Actualitate
Klaus Iohannis și aiuritorul său comportament din aceste zile/Un presedinte gol
Comentariu de Contele de Saint Germain (preluare blog):
În contextul actualului război intern din România vă propun să facem un extrem de succint, dar necesar pentru acest articol, recurs la istorie.
Ideea edificării Uniunii Europene de azi nu este un fruct al prezentului. Ea a fost conceptualizată până la nivel de detalii de execuție încă de pe vremea Germaniei naziste. Iată ce scria Ribbentrop, ministrul de externe al lui Hitler, într-un raport secret din martie 1943:
„Așa cum i-am propus deja Fuhrerului […] trebuie să proclamăm cât mai curând posibil, în formă cât se poate de concretă, Uniunea Statelor Europene”.
În fundamentarea proiectului conceput în prima jumătate a secolului trecut de regimul hitlerist se preciza (Werner Daitz, economistul partidului național socialist, 1940) că Germania nu trebuie să pretindă explicit conducerea Uniunii Statelor Europene, deoarece asta ar putea genera reacții adverse în trena principiului suveranității. Această poziție de lider va trebui să fie atinsă implicit, prin impunerea forței superioare a Germaniei în domeniile strategice față de celelalte state ale Uniunii:
„… a se vorbi numai de Europa, deoarece conducerea de către Germania vine de la sine, datorită greutății politice, economice, culturale, tehnice și amplasării geografice a acesteia”.
Fiecare țară europeană mică, vizată de includerea în acest proiect, trebuia să fie convinsă cu argumente economice, geo-strategice, de securitate, să renunțe de bunăvoie la o parte din suveranitatea ei în schimbul beneficiilor globalizatoare ale proiectului. Această abordare (cu rădăcini vechi, după cum se vede) a fost actualizată, formalizată și aplicată cu succes de către părinții UE de azi atunci când aceștia au negociat condițiile de aderare la Uniune a unor țări de rangul doi precum România.
Că România și-a însușit fără crâcnire acele compromisuri de parcurs rezultă cât se poate de limpede și demoralizant din unele teze susținute cu un anume orgoliu elitist, dar și amoral, de către Teodor Baconsky, fostul ministru de externe al României în timpul regimului Traian Băsescu.
În cartea sa „Imperium”, Corneliu – Dan Nicolae afirmă, referindu-se la Baconsky:
„Baconsky declara nu demult că visează la o „elită amorală” și susținea că UE are dreptul să mașineze pe la spatele națiunilor suverane în scopul integrării europene. Conform domnului Baconsky, UE ar fi „compensația unei păci eterne” pe care marile puteri o acordă micilor națiuni europene.”
După care este citat chiar domnul Baconsky, spre a i se proba cinismul și profundele lacune etice și democratice:
„Partitura istoriei nu e compusă de majoritățile electorale ci de voința minorităților active… Uneori e preferabil să progresezi pe o bază injustă decât să regresezi pe o bază virtuoasă”.
Acestea fiind zise, să ne întoarcem la actualitatea imediată: Klaus Iohannis și aiuritorul său comportament din aceste zile.
Acuzațiile care i se aduc, de antisemit, de unealtă a Angelei Merkel și de sabotor al intereselor interne și externe ale României, au ele vreo legătură cu apartenența actualului președinte al țării la „elita amorală” visată de domnul Baconsky?
Vom constata pentru început că modelul de Europă Unită, cu Germania motor, lider și beneficiar principal al virtuților lui, funcționează azi în parametri foarte apropiați de proiectul imaginat cu opt decenii în urmă de Hitler, Von Ribentrop și ai lor. Deși Germania nu figurează oficial pe frontispiciul UE ca națiune conducătoare, ea, de fapt, conduce Europa.
Dar România, ca parte a UE, la ce stimuli răspunde? Căror comenzi și principii parademocratice se supune?
Aici, declarația lui Baconsky este cristal șlefuit. Pe vremea când respectivul era demnitar al regimului Băsescu (iar Traian Băsescu președinte), majoritățile electorale, democrația, reprezentau pentru el (ei) doar o mască a turpitudinii (a se vedea, ca detaliu semnificativ, votul pentru prezidențialele din 2009 de la Ambasada României din Paris). Partitura istoriei fusese în acele vremuri încredințată spre interpretare unor „minorități active” de nimeni alese: serviciile secrete, DNA, Victoria Nuland, Philip Gordon.
Astăzi, la Klaus Iohannis, observăm prelungite cam aceleași obiceiuri, venite din trecutul mai indepărtat sau mai apropiat. Și domnia sa are ce are (precum Ribentrop &co.) cu „niște evrei”. Și domnia sa disprețuiește (precum Baconsky &co.) majoritățile electorale, preferând să acționeze prin minorități active (serviciile secrete, instituțiile justiției încă aservite lui, ONG-urile sorosiste, cozile de topor de la Bruxelles)!
Doar că între vremurile lui Baconsky și cele ale lui Klaus Iohannis s-a instalat, azi, o deosebire fundamentală: condițiile internaționale privind „compensația păcii eterne”! Dacă în anii regimului Băsescu relația SUA – UE era una de deplină armonie în plan militar, una în care NATO era scutul inexpugnabil al Europei (deci și al României), în prezent lucrurile nu mai stau deloc așa. În lipsa contribuției de 2% din PIB al tuturor țărilor UE la bugetul NATO, Donald Trump nu mai garantează securitatea UE. Deci UE nu mai poate proteja, militar, România. România are însă promisă această protecție din partea SUA. Nu însă în orice condiții!
Atâta vreme cât Klaus Iohannis privilegiază relația cu Germania în detrimentul relației cu SUA – Israel, garanțiile noastre de securitate din partea NATO pot fi considerate incerte. Cramponarea României de Germania – UE ca garant al „păcii eterne” nu mai are valoarea de pe vremea lui Baconsky. Din acest punct de vedere ar trebui, mai degrabă, cultivată axa SUA – Israel. Doar că domnul Iohannis nu e de capul lui!
O altă idee de un cinism ce ar trebui interzis găunoșilor – veleitari, preluată fără spirit critic și fără discernământ de către Klaus Iohannis de la „doctrinarul” Baconsky este aceea exprimată prin formularea: „Uneori e preferabil să progresezi pe o bază injustă decât să regresezi pe o bază virtuoasă”.
În virtutea acestui aproape sofism, Klaus Iohannis acceptă (chiar susține) „baza injustă” a justiției kovesiste, făcute cu protocoale secrete și cu procurori abuzivi, invocând nevoia de progres cu orice preț în lupta împotriva corupției. Implicit, ne lasă să înțelegem că dacă baza acestei lupte anticorupție ar fi una corectă (virtuoasă), s-ar înregistra regrese, adică nu ar da rezultate. De-asta sunt necesare protocoalele secrete și abuzurile de tot felul ale procurorilor și judecătorilor. Încurajator sau ce?
Există, oare, o jignire mai profundă adusă justiției din România decât un astfel de scepticism?
Ca să nu mai vorbim despre cât de relativă este definirea progresului și a regresului în evaluarea politică a evoluției unei țări.
Probabil că președintele Iohannis consideră un progres ce s-a întâmplat cu țara cât a fost condusă de guvernul Cioloș („guvernul meu)”! Chiar dacă după alții, după imensa majoritate a analiștilor, această perioadă a fost printre cele mai negre dintre guvernările ce s-au succedat la Palatul Victoria după 1989.
Demonstrația de mai sus încearcă să arate că nimic din ce ni se întâmplă în prezent nu este întâmplător. Părinții UE nu sunt acei seniori distinși și plini de bune intenții ce ne-au fost prezentați la „oficiul stării civile”, când am fost pețiți, iar beneficiarii UE nu sunt toate țările membre, în egală măsură (cum ar fi normal), ci sunt doar unele dintre ele, mai breze decât celelalte.
La fel, nici aberațiile lui Klaus Iohannis din ultima vreme nu sunt semne de personalitate și de responsabilitate față de țara care l-a ales. Sunt doar simptome ale lașității și slugărniciei.
Să-i recunoaștem însă și un merit președintelui nostru: este extraordinar de autentic în stupizenia sa funciară. Când se umflă în pene ca un curcan, când accentuează complet anapona cuvintele cele mai anoste, când râde mânzește la întrebările ce-l irită, și, mai ales, când vrea să-l jignească gros pe Liviu Dragnea, Klaus Iohannis este, da, el însuși. Infatuat, ranchiunos și gol.
Un președinte gol!
Actualitate
Orizont 2041: Pușcașii Marini își trasează viitorul aerian în umbra programului F/A-XX al Marinei
Corpul Pușcașilor Marini din SUA (USMC) a început oficial demersurile pentru definirea unui avion de vânătoare de generația a șasea. Deși designul final rămâne o necunoscută, strategia actuală indică o aliniere strânsă cu dezvoltările tehnologice ale Marinei Americane, marcând o nouă etapă în evoluția aviației de luptă.
Dincolo de F-35: Primele schițe pentru generația a șasea
Deși atenția actuală este concentrată pe modernizarea flotei către standardul F-35 Block 4, Corpul Pușcașilor Marini privește deja peste pragul anului 2041. Planul de Aviație pentru 2026, publicat recent, include primele referințe oficiale la un succesor de generație a șasea, un proiect ce începe să prindă contur în cadrul discuțiilor strategice de la Quantico.
Generalul-locotenent William Swan, adjunctul comandantului pentru aviație, a subliniat că viitoarea aeronavă va reflecta probabil nevoile specifice operațiunilor de pe portavioane. „Dacă ar fi să decidem acum, cred că va semăna mult cu ceea ce face Marina, deoarece operăm de pe aceleași platforme navale”, a explicat Swan. Acesta a clarificat însă că misiunile de înaltă complexitate strategică vor rămâne apanajul Forțelor Aeriene, Pușcașii Marini optând pentru o soluție care să augmenteze eficient forța actuală de generația a cincea.
Strategia „Fast Follower”: Monitorizarea giganților și adaptarea la amenințări
Pușcașii Marini nu se grăbesc să dezvolte o platformă izolată, ci adoptă rolul de „urmăritor rapid” al programelor majore. În timp ce Forțele Aeriene avansează cu programul F-47, iar Marina explorează conceptul F/A-XX, USMC își acordă un răgaz de cinci până la zece ani înainte de a lua o decizie finală. Această perioadă este considerată critică pentru a evalua modul în care va evolua amenințarea globală și ce tehnologii vor deveni mature.
Prioritatea imediată rămâne consolidarea flotei de F-35, un proces estimat să mai dureze un deceniu. Totuși, includerea voluntară a conceptului de generație a șasea în planul de aviație are rolul de a forța gândirea strategică a Corpului spre noi modalități de atingere a superiorității aeriene în deceniile următoare.
Finanțarea viitorului: Sute de milioane pentru programul F/A-XX
În ciuda incertitudinilor bugetare anterioare, viitorul aviației de generația a șasea pare securizat prin proiectul de lege privind cheltuielile de apărare pentru anul fiscal 2026. Acesta include aproape 900 de milioane de dolari pentru programul F/A-XX, fonduri destinate accelerării capacității operaționale inițiale.
Deși Casa Albă și-a exprimat în trecut îngrijorarea cu privire la sustenabilitatea dezvoltării simultane a două avioane de vânătoare de generație nouă, alocările recente, care includ și fonduri de reconciliere, confirmă angajamentul Pentagonului pentru modernizarea radicală a flotei aeriene a Marinei. Această infuzie de capital oferă cadrul necesar pentru ca Pușcașii Marini să își poată calibra propriile cerințe în funcție de succesul platformei F/A-XX.
Actualitate
Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene
O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică
Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.
Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.
Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole
Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.
Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.
Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe
Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.
De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.
Actualitate
Când tratamentul nu e de ajuns: cum descoperă tot mai mulți români medicina integrativă Newmedicine.ro
Andreea are 38 de ani, lucrează în publicitate și a luat pastile pentru anxietate timp de doi ani. Nu se simțea mai bine, se simțea amorțită. „Am ajuns la un punct în care am zis că trebuie să existe și altceva,” povestește ea. A ajuns pe NewMedicine.ro căutând pe Google ceva despre tehnici de respirație. A rămas pentru că, spune ea, „în sfârșit cineva explica lucrurile fără să mă facă să mă simt ori naivă, ori bolnavă.”
Povestea Andreei nu e singulară. Ea reflectă o schimbare care se petrece discret, dar constant, în felul în care românii se raportează la propria sănătate.
Un concept vechi, o nevoie nouă
Medicina integrativă nu este o invenție recentă. Ideea că trupul și mintea funcționează împreună, că stilul de viață contează la fel de mult ca rețeta medicului, există de secole în diverse culturi. Ce s-a schimbat este că acum știința confirmă ceea ce tradiția intuia cu foarte mult timp in urma.
Daca nu stiai sunt statistici foarte relevante precum cele de la National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH), care spune ca aproximativ 38% dintre adulții americani au inglobat deja terapii complementare în paralel cu medicina convențională, iar aceasta tendința este în creștere. In intreaga lume, mai exact la nivel global, piața medicinei alternative și complementare a depășit valoare de 100 de miliarde de dolari și crește anual cu peste 20%, potrivit Global Market Insights. Sunt cifre si statistici care spun o realitate clară: oamenii caută mai mult decât un diagnostic și o rețetă.
În România, această tranziție este încă la început, dar se simte. Stresul cronic, burnout-ul, problemele de somn, alimentatia deficitara, poluarea toate acestea au împins mulți oameni să caute răspunsuri dincolo de cabinetul medical tradițional.
Ce face NewMedicine.ro diferit
NewMedicine.ro nu este un forum de remedii populare și nici un site care să promită vindecări miraculoase. Este o revistă digitală serioasă, dedicată medicinei integrative, adică acelei zone de mijloc în care medicina clasică și terapiile complementare nu se contrazic, ci se completează.
Platforma pornește de la o premisă simplă: un pacient informat ia decizii mai bune. Studiile confirmă și asta ca pacienții cu acces la informații de calitate au o apartenenta mai bună la tratamente și rezultate medicale superioare.
Conținutul de pe NewMedicine.ro acoperă mai multe paliere:
Medicina integrativă explicată accesibil — fără jargon inutil, fără promisiuni exagerate. Articolele despre echilibrul minte-corp sau rolul emoțiilor în boala fizică sunt scrise pentru omul obișnuit, nu pentru medicul specialist.
Psihoterapia ca pilon central precum ne spune Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care estimează că depresia și anxietatea afectează peste 300 de milioane de oameni la nivel global. Conexiunea dintre stres, traumă emoțională și afecțiuni fizice nu mai poate fi ignorată. NewMedicine.ro tratează psihoterapia nu ca pe un lux, ci ca pe o componentă esențială a sănătății moderne.
Terapii alternative analizate obiectiv precum acupunctura, homeopatia, terapia Bowen, medicina tradițională chineză, yoga, Tai Chi toate sunt prezentate atât din perspectivă tradițională, cât și prin prisma cercetărilor recente. Fără misticism nejustificat, fără respingere reflexivă.
Nutriție și stilul de viață echilibrat astfel ca un studiu publicat în The Lancet arată că peste 11 milioane de decese anual sunt asociate cu alimentația nesănătoasă. NewMedicine.ro oferă recomandări practice, nu diete-minune.
Echilibrul pe care medicina modernă îl caută
Unul dintre miturile persistente este că medicina alternativă și cea clasică sunt dușmani. Realitatea e mai nuanțată: un tratament medicamentos poate fi completat cu psihoterapie, recuperarea fizică poate include meditație sau yoga, iar nutriția poate accelera vindecarea. Medicii din ce în ce mai mulți recunosc asta.
Aproximativ 70% dintre pacienții cu boli cronice caută la un moment dat terapii complementare, potrivit unor studii realizate de Harvard Health Publishing. Problema nu e că le caută ci adevarata problema e că o fac adesea fără informații corecte, fără să înțeleagă ce funcționează și ce nu, fără să știe când o terapie completează tratamentul și când îl sabotează.
Asta este golul pe care NewMedicine.ro încearcă să îl acopere cu informatiile relevante.
O comunitate, nu doar un site
Dincolo de articole, platforma conectează medici, terapeuți, pacienți și oameni pur și simplu curioși despre sănătatea lor. Secțiunile dedicate specialiștilor și evenimentelor fac din NewMedicine.ro un ecosistem real, nu doar o colecție de texte.
Andreea, cea din introducerea acestui articol, a ajuns în cele din urmă la un psihoterapeut recomandat prin comunitatea platformei. Mai ia pastile dar mai puține. „Nu am renunțat la medic,” spune ea. „Am adăugat și altceva.”
Poate că asta e cel mai bun rezumat al medicinei integrative: nu în loc de, ci și altceva.
Descoperi mai multe pe NewMedicine.ro — ghidul modern pentru sănătate integrativă.
-
Exclusivacum 23 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 23 de orePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Featuredacum 3 zileUnda de șoc a prețurilor: Facturile la apă și energie explodează sub „dictatul” Băncii Mondiale și al PNRR-ului negociat de USR



