, poate mai mari decît la englezi.
Sigur e, însă, că Mugur Isărescu și BNR nu s-au dovedit deloc transparenți în privința rezervelor de aur și a transferării lor, și a fost nevoie de scandaluri precum cele amorsate de Vadim Tudor ori de diverse mass-media pentru ca oficialii băncii naționale să catadicsească să dea vreo informație publicului.
Dacă totul era atît de firesc și de benefic, de ce s-a practicat asemenea secretomanie?
Cumva, operațiunile de plasare a aurului în străinătate, în Anglia, Germania, Elveția ori pe unde s-or mai fi derulat, au inclus și aspecte mai puțin ortodoxe?
Și cînd anume exact – și de ce – s-a pierdut dobînda în favoarea plății comisioanelor de întreținere?
Un raport al BNR către guvern și parlament, conform legii pesediste, ar putea confirma unele asemenea bănuieli, iar un eventual scandal ar fi decontat sever de Mugur Isărescu.
Un personaj care se speră să iasă la pensie în toamna acestui an și să elibereze locul la BNR, dar care ar putea forța încă un mandat, totuși. Ori, mai rău, s-ar putea reorienta către Cotroceni, dînd peste cap anumite socoteli politice.
Faptul că legea privind repatrierea aurului e inițiată de Liviu Dragnea însuși și de liderul senatorilor PSD, Șerban Nicolae, pare să indice o anume greutate dată proiectului, iar solicitarea dezbaterii sale în regim de urgență întărește această impresie. Liviu Dragnea, în general, nu se ocupă decît de legi cu șchepsis, cum a fost cea privind declasificarea protocoalelor între SRI și instituții din justiție, cea a defăimării ori cea privind casa regală.
Cunoscînd modul de acum tradițional de acțiune al PSD, e greu de crezut că operațiunea de repatriere a aurului va fi dusă vreodată, efectiv, la capăt, dar e aproape sigur că se va dovedi o fumigenă extrem de utilă social-democraților, alimentînd sentimentele naționaliste și ținîndu-l la respect, totodată, pe guverantorul BNR. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Schimbare strategică la vârful GDIT: Amy Johnson preia conducerea gigantului tehnologic
Gigantul din sectorul tehnologiei federale, General Dynamics Information Technology (GDIT), traversează o etapă de transformare majoră, anunțând numirea unei veterane a companiei în funcția de președinte. Începând cu data de 3 noiembrie, Amy Johnson va prelua frâiele organizației, marcând un nou capitol în strategia de dezvoltare a acestei entități esențiale pentru infrastructura digitală a statului.
O tranziție orchestrată la nivel înalt
Această schimbare vine pe fondul plecării lui Amy Gilliland, care a ocupat poziția de președinte timp de aproape un deceniu. În perioada de tranziție, rolul a fost exercitat interimar de către Paul Nedzbala. Conducerea grupului General Dynamics și-a exprimat încrederea deplină în noua numire, subliniind capacitatea demonstrată a lui Johnson de a gestiona echipe în contexte extrem de complexe și de a oferi soluții tehnice sofisticate pentru clienții din sectorul public și militar. Se mizează pe leadership-ul său dinamic, rigoarea operațională și alinierea profundă la cultura organizațională a companiei pentru a genera valoare sustenabilă pe termen lung.
O carieră construită pe expertiză tehnică solidă
Amy Johnson nu este o figură nouă în cadrul grupului, având un parcurs remarcabil de 27 de ani în cadrul General Dynamics Mission Systems. Ultima sa funcție, cea de vicepreședinte și manager general pentru divizia de Spațiu, Cibernetică și Inteligență, i-a oferit o perspectivă vastă asupra provocărilor tehnologice actuale. Experiența sa extinsă acoperă domenii critice precum securitatea cibernetică, electronica de apărare și sistemele complexe de spionaj și supraveghere, pregătind-o temeinic pentru responsabilitățile noului rol de la vârful GDIT.
Un pilon al securității și eficienței federale
Poziționată ca unul dintre cei mai importanți jucători pe piața IT-ului federal, GDIT constituie un partener strategic pentru agențiile guvernamentale și pentru sectorul militar. Compania livrează instrumente critice de software, rețelistică și securitate cibernetică, facilitând comunicații securizate și operațiuni complexe de monitorizare a amenințărilor. În noul său mandat, Amy Johnson va coordona eforturile companiei de a rămâne în avangarda inovației tehnologice, într-un mediu geopolitic și tehnologic marcat de o complexitate tot mai mare și de necesitatea unei reacții rapide la riscurile emergente.
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 4 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 4 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 21 de oreI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
-
Exclusivacum 2 zileArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești




