Actualitate
Scandalul mitei: lui Tariceanu i se arata pisica de foarte sus?
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS):
Sunt semne că liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, marchează o distanțare de aliatul PSD și o deschidere către fostul comisar european, Dacian Cioloș, ceea ce a putea constitui premise pentru o alianță în interiorul ALDE european, vizat și de USR ori MRÎ. O alianță care să se pună pe picioare după europarlamentare și cu bătaie spre prezidențiale, într-o formă sau alta. Cîteva ore mai tîrziu a venit o veste care, la o primă vedere, ar putea însemna că cineva foarte important nu prea agreează scenariul de mai sus.
E vorba de acuzația venită hodoronc-tronc dinspre DNA că Tăriceanu ar fi luat mită zdravănă de la o firmă austriacă, pe vremea cînd era premier, adică în 2007-2008 și că faptele ar fi fost dezvăluite de un martor implicat în scandal.
În ciuda discreției neuzuale a DNA, grație căreia lipsesc nume concrete, deocamdată, e mai mult ca sigur că e vorba de scandalul mitei date în România de firma Fujitsu-Siemens, mai exact contractul de inchiriere de licente Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, incheiat intre Guvernul Romaniei si Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers (FSC) Austria GesmbH, in valoare de 105 milioane de dolari, derulat in perioada 2004-2009.
Iar martorul respectiv pare a fi un anume Gabriel Marin, care, încă din octombrie 2014 făcea procurorilor mărturisiri complete și complexe, care sunau cam așa, după cum a relatat presa la acea vreme:
„In perioada 2004-2009 Viktor Malinovwski (n.r. – director FSC Austria) impreuna cu Peter Hungler (…in Deutsche Bank, apoi Credit Suisse) au desfasurat actiunile de influentare a factorilor de decizie din Guvernul Romaniei pentru a se incredinta extinderile de TRUE-UP 2004-2006 si TRUE-UP 2006-2008 la contractul ‘Contractul comercial de inchiriere de licente nr. 0115RO’, firmei FSC Austria GesmnH (FSC).
In decembrie 2005, Peter Hungler infiinteaza o societate offshore, Chairton Business, iar Viktor Malinowski o prezinta managementului FSC ca firma care a preluat actiunile de lobby ale lui Profinet pentru contractele cu licente Microsoft si conditioneaza obtinerea de extinderi de tip TRUE-UP de semnarea unui contract de comision pentru reusita, contract semnat cu firma Chairton (comision 35%) in data de 23.12.2005.
In perioada 2006-2010, Viktor Malinowski si-a infiintat mai multe offsore-uri precum Colina Investments LTD, Anderson Enterprises LTD, Keysis Enterprises LTD, Harper Corp., cu scopul de a scoate din FSC sub diverse servicii fictive sumele de bani necesare platii mitelor negociate de acesta impreuna cu Claudiu Florica pentru diferite proiecte IT din Romania. Viktor Malinowski mi-a relatat ca a virat sume mari de bani cu titlu de mita in conturile altor offshore-uri detinute de diferite persoane interpuse care urmau sa il ajute in remiterea mitelor sau la cumpararea influentei functionarilor publici implicati din Guvernul Romaniei:
-Farley Enterprises LTD – 2.700.000 USD (Viktor Malinowski mi-a declarat ca firma respectiva era a lui Petru Berteanu si Bogdan Teodorescu care urmau sa plateasca mitele catre Calin Tariceanu, Eugen Teodorovici, Karoly Borbely)
-Kenton Enterprises LTD – 2.000.000 USD (Viktor Malinowski mi-a declarat ca prin firma respectiva dorea sa ii foloseasca pe Flroin Pletea, Sorin Eftene, Adrian Ujeniuc pentru cumpararea influentei unor functionari din administratia centrala, de nivel inferior: directori IT, specialisti IT, etc)
-Richardson International LLC – 4.000.000 USD (ownerul firmei fiind Eva Maria (…) sotia lui Peter Hungler, pentru plata mitei catre Calin Tariceanu, Eugen Teodorovici, Karoly Borbely)
In 2007, Viktor Malinowski mi-a cerut sa infiintez un offshore in care urma sa transfere sume de bani pentru plata mitelor in extinderile de tip TRUE-UP 2004-2006 si TRUE-UP 2006-2008 la contractul „Contractul comercial de inchiriere de licente nr. 0115RO”.
In 2008, Viktor Malinowski a folosit aceasta firma pentru a depune o (…) la licitatia organizata in cadrul FSC pentru serviciile fictive corespunzatoare TRUE-UP 2004-2006 so TRUE-UP 2006-2008, pentru ca in urma evaluarii sa iasa oferte calificate depuse de doua offshore-uri. In urma instiintarii ca a obtinut (…) din loturile licitate, Viktor Malinowski, sub nume fals, a trimis un document prin care una din offshore-uri si-a retras oferta, asa ca FSC a semnat contractul pentru toate serviciile cu firma Colina Investments, firma controlata exclusiv de Viktor Malinowski.
In 2008, Viktor Malinowski a transferat din Colina Investments catre mai multe offshore-uri sume destinate platii mitelor catre Gabriel Sandu. Intermedierea relatiei cu Gabriel Sandu o facea Doru Bostina iar Viktor Malinowski mi-a solicitat sa il ajut sa scoata bani in numerar din Austria si sa ii transport in tara, urmand sa ii dau persoanelor pe care Viktor Malinowski le nominaliza. Intrucat Doru Bostina nu a reusit sa ajunga la o intelegere cu Gabriel Sandu, Viktor Malinowski a luat legatura cu Claudiu Florica care avea o relatie personala foarte buna cu Gabriel Sandu si acesta i-a cerut 5.000.000 USD ca sa intervina pe langa Gabriel Sandu, pentru ca acesta sa deblocheze plata actului (…) numarul 4. In 2009, Claudiu Florica i-a mai remis lui Gabriel Sandu aproximativ 5.000.000 euro, cu titlu de mita, pentru trucarea licitatiei si ulterior semnarea contractului cu D-Con.Net.
In 2009, Viktor Malinowski mi-a cerut sa infiintez un nou offshore, sa (…) in numerar 3.000.000 USD dintr-un offshore mai vechi, sa ii depun tot in numerar in contul noului offshore, operatiunea fiinf efectuata in cadrul aceleasi (…), respectiv Credit Suisse Viena. Viktor Malinowski mi-a spus ca scopul acestor retrageri si depuneri in numerar era de a ascunde originea banilor in cazul unei anchete.
In 2010, Viktor Malinowski mi-a cerut sa transfer 650.000 euro in contul altui offshore care avea cont in Deutsche Bank Viena, de unde i-am scos si i-am dat lui Viktor Malinowski, bani care urmau sa fie platiti de acesta pentru cumpararea influentei functionarilor publici care trebuiau sa faca plata actului aditional 4.
Tot in 2010 mi-a cerut sa transfer 500.000 euro in contul unui alt offshore controlat de Viktor Malinowski si Peter Hungler, New Ideas Corporation, care avea conturile intr-o banca din Cipru.
In 2011, Viktor Malinowski mi-a spus ca au fost blocate conturile firmei Colina Investments din Credit Suisse Viena si ca urmare mi-a cerut sa inchid conturile offshore-ului deschis la Credit Suisse si sa transfer toata suma de bani ramasa, respectiv 2.000.000 euro, intr-un cont nou al aceleiasi firme din banca LGT Viena, unde lucra un fost coleg de-al lui Peter Hungler de la Deutsche Bank.
Tot in 2011, Viktor Malinowski mi-a cerut sa transfer diferite sume de bani catre urmatoarele firme offshore:
-B.D. Financial Group Ltd – 500.000 euro
-M&M Holding Group Ltd – 700.000 euro
-Yachliah Ltd – 300.000 euro
-New Ideas Corporation – 500.000 euro
Firmele acestea erau controlate de Peter Hungler si Viktor Malinowski si banii respectivi au fost incasati in numerar de Viktor Malinowski fiind folositi ca mita pentru deblocarea platii actului aditional 4”.
Ce a urmat după aceste spovedanii explozive?
Nimic.
Pe de-o parte, declarațiile lui Marin erau simple vorbe, nesusținute de dovezi concrete.
Pe de alta, azi știm cu toții că măreața campanie anticorupție de după 2004 a avut o mică hibă: nu a deranjat cu un pai vreo companie occidentală, fie că a fost vorba de EADS, Microsoft, Veolia Apa Nova, Lukoil, OMV șamd.
Toate scandalurile din jurul firmelor străine s-au stins de la sine, uneori fără măcar o brumă de explicație oficială.
În februarie anul acesta, ministrul Tudorel Toader comenta, în războiul cu Laura Kovesi: ”Nu poți să spui <<am uitat de Microsoft>>. Pe ăla îl visezi și noaptea. Sute de milioane de euro care trebuie decapați”.
Nu au fost ”decapați” însă nici azi.
DNA tocmai anunțase, stupefiind o țară întreagă, că scandalul Microsoft-Fujitsu se cam încheiase prin prescrierea faptelor, un lot întreg de politicieni grei fiind scoși de sub urmărire penală.
Procurorul Mihaiela Moraru, care anchetase dosarul, era era însăși urmărită penal în debutul acestui an.
Să mai spunem că firma Fujitsu Siemens era un joint între doi giganți ai economiei mondiale, Siemens, din Germania, și Fujitsu din Japonia, implicate fiind și Austria, prin filiala de aici, ori Elveția, prin bănci care au făcut operațiuni dubioase. Un scandal de dare de mită ar afecta, deci, toate aceste nume sonore.
În plus, Fujitsu Siemens a sucombat acum aproape un deceniu, în 2009.
Acesta este cadrul general în care, dacă e să dăm crezare informațiilor momentului, niște procurori din Austria au decis brusc să ceară colegilor din România relansarea anchetei în scandalul Microsoft-Siemens, iar ai noștri s-au executat prompt. (De ce or fi așteptat procurorii austrieci 9 ani după dispariția firmei mituitoare?)
Iar cîteva luni mai tîrziu, grenada presupusei mite stă să explodeze în poala lui Călin Popescu Tăriceanu fix cu o zi înaintea importantului congres european al ALDE, familia politică din care face parte partidul fostului premier.
O familie către care se îndreaptă partidele lui Cioloș și Barna și care a bătut palma recent cu președintele Franței, Emmanuel Macron, implicat în crearea unui grup european care să contracareze popularii lui Merkel.
E de așteptat ca ALDE din România să fie bumbăcit zdravăn pe chestiuni de corupție etc la congresul de la Madrid, din aceste zile.
Frăgezit suficient pentru a justifica o cerere de excludere la viitorul congres, programat chiar înaintea alegerilor europarlamentare. Desigur, dacă Tăriceanu nu se dă pe brazdă pînă atunci.
E posibil ca cineva foarte mare și influent din exterior să nu agreeze planurile de mărire ale lui Tăriceanu; fie liberalul trebuie eliminat complet, fie trebuie convins să se înhame la căruța altui personaj, dezirabil de astă dată. Spre exemplu, a unui Cioloș, francofil nu doar prin nevastă și disciplinat pînă în măduva oaselor.
Așa că i se arată pisica, prin ciorba reîncălzită Fujitsu-Siemens.
O ciorbă care nu ar avea cum să-l afecteze pe Tăriceanu în plan judiciar, din motivele sus invocate, dar care poate constitui pretextul izolării sale în plan european.
Faptul că președintele Senatului și-a anulat instantaneu participarea la congresul de la Madrid demonstrează că a înțeles imediat de unde i se trage.
Nu e primul care o pățește astfel; pentru a nu reprezenta o voce influentă în alegerile din 2014, care ar fi putut da peste cap niște planuri mari, Traian Băsescu s-a trezit cu fratele arestat.
Vorba unui banc celebru, chestiile periculoase trebuie stîrpite de mici.
Evoluția noul scandal va fi cea obișnuită: audieri, reaudieri, cereri de ridicare a imunității, declarații, analize, emisiuni TV, știri pe surse, speculații șamd.
Important e ce va face Tăriceanu însuși: se conformează în urma focului de avertisment, ori, dimpotrivă, iese la luptă cu pieptul gol? (Bogdan Tiberiu IACOB)
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
-
Exclusivacum o ziClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 3 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 18 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum o ziVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



