Actualitate
O lovitura de maestru a PSD: fumigena repatrierii aurului
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
O veste care a cam luat lumea prin surprindere: PSD a băgat o propunere de lege care ar impune repatrierea rezervelor de aur din străinătate, pe motiv că așa stă bine unei țări care se respectă și, totodată, asta ar duce și la economii bănești. Ideea deja face valuri cît casa, inclusiv de indignare, mai ales în mediul politic. Numai că, spre ghinionul adversarilor PSD, social-democrații au toate șansele să fi dat o triplă lovitură, prin legea respectivă.
Una, mai măruntă, ține de ocuparea agendei publice cu o temă spumoasă, și ea deja a acaparat media.
A doua, e o lovitură electorală care s-ar putea dovedi extrem de eficientă, mai ales prin atragerea adversarilor într-o capcană. Ideea repatrierii unui bun aparținînd țării noastre și înstrăinat – în secret – cu ani în urmă va rezona, categoric, cu largi categorii de cetățeni, cărora le vine greu să înțeleagă explicațiile savante ale unor specialiști ori politicieni privind beneficiile plasării aurului în altă țară.
În plus, a mai venit și vestea că noi nu primim dobînzi, ci plătim comisioane de întreținere. Într-o țară care și-a trimis acum cîteva decenii aurul în Rusia, ca să îl protejeze, și a rămas fără el, e greu să susții avantajele repetării manevrei.
Marșînd pe ideea că România nu e în stare să-și gestioneze propriul avut, PNL, USR, PLUS ori PMP ar comite – au cam făcut-o, deja – o gravă eroare, cel puțin în planul imaginii. Cît despre ideea că aurul depus în Anglia reprezintă o garanție pentru alte state ori instituții internaționale care creditează România e, cel mult, o glumă: valoarea întregului tezaur românesc din afara țării e de vreo 2 miliarde de euro, o sumă infimă raportată la marile credite ori la datoria externă de vreo 100 de miliarde de euro a țării noastre.
Desigur, e posibil să existe rațiuni economice justificate pentru expatrierea aurului, dar, cum spuneam, e greu de crezut că ele ar convinge cetățeanul român. Mesajul PSD vine într-un moment de creștere a naționalismului, a scepticismului față de bunele intenții ale altor state și tocmai de aceea va prinde, inclusiv pe mîna adversarilor.
În fine, o altă lovitură a PSD e șahul dat guvernatorului BNR, pentru că, bunăoară, modificările impuse de noua lege includ prezentarea unui raport amănunțit și imediat al băncii către parlamentul și guvernul României în legătură cu rezervele financiare și alte active ale statului.
Un asemenea raport poate deschide, însă, o cutie a Pandorei de mari proporții, pentru că problema aurului de la BNR, cel puțin, a avut aspecte extrem de controversate în ultimii 20 de ani.
În 2002, unii își mai amintesc, poate, de scandalul monstru declanșat în Parlament de către Corneliu Vadim Tudor pe tema expatrierii aurului. Un scandal în care, cum rar se întîmpla, liderul PRM a prezentat și dovezi foarte solide și concrete, puse la dispoziție de legendarul general SRI Dan Gheorghe, pe atunci comandant adjunct al aeroportului Henri Coandă.
Senatorul afirma în plenul parlamentului, pe 15 aprilie 2002, că, în ultimii 3, din România ieșiseră cantități imense de aur și valută expediate de BNR ori de bănci comerciale, cu acordul BNR, prin curse speciale de pe aeroportul Coandă.
Un asemenea transport avusese loc cu trei săptămîni înainte, cînd 20 de tone de lingouri de aur plecaseră cu destinaţia Germania, Vadim Tudor prezentînd și documentele doveditoare. Mai mult, el susținea că guvernatorul Mugur Isărescu îl informase că, trimestrial, sunt depuse în bănci străine diferite cantităţi de lingouri pentru a se obţine dobândă. În cazul pomenit de el, ar fi fost vorba de circa 20 milioane de dolari.
”S-ar putea ca afirmaţiile domnului Mugur Isărescu să fie corecte, dar ce ne facem că, în vreme ce am aflat de ieşirea aurului din ţară, nu mai există nici o evidenţă a repatrierii sale?
Aşa cum Aeroportul Otopeni are o evidenţă riguroasă a scoaterii aurului, de ce nu se găseşte nici o hârtie cu privire la revenirea lui în România? Asta, ca să nu mai vorbim de faptul că nimeni nu ştie care este destinaţia sutelor de milioane de dolari care se încasează anual ca dobânzi pentru aceste documente” mai spunea senatorul PRM.
Îi arăta SRI, sau o parte a lui, pisica, lui Mugur Isărescu, prin vocea lui Vadim?
Scandalul declanșat de peremist avea să se multiplice în zeci de altele similare, în anii care au urmat.
În 2010, o serie de articole din presă care marșau pe ideea volatilizării misterioase a aurului băncii naționale l-au speriat într-atît pe Isărescu încît guvernatorul a recurs la o manevră neobișnuită: el a permis unui grup de ziariști să intre în subsolurile BNR și să vadă cu ochii lor aurul aflat acolo. „Sigur că o parte din aur îl ținem la Banca Reglementelor Internaționale, în Elveția, dar în subsolurile BNR stă foarte bine rezerva de aur din țară” spunea Isărescu.
Pe atunci, nu se suflase o vorbă despre transferul aurului din Elveția în Marea Britanie. Diverse materiale de presă incluzînd declarații ale oficialilor acreditează ideea că plasamentele la Londra au apărut din 2010, sub formă de depozite la termen, cu dobîndă.
În orice caz, după Brexit, în 2016, vestea că jumătate din aurul țării e în Anglia a lovit ca un taifun opinia publică, pentru că pînă atunci se ținuse secretă informația, fiind necesare nenumărate asigurări publice că ieșirea britanicilor din UE nu periclitează avutul României.
Nu comentăm aici oportunitatea menținerii aurului în Anglia, e dreptul specialiștilor să o facă. Nu prea se întrevede vreun cîștig din mutarea rezervelor înapoi în țară, iar costurile de transport și de supraveghere ar fi, la noi, poate mai mari decît la englezi.
Sigur e, însă, că Mugur Isărescu și BNR nu s-au dovedit deloc transparenți în privința rezervelor de aur și a transferării lor, și a fost nevoie de scandaluri precum cele amorsate de Vadim Tudor ori de diverse mass-media pentru ca oficialii băncii naționale să catadicsească să dea vreo informație publicului.
Dacă totul era atît de firesc și de benefic, de ce s-a practicat asemenea secretomanie?
Cumva, operațiunile de plasare a aurului în străinătate, în Anglia, Germania, Elveția ori pe unde s-or mai fi derulat, au inclus și aspecte mai puțin ortodoxe?
Și cînd anume exact – și de ce – s-a pierdut dobînda în favoarea plății comisioanelor de întreținere?
Un raport al BNR către guvern și parlament, conform legii pesediste, ar putea confirma unele asemenea bănuieli, iar un eventual scandal ar fi decontat sever de Mugur Isărescu.
Un personaj care se speră să iasă la pensie în toamna acestui an și să elibereze locul la BNR, dar care ar putea forța încă un mandat, totuși. Ori, mai rău, s-ar putea reorienta către Cotroceni, dînd peste cap anumite socoteli politice.
Faptul că legea privind repatrierea aurului e inițiată de Liviu Dragnea însuși și de liderul senatorilor PSD, Șerban Nicolae, pare să indice o anume greutate dată proiectului, iar solicitarea dezbaterii sale în regim de urgență întărește această impresie. Liviu Dragnea, în general, nu se ocupă decît de legi cu șchepsis, cum a fost cea privind declasificarea protocoalelor între SRI și instituții din justiție, cea a defăimării ori cea privind casa regală.
Cunoscînd modul de acum tradițional de acțiune al PSD, e greu de crezut că operațiunea de repatriere a aurului va fi dusă vreodată, efectiv, la capăt, dar e aproape sigur că se va dovedi o fumigenă extrem de utilă social-democraților, alimentînd sentimentele naționaliste și ținîndu-l la respect, totodată, pe guverantorul BNR. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
Actualitate
Inovația din umbră: Cum Physical Sciences Inc. redefinește securitatea națională prin tehnologii de elită
În adâncurile golfului Narragansett din Rhode Island, o dronă subacvatică alimentată de baterii specializate cu litiu-ion scanează fundul mării în căutarea unor mine explozive simulate. Această misiune, de o dificultate extremă, necesită densități de putere și standarde de siguranță mult peste capacitățile comerciale obișnuite. În același timp, la punctele de frontieră și la evenimente de anvergură precum Super Bowl, sisteme avansate de detecție spectroscopică gamma veghează împotriva contrabandei cu materiale nucleare, având capacitatea rară de a distinge amenințările reale de radiațiile naturale.
Aceste tehnologii critice nu sunt produsul unor start-up-uri din Silicon Valley care vânează profituri rapide, ci rezultatul muncii asidue de decenii a companiei Physical Sciences Inc. (PSI), o afacere mică deținută de angajați, cu sediul în Andover, Massachusetts.
Dincolo de modelul Silicon Valley: Pariul pe cercetare pe termen lung
Spre deosebire de companiile finanțate prin capital de risc care caută scalarea comercială imediată, PSI a ales un drum marcat de rigoare și parteneriate strategice cu agențiile federale. Prin intermediul programului Small Business Innovation Research (SBIR), compania a reușit să transforme concepte teoretice în prototipuri funcționale și, ulterior, în producție de serie pentru sistemele de apărare. Acest model de afaceri permite PSI să ignore presiunile investitorilor externi și să se concentreze pe cicluri de dezvoltare de până la zece ani, esențiale pentru tehnologiile integrate în marile platforme militare.
O bază industrială suverană: Investiții masive în producția autohtonă
Pentru a răspunde provocărilor moderne, PSI a demarat o serie de investiții strategice în facilități de producție pe teritoriul Statelor Unite. Printre acestea se numără o fabrică de baterii de 30 de milioane de dolari, preluată de la un start-up care își mutase producția peste hotare, acum reutilată pentru a echipa sistemul de neutralizare a minelor Barracuda al Marinei. Mai mult, compania a inaugurat spații dedicate componentelor din ceramică pentru rachete hipersonice și sisteme de detecție a radiațiilor montate pe șine, utilizând exclusiv componente de origine internă pentru a elimina riscurile legate de lanțurile de aprovizionare globale.
Angajamentul angajaților-proprietari: Un partener de încredere pentru viitorul apărării
Cu o echipă de 250 de angajați care sunt totodată și acționari, PSI demonstrează că stabilitatea și expertiza acumulată în timp sunt fundamentale pentru inovația în domeniul apărării. De la propulsoare avansate pentru rachete până la optică în infraroșu pentru sisteme de imagistică, portofoliul companiei acoperă lacune critice în baza industrială națională. Recent, Pentagonul a descris programul SBIR drept o „piatră de temelie a inovației în apărare”, iar PSI își asumă rolul de punte între ideile revoluționare și implementarea lor la scară largă, oferind soluții concrete pentru provocările de securitate ale deceniului actual.
-
Exclusivacum 5 zileJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 4 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 20 de oreBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 20 de orePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Administratieacum 4 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo



