Actualitate
Ciolos, politica securistica si misterul celor 100 de zile
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
Nu știm dacă fostul premier Dacian Cioloș e un om al serviciilor secrete, indiferent de unde, așa cum se comentează cam de multișor, dar sigur e un lucru: politica pe care o face este una de tip securistic. Dovadă anunțul șocant făcut astăzi, care a stupefiat opinia publică și avea toate motivele să o facă.
Concret, Cioloş a anunţat, azi, la Cluj, că el şi susţinătorii săi au înregistrat o nouă formaţiune politică, Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii (PLUS), care va lua locul Mişcării România Împreună. Un partid conceput și înregistrat la tribunal pe șest, fără ca cineva să fi știut.
“Au trecut opt luni de când noi ne organizăm pe teren şi acest dosar trenează în justiţie. Oameni care nu doresc ca noi să avem acest vehicul politic încearcă să împiedice, încearcă să facă să treneze acest proces de înregistrare şi dacă mergem în acest ritm am concluzionat că riscăm să ajungem în martie, aprilie, mai şi să nu fim în măsură să candidăm la următoarele alegeri care vor avea loc la sfârşitul lunii mai. Atunci, în septembrie ne-am decis să ne gândim la o alternativă şi colegi de-ai noştri, care împărtăşesc aceleaşi valori, aceleaşi principii, oameni anonimi, dar care au vrut să dea o mână de ajutor, au depus o cerere de înregistrare a unui partid politic. Astăzi, vreau să vă anunţ că acel partid politic este înscris în Registrul partidelor politice din România, deci astăzi vreau să vă anunţ dragi prieteni că avem partidul nostru politic. Este vorba de Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii, pe scurt PLUS”, a spus Dacian Cioloş, în faţa câtorva sute de susţinători din ţară, conform Agerpres
De ce spunem că Cioloș face o politică dubioasă, de tip securistic?
Să o luăm metodic.
Într-adevăr, fostul premier a depus actele pentru partidul MRÎ încă din martie, deși formațiunea se căznea să apară de un an de zile, exasperînd fanii acestuia.
După care, (prea) mult timp s-a așternut o liniște totală.
Pe 5 noiembrie, am ridicat într-o analiză problema ciudatei pasivități a lui Dacian Cioloș și a echipei sale față de tergiversarea înregistrării partidului.
Cînd au mai rămas doar vreo 5-6 luni pînă la depunerea listelor pentru europarlamentare și încă nu ți-a ieșit partidul, te cam enervezi. Și iei atitudine, mai ales că o victimizare nu i-ar fi prins rău.
Pînă atunci, însă, liniște.
Dintr-o dată, poate simplă coincidență, după apariția materialului nostru se declanșează reacțiile MRÎ împotriva tergiversării dosarului.
“Actele au fost depuse pe 30 martie și de atunci am tot avut cereri de intervenție la tribunal. S-au respins la tribunal, s-a făcut apel la cererile respective, am fost la Curtea de Apel unde s-au respins cererile – au fost trei – și acum am revenit la tribunal și acolo mai avem încă doua cereri de intervenție în plus. Sincer, nu știu care sunt persoanele care au făcut de data asta cererile de intervenție. Dar pe fond sunt total nejustificate, sunt cereri prin care încearcă să ne întârzie. Dar procedura este de așa natură încât orice ar conține cererea de intervenție trebuie tratată de către judecător în același fel. Au fost tot felul de mișcări, de exemplu au depus cererea dar nu au plătit timbru judiciar și li s-a dat alt termen pentru a plăti. Au făcut cereri de strămutare, de recuzare, au folosit toate modalitățile” declara presei Alin Mituță, unul dintre membrii fondatori ai MRÎ.
Pe 19 noiembrie, instanța respinge o cerere a fondatorilor MRÎ de a se urgenta procedura de înregistrare.
De atunci a mai trecut aproape o lună și azi aflăm că Cioloș are partid.
De cînd îl are?
Țineți-vă bine: de o lună și jumătate.
Conform datelor de la Tribunalul București, cererea de înregistrare a noului partid a fost depusă pe 25 septembrie, iar pe 26 octombrie era aprobat. Cu cele cinci zile pentru posibilitatea de apel – timp în care nu a contestat nimeni – partidul PLUS a intrat în legalitate pe 31 octombrie.
Și acum să privim puțin de sus: termenul limită de depunere a candidaturilor pentru alegerile europarlamentare e 25 martie 2019.
Din 15 decembrie 2018 pînă în 25 martie 2019 mai sunt fix 100 de zile.
Trei luni în care un partid nou apărut trebuie să obțină în primul rînd notorietate – oamenii trebuie să știe pe ce pun ștampila – să se organizeze, să atragă fonduri, să conceapă materialele electorale cu noul nume și noua siglă șamd.
Timpul presează și fiecare minut e prețios.
Și atunci, marea întrebare e cum de a ales Cioloș deliberat să piardă o lună și jumătate de timp prețios pentru lansarea noului partid, simulînd că se dă de ceasul morții cu vechiul partid?
În loc să intre vijelios în acțiune, fostul premier a tărăgănat de parcă alegerile ar fi peste cel puțin un an-doi.
Și, mai grav, a mințit prin omisiune opinia publică, gestul său fiind fără precedent în politică: primul partid înregistrat ”noaptea, ca hoții”.
De asemenea, el a legitimat, prin acuzațiile sale, ideea de stat-paralel, atît timp cît forțe oculte cu interese politice ar fi pus la cale și au și reușit manipularea justiției în sensul blocării partidului său.
Ar fi util de aflat de ce a fost sigur Cioloș că al doilea partid nu va fi boicotat la fel ca primul, în condițiile în care noile partide sunt de mai multă vreme contestate pe bandă de unul și același Gică-contra, lider al unui partiduleț obscur? De unde a știut că el va merge ca uns și nu va sta alte 7-8 luni prin tribunal? Dacă sistemul chiar era cu ochii pe el, ar fi prins de veste oricum de manevra respectivă.
Un alt mister, rămas neexplicat, a fost scos la iveală de siteul Aktual24, la începutul lunii noiembrie: cu cîteva zile înainte, adică exact cînd se aproba în justiție partidul de rezervă, cel mai mare grup de pe Facebook (din mai multe) al sustinatorilor lui Dacian Ciolos a disparut in mod straniu, fara nicio explicatie. In grup se aflau peste 100.000 de de simpatizanti ai fostului premier.
”Membrii grupului, intitulat simplu „Dacian Ciolos”, erau foarte activi, postand si comentand zilnic informatii despre activitatea lui Dacian Ciolos si, mai ales, despre abuzurile Regimului PSD. Grupul a disparut fara nicio explicatie in urma cu cateva zile, desi avea aproximativ 120.000 de membri” consemna siteul. A rămas dispărut pînă azi.
Cum s-ar putea explica per ansamblu acest comportament bizar al fostului comisar european?
O ipoteză ar fi că Cioloș a sperat pînă în ultimul moment că tergiversarea partidului său să ducă la o integrare a Platformei 100 în USR, partid parlamentar, gata făcut și destul de bine plasat în sondaje – reale ori ba – ceea ce l-ar fi scutit de uriașa muncă de construire și de popularizare a propriului partid. Desigur, în partid Cioloș ar fi urmat să obțină, finalmente, o poziție de top. Din păcate, USR i-a stricat planurile, punctul pe I fiind plasat de liderul Dan Barna, care a declarat joi că oamenii lui Cioloș nu vor compărea pe listele useriste în cazul în care partidul lui nu se oficializează pînă la finele anului. În plus, Barna a dat și un termen limită pentru negocieri privind o alianță în cazul înregistrării MRÎ, finele lui ianuarie. Altminteri, ”USR va merge singur la europarlamentare”. Ceea ce ar explica de ce Dacian Cioloș s-a activat brusc 48 de ore mai tîrziu și a făcut anunțul că are, de fapt, partid, ca să nu piardă ultimul tren.
Dacian Cioloș, trebuie spus, are nevoie ca de aer de o alianță cu USR pentru europarlamentare fie și numai pentru a avea pe cine să dea vina în cazul unui rezultat slab, care i-ar putea șubrezi serios dorințele cotroceniste.
Drept e că la un moment dat opinam că relaxarea lui Cioloș față de tărăgănarea partidului său s-ar putea explica prin dorința de a ”sări” sub acest pretext peste europarlamentare, tocmai pentru că fostul premier dădea semne că țintește spre președinție, iar un scor mic i-ar fi retezat șansele. Faptul că acum, brusc, dă semne de maxim interes pentru europene și chiar anunță că ar putea candida personal – deși Barna l-a lăsat deja în ofsaid spunînd că un partid nu se conduce de la Bruxelles – ar putea transmite că scenariul său cotrocenist a început să se dezumfle zdravăn.
Interesant e cum se vor împărți locurile pe lista comună în alegeri, care în general se face pe baza rezultatelor din sondaje. Cu un partid nou lansat și cu nume necunoscut marelui public, s-ar putea ca Cioloș să aibă oarece probleme. Cît despre o candidatură pe cont propriu, ar fi o glumă excelentă. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Actualitate
Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene
O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică
Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.
Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.
Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole
Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.
Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.
Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe
Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.
De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.
Actualitate
Moștenirea viitorului: Armata SUA botează MV-75 „Cheyenne II” și pregătește noua eră a asaltului aerian
Succesorul simbolic al flotei Black Hawk primește o identitate oficială, însă incertitudinile legate de lanțurile de aprovizionare globale și constrângerile bugetare mențin calendarul primului zbor sub o discreție strictă.
Un nou nume pentru o forță combinată modernă
Armata a făcut un pas decisiv în modernizarea aviației sale, anunțând oficial numele noii aeronave cu rotoare basculante MV-75: Cheyenne II. Rezultat al victoriei răsunătoare obținute de Bell-Textron în competiția pentru Aeronava de Asalt pe Distanțe Lungi a Viitorului (FLRAA), Cheyenne II este proiectat să preia misiuni critice ale veteranului Black Hawk, devenind pilonul central al manevrelor aeriene moderne.
Conducerea armatei descrie sistemul nu doar ca pe o simplă aeronavă, ci ca pe o fundație tehnologică. Dotat cu o „coloană vertebrală digitală” și o arhitectură deschisă modulară, Cheyenne II este conceput să integreze inovații în timp real, asigurând un avantaj competitiv constant în fața evoluțiilor tehnologice comerciale și militare.
Cursa contra cronometru și realitatea din teren
Deși optimismul inițial sugera că am putea vedea Cheyenne II în zbor până la sfârșitul acestui an sau începutul anului viitor, oficialii militari sunt acum mai rezervați. „Se va întâmpla când se va întâmpla”, au declarat reprezentanții programului de achiziții, subliniind că viteza de implementare este limitată de factori externi complecși.
Dincolo de ambițiile tehnice, programul se lovește de o realitate geopolitică dură: competiția globală pentru materii prime esențiale. Cu un lanț de aprovizionare ce implică mii de furnizori, de la producători gigant la firme mici de nișă, armata depune eforturi considerabile pentru a identifica blocajele și pentru a se asigura că materialele critice nu provin din zone de risc ale lumii.
Impactul bugetar
Progresul Cheyenne II este strâns legat de predictibilitatea financiară. Deși cererea bugetară recentă indică o suplimentare de aproape 600 de milioane de dolari pentru cercetare și dezvoltare față de anul anterior, instabilitatea legislativă și lipsa unor fonduri constante pot „ucide orice avânt”.
În ciuda ascensiunii noului model, oficialii au ținut să clarifice soarta actualei flote: Cheyenne II nu va radia instantaneu aparatele Black Hawk. Cele două platforme vor coexista în cadrul flotei operaționale pentru mulți ani de acum încolo, bugetul fiind structurat astfel încât să susțină atât introducerea noii tehnologii, cât și menținerea capacității de luptă actuale.
Actualitate
Schimbare de gardă la Canberra: Premieră istorică și pivot strategic în conducerea armatei australiene
Australia marchează o etapă decisivă în evoluția forțelor sale armate prin anunțarea a trei numiri majore la vârful ierarhiei militare. Într-o mișcare ce combină respectarea tradiției de excelență cu necesitatea modernizării în contextul pactului AUKUS, guvernul de la Canberra a desemnat noi lideri pentru forțele de apărare, armata de uscat și marină.
O barieră doborâtă: Prima femeie la comanda armatei de uscat
Cea mai răsunătoare veste a acestui proces de restructurare este numirea Locotenent-Generalului Susan Coyle în funcția de Șef al Armatei. Cu o carieră impresionantă de 39 de ani, Coyle devine prima femeie din istoria Australiei care preia această responsabilitate supremă. Experiența sa este vastă, acoperind teatre de operații complexe precum Afganistan, Orientul Mijlociu și Timorul de Est. „Este o onoare absolută”, a declarat Coyle, subliniind că fundalul său solid în domenii strategice și operaționale reprezintă fundamentul pe care va construi încrederea necesară acestei comenzi de înalt nivel.
Submarinismul ca pilon strategic: Noua eră a forțelor de apărare
Viceamiralul Mark Hammond, actualul șef al marinei, va face pasul către cea mai înaltă funcție militară a țării, devenind Șeful Forțelor de Apărare (CDF). Alegerea unui ofițer cu experiență vastă pe submarine nu este una întâmplătoare. În contextul achiziției de submarine cu propulsie nucleară prin programul AUKUS și al dezvoltării flotei de luptă de suprafață, expertiza lui Hammond este considerată vitală pentru securitatea națională pe termen lung.
Continuitate și securitate în domeniul naval
Locul lăsat vacant la conducerea Marinei va fi ocupat de Contraamiralul Matthew Buckley. La fel ca predecesorul său, Buckley provine din rândul forțelor de submarine, având în palmares comanda HMAS Collins. Această succesiune subliniază prioritatea acordată de Australia domeniului subacvatic ca element central al strategiei de descurajare.
Oficialii guvernamentali au subliniat că acești noi lideri vor avea o contribuție enormă la siguranța națiunii, misiunea lor fiind clară: adaptarea Australiei la noile realități geopolitice prin profesionalism și inovație strategică. Noile mandate vor deveni oficiale începând cu luna iulie a acestui an.
-
Exclusivacum 4 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 2 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Featuredacum 4 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 4 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 4 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 5 zileOspiciul „sărăcește-norul”: Marea „pârjoleală” de 5.000% și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia Antigrindina a argintului!
-
Administratieacum 5 zileLumină și renaștere: Mesajul de credință al comunității din Dumbrăvești în prag de Sfintele Paști



