Actualitate
Cârtițele din politică și politica cârtițelor
Un stat slab se lasă cu ușurință invadat de serviciile secrete. Care tind să se extindă, acaparând în primul rând lumea politicii și lumea afacerilor. Și, în continuare, un stat slab se lasă acaparat și de rezerviștii acestor servicii. Care, de câte ori li se permite, accesează poziții cheie în marea politică și în marile afaceri. Iar cordonul ombilical dintre servicii și rezerviști funcționează. Aceștia din urmă devin șefi de partide, se instalează la vârful corporațiilor și, în cel mai rău caz, lucrează din umbră în calitate de consultanți. De ce e imoral? De ce nu e legal? Ce e de făcut pentru ca statul să devină puternic?
Ofițerii serviciilor secrete ies încă tineri în rezervă. Este adevărat, au pensii mari și mulți dintre ei mai au și rezerve importante ascunse în cămară. Dar ce să facă acești oameni în putere, inteligenți, extrem de bine informați și foarte activi prin natura lor? Să prindă fluturi? Să cultive zorele? Să facă agroturism? Este de înțeles dorința fiecăruia dintre ei de a valorifica ceea ce știu. Și cei mai mulți sunt veritabile bănci de informații.
Într-un stat normal la cap, care știe să se protejeze, acestor rezerviști nu li se permite un anumit număr de ani nici să intre în marea politică și nici să dețină poziții cheie ori de consultanți în corporații. Este de înțeles de ce. Informațiile pe care le dețin, atât în politică, cât și în marile afaceri, sunt arme letale. Utilizarea lor viciază climatul de competiție și de concurență. Utilizarea lor preferențială poate aduce prejudicii ireparabile unor oameni politici percepuți drept adversari ori unor partide politice sau, în zona afacerilor, prejudiciază în mod ilegal șansele unei societăți comerciale aflate în concurență cu alta, la dispoziția căreia „rezervistul s-a pus”. În plus, cel puțin câțiva ani de la ieșirea la pensie, legăturile cu foștii camarazi, aflați încă în priză, se mențin intacte, și există pericolul antrenării în continuare a serviciilor în scopuri care exced atribuțiile acestora. Și atunci ce să facă rezerviștii timp de câțiva ani? În statele normale la cap, dacă nu vor să dea cu undița la pește și doresc să rămână în activitate, ei pot face acest lucru în domeniile profesionale în care s-au specializat inițial. De exemplu, dacă la orgine este jurist, reervistul ar putea lucra ca notar sau ca avocat. Dacă este inginer, în fabrici și uzine. S-a înțeles?
Iar după scurgerea câtorva ani, evident ar avea și rezerviștii acces în marea politică sau în marile corporații, ca oricare alți cetățeni.
În România, lucrurile stau pe dos. În țara Securității, serviciile, lăsate de capul lor de către legiuitori, luate în brațe pe rând de puterile politice, extrem de răsfățate financiar prin capitole generoase ale bugetelor de stat, au invadat treptat întreg teritorul. Pe orizontală și pe verticală. Iar ceea ce fac ofițerii de informații după trecerea lor în rezervă, nu este decât o prelungire a ceea ce au făcut, atunci când au fost activi. Cârtițele din politică și cârtițele din corporații ies la suprafață și preiau ostil conducerea unor partide politice sau, în cel mai rău caz, devin eminențe cenușii din poziția de consultanți.
Am întâlnit un argument, pe care nu-l pot ignora, de natură să justifice această stare de lucruri. Conform acestuia, cei mai mulți ofițeri de informații sunt patrioți. Printre cei mai loiali slujitori ai statului. Și la fel rămân și după ce-și încheie oficial activitatea, trecând în rezervă. În același timp, prin natura actvității lor, ei cunosc mai bine decât mulți alții starea de spirit a populației. Adevăratele nemulțumiri, dorințe și aspirații ale cetățenilor. În aceste condiții, de ce nu ar fi ei mai buni politicieni decât cei mai mulți reprezentanți ai partidelor, care vin total nepregătiți în acest domeniu și care îl ignoră de multe ori pe cetățean? Este un argument. Dar numai și numai după ce cei care îl invocă sunt capabili să răspundă la următoarea întrebare: dacă serviciile secrete sunt animate de atât de mult patriotism și, la fel, aproape toți dintre lucrătorii acestora, cum se face că ele au transformat cu cinism în caricaturi principalele instituții democratice ale statului? Dacă sunt animate de patriotism, de ce distrg democrația?
Sunt nenumărate exemple de cârtițe plasate în politică. Unele au rămas, cum arătam mai sus, acolo și după trecerea în rezervă. Au ajuns la vârf nu numai datorită calităților lor, uneori indiscutabile. Ci și fiindcă li s-a făcut pârtie. Și, la rândul lor, ajută la plasarea și proliferarea în același spațiu a noilor cârtițe. Așa se creează treptat ceea ce astăzi numim statul paralel. Dar cum poate societatea românească să se elibereze de un asemenea blestem?
Răspunsul la întrebarea de mai sus teoretic este ușor de dat. Practic, nu-i chiar așa ușor. Pentru ca România să se transforme într-un stat democratic, dintr-o caricatură de stat democratic, este obligatoriu ca serviciile secrete să fie îngrădite. Strict în limitele atribuțiilor pe care le au în orice stat în care domnește legea și nu dreptul forței. Asta înseamnă să avem noi legi ale securității. Un obiectiv pentru atingerea căruia s-au scremut până acum inutil mai multe parlamente și mai multe majorități parlamentare. Nu avem aceste legi și funcționăm după normele confuze ale anilor ’90, pentru că serviciile secrete s-au opus din răsputeri unei legislații democratice, iar partidele infestate de cârtițe, de consultanți și chiar de lideri s-au opus. Evident, nu ostentativ. În al doilea rând, este necesară o lege, care să interzică un anumit număr de ani – în general în lume pactica este de cinci ani – ca un ofițer de informații să intre în conducerea unui partd politic ori a unei corporații sau să devin consultant al acestora. Sancțiunea trebuie să fie o pedeapsă penală cu închisoarea. Așa cum ar trebui să fie și în cazul ofițerului de informații și, respectiv, colaboratorului sau agentului sub acoperire, care face parte dintr-un partid politic sau care a ordonat ori acceptat o atare inflitrare. Aceeași situație în ceea ce privește Executivul sau Justiția. Sancțiunile pentru ca interdicția să devină operanță trebuie să fie nu simbolice, ci închisoarea cu executare.
Pentru ca toate acestea să se întâmple, este necesară însă o voință politică fermă a politicienilor care nu fac parte din acest cerc vicios. Iar dacă asta nu ajunge, atunci nu ne va mântui, dacă ne va mântui vreodată, decât marele licurici, care ar putea într-o bună zi să ne ceară să procedăm și noi după modelul practicat în Statele Unite ori în alte state democratice ale lumii.
P.S.: Poate că unii cititori s-au așteptat să fac cu acest prilej numeroase exemplificări, începând cu ultimul caz devoalat, cel al legăturii dintre ultimul șef SIE Silviu Predoiu și Victor Ponta, al cărui consultant oficial a devenit. Cazurile sunt mult prea numeroase. Lista posibilelor exemple este din nefericire aproape nesfârșită. Cazurile cele mai multe sunt publice. Prin urmare, mi s-a părut mai interesant să analizez fenomenul în sine.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Schimbări importante pentru firme: ce presupune gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG și cine este vizat
Legislația privind ambalajele s-a modificat constant în ultimii ani, iar anul anterior a adus reguli mai stricte pentru companiile care introduc produse ambalate pe piața din România. Țintele de reciclare cresc, raportarea devine mai riguroasă, iar autoritățile verifică trasabilitatea reală a deșeurilor, nu doar existența unui contract.
Dacă ești manager financiar, logistic sau responsabil de mediu, aceste schimbări îți influențează direct bugetul și procedurile interne. Articolul explică pe scurt ce prevede legislația în vigoare, cine trebuie să se conformeze și ce pași concreți ai de făcut. Informațiile au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultanța juridică sau financiară personalizată.
Ce prevede legislația pentru ambalaje?
Cadrul principal îl reprezintă Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare (inclusiv OG 1/2021 și HG 96/2023). Aceasta transpune în legislația națională cerințele europene privind economia circulară și responsabilitatea extinsă a producătorului.
HG 1074/2021 (publicată în octombrie 2021) stabilește cadrul legal pentru implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticlă, plastic, metal) de la 0,1 la 3 litri. Aceasta obligă producătorii și comercianții să gestioneze ambalaje SGR, returnând o garanție de 0,50 RON la reciclare.
Pe lângă Legea 249/2015, se aplică OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, care stabilește contribuțiile datorate pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare. Pentru 2025, țintele minime de reciclare la nivel național au fost:
- Sticlă – 70%
- Hârtie și carton – 75%
- Metale feroase – 70%
- Aluminiu – 50%
- Plastic – 50%
- Lemn – 25%
Atenție: autoritățile iau în calcul doar cantitățile efectiv reciclate, confirmate prin documente și raportate în sistemele informatice oficiale (SIATD). Estimările sau declarațiile fără trasabilitate nu mai produc efecte juridice.
Pentru o analiză detaliată a cadrului legal și a modului de aplicare, poți consulta explicațiile despre gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG, cu trimitere la articolele relevante din actele normative.
Directiva (UE) 2018/851: ce s-a schimbat în 2025?
Directiva (UE) 2018/851, publicată pe EUR-Lex, a modificat Directiva-cadru privind deșeurile 2008/98/CE și a consolidat principiul răspunderii extinse a producătorului (EPR). A fost transpusă în legislația națională prin OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, care modifică Legea 211/2011.
Transpunerea în legislația națională a adus două efecte practice pentru firme:
- Trasabilitate completă – trebuie să demonstrezi circuitul de la introducerea pe piață până la reciclare.
- Responsabilitate financiară clară – dacă nu atingi țintele, plătești contribuția de 2 lei/kg pentru diferența nereciclată, conform OUG 196/2005.
Pentru un buget anual, acest mecanism poate genera costuri considerabile. De exemplu, dacă introduci 20 tone de ambalaje din plastic și reciclezi doar 8 tone (40%), rămâi cu un deficit de 2 tone față de ținta de 50%. Contribuția ajunge la 4.000 lei (2.000 kg × 2 lei). La volume mai mari, impactul crește proporțional.
Cine este vizat de obligații?
Legea se aplică tuturor operatorilor economici care introduc ambalaje pe piața națională, indiferent de dimensiune.
Sunt vizați:
- producătorii care ambalează produse în România;
- importatorii din state terțe;
- achizitorii intracomunitari;
- comercianții online care livrează produse ambalate către consumatori;
- retailerii care comercializează produse sub marcă proprie.
Nu există prag minim de cantitate. Chiar și 100 kg de ambalaje/an generează obligații de înregistrare și raportare.
Cum raportăm trimestrial la AFM?
Primul pas este înregistrarea în platforma SIATD (Sistemul Informatic pentru Asigurarea Trasabilității Deșeurilor), administrată de Administrația Fondului pentru Mediu, și, după caz, în registrul ROAFM.
Ulterior, trebuie să:
- Calculezi cantitățile de ambalaje introduse pe piață, defalcate pe materiale.
- Depui declarațiile lunare la AFM, până pe data de 25 a lunii următoare.
- Asiguri raportarea în SIATD pentru trasabilitatea deșeurilor.
- Păstrezi documentele justificative minimum 5 ani.
Documentele verificate frecvent în control:
- facturi de achiziție ambalaje;
- declarații vamale;
- contract cu OIREP sau dovezi de gestionare individuală;
- certificate de reciclare/valorificare;
- centralizatoare interne pe tip de material.
În majoritatea cazurilor, departamentul financiar și cel logistic trebuie să colaboreze lunar pentru a evita diferențele între stocuri, facturi și declarații.
Gestionare individuală sau transfer către OIREP?
Ai două opțiuni:
1. Gestionare individuală
Organizezi pe cont propriu colectarea și reciclarea. Această variantă presupune contracte directe cu colectori și reciclatori, monitorizare permanentă și costuri administrative ridicate.
2. Transferul responsabilității
Închei contract cu o OIREP autorizată, care preia obligațiile de îndeplinire a țintelor. În practică, majoritatea companiilor aleg această soluție pentru stabilitate operațională și predictibilitate financiară.
Detalii despre mecanism și condiții găsești în explicațiile privind gestionarea deșeurilor de ambalaje cu o OIREP, inclusiv despre răspunderea contractuală și indicatorii de performanță. Pentru rezultate eficiente, verifică autorizația valabilă a OIREP-ului și istoricul îndeplinirii țintelor colective.
Ce riscuri și sancțiuni există?
Garda Națională de Mediu poate aplica amenzi pentru nerespectarea obligațiilor privind ambalajele. Conform Legii 249/2015 (cu modificările ulterioare), amenzile pentru operatori economici sunt cuprinse între 10.000 și 25.000 lei, în funcție de tipul contravenției:
- neînregistrare sau neraportare: amenzi în intervalul 10.000–20.000 lei;
- neîndeplinirea obligațiilor de colectare selectivă: 15.000–25.000 lei;
- neîndeplinirea țintelor fără plata contribuției: contribuție de 2 lei/kg + accesorii.
Din perspectivă financiară, riscul major nu îl reprezintă amenda punctuală, ci acumularea diferențelor de plată pe mai mulți ani fiscali.
Checklist rapid pentru firme
Verifică dacă:
- ești înregistrat în SIATD și, după caz, ROAFM;
- ai centralizat cantitățile pe ultimele 12 luni;
- ai calculat țintele pe fiecare material;
- ai bugetat contribuția potențială de 2 lei/kg;
- ai desemnat un responsabil intern;
- monitorizezi lunar evoluția cantităților;
- ai programat un audit anual al datelor.
Dacă identifici neclarități, solicită un audit gratuit al cantităților de ambalaje sau programează o discuție cu un consultant al unei OIREP pentru a clarifica obligațiile specifice activității tale.
Gestionarea corectă a deșeurilor de ambalaje influențează direct costurile operaționale, relația cu partenerii comerciali și indicatorii ESG ai companiei. O abordare organizată, bazată pe date reale și verificabile, te ajută să controlezi bugetul și să eviți corecțiile ulterioare.
Actualitate
Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene
O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică
Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.
Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.
Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole
Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.
Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.
Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe
Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.
De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.
Actualitate
Când tratamentul nu e de ajuns: cum descoperă tot mai mulți români medicina integrativă Newmedicine.ro
Andreea are 38 de ani, lucrează în publicitate și a luat pastile pentru anxietate timp de doi ani. Nu se simțea mai bine, se simțea amorțită. „Am ajuns la un punct în care am zis că trebuie să existe și altceva,” povestește ea. A ajuns pe NewMedicine.ro căutând pe Google ceva despre tehnici de respirație. A rămas pentru că, spune ea, „în sfârșit cineva explica lucrurile fără să mă facă să mă simt ori naivă, ori bolnavă.”
Povestea Andreei nu e singulară. Ea reflectă o schimbare care se petrece discret, dar constant, în felul în care românii se raportează la propria sănătate.
Un concept vechi, o nevoie nouă
Medicina integrativă nu este o invenție recentă. Ideea că trupul și mintea funcționează împreună, că stilul de viață contează la fel de mult ca rețeta medicului, există de secole în diverse culturi. Ce s-a schimbat este că acum știința confirmă ceea ce tradiția intuia cu foarte mult timp in urma.
Daca nu stiai sunt statistici foarte relevante precum cele de la National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH), care spune ca aproximativ 38% dintre adulții americani au inglobat deja terapii complementare în paralel cu medicina convențională, iar aceasta tendința este în creștere. In intreaga lume, mai exact la nivel global, piața medicinei alternative și complementare a depășit valoare de 100 de miliarde de dolari și crește anual cu peste 20%, potrivit Global Market Insights. Sunt cifre si statistici care spun o realitate clară: oamenii caută mai mult decât un diagnostic și o rețetă.
În România, această tranziție este încă la început, dar se simte. Stresul cronic, burnout-ul, problemele de somn, alimentatia deficitara, poluarea toate acestea au împins mulți oameni să caute răspunsuri dincolo de cabinetul medical tradițional.
Ce face NewMedicine.ro diferit
NewMedicine.ro nu este un forum de remedii populare și nici un site care să promită vindecări miraculoase. Este o revistă digitală serioasă, dedicată medicinei integrative, adică acelei zone de mijloc în care medicina clasică și terapiile complementare nu se contrazic, ci se completează.
Platforma pornește de la o premisă simplă: un pacient informat ia decizii mai bune. Studiile confirmă și asta ca pacienții cu acces la informații de calitate au o apartenenta mai bună la tratamente și rezultate medicale superioare.
Conținutul de pe NewMedicine.ro acoperă mai multe paliere:
Medicina integrativă explicată accesibil — fără jargon inutil, fără promisiuni exagerate. Articolele despre echilibrul minte-corp sau rolul emoțiilor în boala fizică sunt scrise pentru omul obișnuit, nu pentru medicul specialist.
Psihoterapia ca pilon central precum ne spune Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care estimează că depresia și anxietatea afectează peste 300 de milioane de oameni la nivel global. Conexiunea dintre stres, traumă emoțională și afecțiuni fizice nu mai poate fi ignorată. NewMedicine.ro tratează psihoterapia nu ca pe un lux, ci ca pe o componentă esențială a sănătății moderne.
Terapii alternative analizate obiectiv precum acupunctura, homeopatia, terapia Bowen, medicina tradițională chineză, yoga, Tai Chi toate sunt prezentate atât din perspectivă tradițională, cât și prin prisma cercetărilor recente. Fără misticism nejustificat, fără respingere reflexivă.
Nutriție și stilul de viață echilibrat astfel ca un studiu publicat în The Lancet arată că peste 11 milioane de decese anual sunt asociate cu alimentația nesănătoasă. NewMedicine.ro oferă recomandări practice, nu diete-minune.
Echilibrul pe care medicina modernă îl caută
Unul dintre miturile persistente este că medicina alternativă și cea clasică sunt dușmani. Realitatea e mai nuanțată: un tratament medicamentos poate fi completat cu psihoterapie, recuperarea fizică poate include meditație sau yoga, iar nutriția poate accelera vindecarea. Medicii din ce în ce mai mulți recunosc asta.
Aproximativ 70% dintre pacienții cu boli cronice caută la un moment dat terapii complementare, potrivit unor studii realizate de Harvard Health Publishing. Problema nu e că le caută ci adevarata problema e că o fac adesea fără informații corecte, fără să înțeleagă ce funcționează și ce nu, fără să știe când o terapie completează tratamentul și când îl sabotează.
Asta este golul pe care NewMedicine.ro încearcă să îl acopere cu informatiile relevante.
O comunitate, nu doar un site
Dincolo de articole, platforma conectează medici, terapeuți, pacienți și oameni pur și simplu curioși despre sănătatea lor. Secțiunile dedicate specialiștilor și evenimentelor fac din NewMedicine.ro un ecosistem real, nu doar o colecție de texte.
Andreea, cea din introducerea acestui articol, a ajuns în cele din urmă la un psihoterapeut recomandat prin comunitatea platformei. Mai ia pastile dar mai puține. „Nu am renunțat la medic,” spune ea. „Am adăugat și altceva.”
Poate că asta e cel mai bun rezumat al medicinei integrative: nu în loc de, ci și altceva.
Descoperi mai multe pe NewMedicine.ro — ghidul modern pentru sănătate integrativă.
-
Exclusivacum 4 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 2 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Featuredacum 4 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 4 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 4 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Featuredacum 4 zileRevoluție digitală la vârful spionajului american: DIA abandonează birocrația pentru o Inteligență Artificială de „viteză maximă”
-
Administratieacum 4 zileLecție de integritate în prag de sărbători: Un polițist din Giurgiu a salvat liniștea unui bătrân după ce i-a returnat o mică avere găsită în parcare



