Actualitate
EXCLUSIV/Compania Naționala a Cuprului Aurului și Fierului Minvest Deva, interesele obscure ale lui Florian Coldea SRI si sarabanda ilegalitatilor procurorului militar Mircea Adrian, DIICOT-ului, DNA-ului si „justitia” din Romania (III)
Incisiv de Prahova va prezinta, in EXCVLUSIVITATE, o investigatie care releva implicarea in cardasie a organelor statului roman in musamalizarea unor fapte penale savarsite de un grup de crima organizata cu tentacule pana la varful SRI (Florian Coldea) si D.N.A (Laura Codruta Kovesi|), fapte penale ce au fost musamalizate prin tertipuri de la disjungeri la disjungeri si ordonante de clasare pe subiecte si litere de legi ce nu aveau legatura cu speta, pana la „evaporarea” probelor si documentelor din dosarele penale.
In acest serial, Incisiv de Prahova va prezenta toate institutiile implicate in musamalizarea faptelor penale probabil pe protocoalele lui Florian Coldea.
Din acest grup infractional face parte si procurorul militar, Mircea Adrian, prietenul lui Codrut Olaru si omul lui Florian Coldea.
Mircea Adrian l-a trimis in judecata pe fostul sef al SRI Hunedoara, la cererea lui Florian Coldea, in semn de razbunare ca acesta a „miscat” in front (chiar daca a luat o „sfanta” achitare, fostul sef al SRI Hunedoara si-a invatat „lectia”).
Interesant este si faptul ca, Codrut Olaru face „demersuri” pentru a il avansa pe procurorul Mircea Adrian la Parchetul Curtii Militare unde sef este Nicolau Adrian, prietenul generalui Dumbrava de la SRI.
Va prezentam prima institutie care a jucat cu grupul de crima organizata si de unde s-a inceput clasarile si disjungerile pentru stergerea urmelor: DNA-ST Alba!
.Situatia din dosarul 67/P/2014- DNA Alba
În luna august 2008, SC Alexa Mir Tur SRL Hunedoara a cumpărat de la CNCAF Minvest Deva, o parte din activele Filialei Poiana Rusca, situate în incinta fostei Uzine de preparare a minereului din Teliucu Inferior, situată pe drumul ce leagă municipiul Hunedoara de comuna Teliuc, zonă cu potențial turistic, intenția societății fiind de a amenaja o zonă de agrement, hotel și restaurant. Adresa locației respective este Hunedoara, str. Voicu Cneazu nr. 62.
La data achiziției bunurile companiei erau sechestrate de către DGFP, situația financiară a acesteia ducând-o ulterior în pragul lichidării.
Pentru achiziția a patru clădiri, aflate în stare de ruină (hala separare, birouri și laborator,depozit de concentrat și grup social ), societatea a plătit suma totală de 650.000 de RON.
Pentru a începe lucrările de amenjare, s-a solicitat Primăriei Hunedoara în anul 2008 emiterea unui certificat de urbanism, act de informare necesar în vederea obținerii ulterioare a autorizației de desființare sau de construire. Primăria Hunedoara a eliberat acest certificat de urbanism în cursul lunii septembrie 2008. Prin acest certificat de urbanism se punea în vederea solicitantului să facă dovada dreptului de proprietate asupra terenului.
Discuțiile asupra faptului că prin contract i se transmisese alt drept real asupra terenului, și anume cel de superficie , sunt inutile în acest moment, ideea este că la acel moment, în septembrie 2008, cât timp nu apăruseră interese legate de acel obiectiv, totul părea a fi pe un făgaș normal. Urma să se faca demersuri pentru a obține dovada legală a existenței unui drept real asupra terenului, lucru imposibil însă la acel moment, întrucât compania minieră nu avea un drept tabular asupra terenului, și nu obținuse atestarea dreptului de proprietate conform HG 834/1991.
În luna decembrie 2008 însă, Compania Minvest a intrat în faliment, fiind numit lichidator de către Tribunalul Hunedoara SCP IT Management Advisors Timișoara, reprezentantă de d-nul Tudor Ion.
Aceasta fiind din acel moment entitatea împuternicită a gestiona și administra afacerile ce priveau activele companiei, s-a luat legătura cu Tudor Ion, pentru a obține întabularea terenului, ajungându-se chiar la o înțelegere privind încheierea unui contract de asociere în participațiune , acest proiect de contract purtând chiar și număr, 146/30.01.2009 fiind depus la dosar. Contractul privea demolarea și demontarea construcțiilor din incinta respectivă, prețul participației SC Alexa Mir Tur fiind de 300.000 de lei.
Întrucât lichidatorul a cerut să i se plateasca o sumă mare de bani sub forma de mită, pentru beneficiul respectiv, relația s-a deteriorat, si s-a formulat o plângere penală la DNA Alba Iulia, dosarul având nr. 70/P/2009, finalizat cu NUP, deși la dosar s-au strâns destule probe cu privire la vinovăția făptuitorului.
Întrucât certificatul de urbanism eliberat de Primăria Hunedoara în toamna lui 2009 expira trecând un an, s-a solicitat eliberarea altuia de către aceeași instituție.
De precizat că certificatul de urbanism eliberat în 2008 nu purta semnătura primarului învinuit Ovidiu Hada, ci al viceprimarului Dan Robert, iar șef al Biroului de Urbanism era Lucian Bilei. Acum, după un an, noul certificat era semnat de învinuitul primar Hada Ovidiu, nou șef al urbanismului, învinuitul Dragotă Iosif, și de același secretar al primăriei Aurel Rață Bugnaru. (declarația de martor a acestuia, dată în fața procurorului, merită atenție)
În mod umitor, acest nou certificat de urbanism cu nr. 385 din 20.10.2009, are la punctul ”regimul juridic” un conținut năucitor, expresie a abuzului, prin care se specifică faptul că deoarece în acel moment ar exista discuții între primăria Hunedoara și primăria Teliuc cu privire la limita teritorială dintre cele două entități administrative, nu se poate emite favorabil acel certificat de urbanism.
Din cercetări, pînâ în prezent, a rezultat că această afirmație este mincinoasă. Nu au existat nici discuții, nici corespondențe cu privire la vreo neînțelegere de acest gen. De asemenea declarația de martor a primarului din Teliuc, Pupeză Mihai, arată acest lucru. În plus faptul că, deși ar fi existat cică aceste discuții, primăria Hunedoara încasa fără probleme impozitele pentru imobilele situate la acea adresă.
Mai mult, exact în aceeași perioadă a toamnei lui 2009, primarul semna autorizație de funcționare pentru altă societate comercială ce are în incinta Voicu Cneazu 62 o fabrică de reșapat anvelope, autorizație existentă la dosar.
S-au demarat lucrări de amenajare a clădirii de birouri, pentru care nu se avea nevoie de autorizație de construire. Au fost opriti și amendati, primarul deplasându-se personal la fața locului, deși tot el susținuse prin actul administrativ emis că nu are în jurisdicție acea zonă !
Toate acestea sunt probate deja în urma anchetei efectuate de primul procuror de caz, care în final a înțeles existența minciunii și a contradicțiilor din dosar, și a ținut dosarul în anchetă o vreme, începând urmărirea penală față de primar și șeful biroului urbanism.
In anul 2010 s-a format dosarul penal 3373/P/2010. În acest dosar urmarirea penala fusese inceputa de primul procuror de caz pentru abuz în serviciu, fata de fostul primar al Hunedoarei Ovidiu Hada, aflat intre timp în executarea altor pedepse pentru fapte de coruptie, precum și fata de șeful serviciului urbanism Dragota Iosif. Ar fi trebuit sa o înceapă și fata de secretarul primariei, Aurel Rata Bugnariu, dar a preferat probabil să-l menajeze în schimbul unei declaratii folositoare, pe care acesta a și dat-o.
Avand in vedere ca in urma probatoriului administrat (expertizelor judiciare de specialitate urbanism,constructii si contabilitate) a reiesit un prejudiciu cu valoarr peste 1 milion de euro,dosarul a fost declinat catrr DNA Alba Iulia. Ajuns dosarul la DNA Alba și primind un nou numar, procurorul de caz Beschiu Mihaela a dat din start toate semnele tipice unui procuror care vrea sa dea soluția cea mai comoda, prin neadministrarea niciunei probe din cele pe care le tot solicitase denuntatorul, previzibila, soluție de clasare fiind precedată și de faptul ca la una dintre întâlniri, i-a solicitat denuntatorului, in mod clar, sa lase balta orice sesizare sau pretentie pe care o are de la lichidatorul Tudor Ion și societatea sa de insolventa. Ion și societatea sa de insolventa”.
S-au formulat de-a lungul timpului plangeri penale si sesizari ale organelor competente care au fost pe rand disjunse sau /si conexate si trimise spre solutionare la DNA Alba-in dosarul penal ce face obiectul prezentei, nr.67/P/2014 cu privire la:
-angajati ai Primariei Hunedoara: șeful Biroului de Urbanism Lucian Bilei; Aurel Rață Bugnaru-secretar; fostul Primar Arion Viorel;
-impotriva reprezentantilor Min.Economiei : Cazana Victor Vlad, fost șef al Oficiului pentru Participatiile Statului și Privatizarii în Industrie, pentru savabrsirea infractiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 247 din vechiul Cod penal și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 din vechiul Cod penal Cazana, si Stafie Constantin Claudiu, fost secretar de stat în Ministerul Economiei a infractiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 247 din vechiul Cod penal și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 din vechiul Cod penal.Toate plangerile noastre nu numai ca au ramas nesolutionate pana in prezent dar nu le cerceteaza nimeni .
Pe parcursul cercetarilor, au apărut probe noi din care rezulta clar ca aceasta parte de abuz în serviciu ( în forma continuata) este doar vârful aisbergului. Aisbergul era modul în care fusese gestionata lichidarea activelor fostei Companii Minvest Deva de către numitul Tudor Ion. În aceasta procedura au fost delapidare de către acest lichidator, în favoarea sa și a multor alte persoane bunuri a caror valoare este greu de calculat în acest moment. Ca idee, e vorba de 1000 de hectare de teren dispărute din orice evidenta, și intrata în posesia unor persoane importante. Plus multe alte active pe lângă terenuri.
Brusc, abuzurile Primariei Hunedoara au apărut ca fiind consecinte ale acestor fapte și masinatiuni ale lichidatorului , functionarii primariei fiind de fapt chiar complici la delapidarea prev. de art. 145 din Legea 85/2006.
S-au strâns volume de documente care au fost depuse la dosar.
Atitudinea procurorului de caz? I-a spus textual denuntatorului ca îi da în cap cu hartiile dacă i le mai aduce. Probabil lectura hartiilor ii producea migrena.
Soluția de clasare a faptelor de abuz în serviciu a fost motivata lapidar, la nivelul gradinitei juridice, bazandu-se pe pretexte, nu pe motive. Lipsit complet de profesionalism.
Cu privire la activitatea lichidatorului, a făcut o referire în textul considerentelor cum ca este o prostie sa sustii ca are „conotatii penale”, însă în dispozitiv nu exista nici o soluție fata de aceasta idee. Deci nu a luat în seama sesizarea. A ascuns-o.
Prin ordonanta prin care a respins plângerea contra solutiei, procurorul șef de secție și-a expus în public ori lipsa cunostintelor profesionale, ori reaua-credinta, facandu-se de ras literalmente cu motivarea. Printre motivele de clasare, putem arata ca procurorul face precizarea cum ca “ a nu se interpreta ca Tudor Ion ar fi actionat in calitate de lichidator judiciar in incheierea contractelor de asociere in participatiune cu diverse societati”.
Ulterior, s-au formulat mai multe sesizari si plangeri catre Inspectia Judiciara-CSM,ultima inregistrata la data de 07.04.2015 sub nr. 2037/IJ/555/DIP/2015, prin care s-a aratat de fiecare data ca exista indicii temeinice savarsirii de catre magistratul procuror MIHAELA BESCHIU din cadrul DNA-Serviciul Teritorial Alba a abaterii disciplinare prevazuta de disp.art.99 si urmatoarele din Leg.303/2004 modificata si completata, cu referire la statutul procurorului – in speta- coroborata cu o vadita lipsa de interes fata de solutionarea solutionarea cauzei repartizata in acest sens, ce a facut obiectul Dos.67/P/2014 avand in vedere necercetarea tuturor faptelor incriminate ca fiind de natura penala (abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, gestiune frauduloasa,delapidare,fals si uz de fals in inscrisuri sub semnatura privata distrugere si constituire unui grup infractional organzat in vederea savarsirii de infractiuni) , precum si nepronuntarea unei solutii fata de toti faptuitorii si toate faptele probate cu certitudine si dovezi clare.
S-au formulat apoi, firesc, plângere și la judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Hunedoara. S-a luptat din rasputeri pentru a-l convinge, conștient fiind ca în 90% din cazuri orice judecător ar prefera sa aibă procurorul dreptate.
În plus, Tudor Ion este un personaj care s-a bucurat timp îndelungat de o protecție puternica, și deloc inexplicabila. A adus beneficii materiale multor persoane, inclusiv din sistemul judiciar. Veți vedea și în acest caz, ca este greu de explicat cum a putut Tudor sa facă ce a făcut fără protecția judecatorului sindic.
Norocul a fost cu denuntatorii (unii ar zice gratia divina). Abia inceputa procedura în fata judecatorului, și Tudor Ion este arestat, împreuna cu tatăl sau, sora sa, și una dintre mâinile sale drepte de către structura centrala DIICOT pentru fapte identice cu cele din aceasta speta, devalizarea societatilor aflate în lichidare. Odată cu el, la Resita este arestat judecatorul sindic Nicusor Maldea de la Tribunalul Caras. Fusese mituit cu 80.000 de euro de către Tudor.
În fata acestui eveniment, judecatorul de camera preliminara a fost intre ciocan și nicovala. Dacă respingea plângerea, așa cum ar fi fost sigur tentat, nu doar ca se putea face de ras, în cazul în care firele anchetei DIICOT ar fi ajuns și la falimentul Minvest Deva, dar ar fi putut fi și tras la raspundere pentru aceasta soluție. A da o soluție proasta nu este același lucru cu a ascunde “mocirla” sub pres, atunci când ai toate dovezile pe masa.
După 6 amanari de pronuntare, la 01.03.2016 prin incheierea nr.16/2016, data în dosarul 3705/97/2016, este admisa plângerea denuntatoruluiîmpotriva solutiei de clasare data în dosarul 67/P/2014, este desfiintata soluția și trimisa cauza la procuror în vederea completarii urmaririi penale.
Cu privire la aspectul plangerii ce se referea la infractiunile la legea insolventei nu face nici o referire.
Cert este faptul ca dosarul, odată ajuns înapoi la DNA Alba nu a avut viața buna. Nimanui de acolo nu i-a picat bine desfiintarea solutiei. După lupta purtata, cu siguranța procurorul șef a fost profund jignit de tot ce a scris la adresa sa, denuntatorul.
La fel procurorul de caz. Un dosar atât de vechi, și atât de greu de instrumentat arde ca un fier incins.
Incepe sarabanda disjungerilor si clasarilor.
Se declina dosarul la DIICOT ST Hunedoara. Procurorul de caz ,Mircea Adrian (ups, prietenul si mana dreapta a lui Florian Coldea), la momentul cand s-au depus plangeri scrise in care s-au indicat societatile comerciale interpuse in activitatea infractionala a lui Tudor Ion, i-a spus punctual:” du-te si reformuleaza plangerea, scoate din text firma SC Steel Processing SRL si revino cu plangerea ca am sa ma ocup de dosar”.
Firma despre care ii spusese dfenuntatorului sa o omita in relatarea contextului faptic ,apartine nepotului acestuia, Nicsa Andrei, a carui mama lucreaza in functia de grefier la Diicot ST Hunedoara. Pam, pam…
Dosarul a fost solutionat cu clasarea.
S-a atacat ordonanta din nou la judecatorul de camera preliminara .
Prin Încheierea penală nr. 95/2017 pronunțată la data de 20.09.2017 în dosar nr. 2678/97/2017, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Hunedoara a admis plângerea formulată de petentele SC HEAVEN TREND SRL HUNEDOARA şi SC ALEXA MIR TOUR TRANS SRL HUNEDOARA, prin reprezentant IONESCU GHEORGHE, împotriva Ordonanţei de clasare din data de 14.04.2017 dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 780/P/2016, menţinută prin Ordonanţa din data de 06.06.2017 dată de prim procurorul adjunct al aceluiaşi parchet în dosarul nr. 81/II/2/2017, şi în consecinţă a desființat soluţia de clasare cu privire la infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., trimițând cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru a completa urmărirea penală cu privire la infracţiunea respectivă.
Pentru a pronunța o atare hotărâre, judecătorul de cameră preliminară a reținut faptul că din probele administrate până la acel moment nu rezultă că există autoritate de lucru judecat context în care a dispus ca organul de urmărire penală să-l audieze pe dl. IONESCU GHEORGHE, urmând ca după obținerea de informații cu privire la identitatea persoanelor care fac parte din grupul infracțional organizat și mecanismul de comitere a infracțiunii scop, să se aprecieze cu privire la necesitatea administrării altor probe.
Așadar, fiind sesizat cu o plângere similară, un Judecător de Cameră Preliminară din cadrul Tribunalului Hunedoara s-a pronunțat deja, în mod definitiv, cu privire la incidența cauzei de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, apreciind în mod întemeiat că nu există. Or, doctrina în materie este unanimă în a aprecia că motivele pentru care judecătorul a trimis cauza procurorului se impun cu caracter obligatoriu acestuia din urmă. Bunăoară, câtă vreme judecătorul a apreciat că în speță nu sunt îndeplinite condițiile de existență ale autorității de lucru judecat, procurorul era dator să se conformeze dispoziției instanței, nemaiputând da o soluție de clasare pe același temei.
Insa, din nou dosarul s-a clasat prin Ordonanța emisă la data de 10.07.2018 in dos.780/P/2016 de catre Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, soluție menținută prin Ordonanța prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara cu nr. 136/II/2/2018 din data de 10.08.2018,
S-a formulat din nou plangere la judecatorul de camera preliminara ce face obiectul dos.pen.nr. 3599/97/2018 cu termen de judecata la 25 oct.2018.
De remarcat este faptul ca, la o zi dupa ce Tudor a fost arestat, judecatorul Goron Maria nu a mai venit la serviciu, inbolnavindu-se brusc. Alti judecatori sindici sopteau ingrijorati pe culoare.
Incisiv de Prahova le transmite acestora ca au de ce sa fie ingrijorati, deoarece in urma finalizarii investigatiei vom sesiza organele de cercetare penala. ( Ec Adrian Radu).
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2018/10/IMG_20181024_0001.pdf”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2018/10/IMG_20181024_0002.pdf”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2018/10/IMG_20181024_0003.pdf”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2018/10/IMG_20181024_0004.pdf”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2018/10/IMG_20181024_0005.pdf”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2018/10/IMG_20181024_0006.pdf”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2018/10/IMG_20181024_0009.pdf”]
Actualitate
Uniunea Europeană se pregătește să preia conducerea în reglementarea traficului spațial
Incertitudinile din programul american TraCSS deschid calea pentru consolidarea modelului european
Uniunea Europeană ar putea deveni principalul actor în stabilirea politicilor, standardelor și cerințelor de autorizare privind siguranța operațiunilor sateliților la nivel mondial. Posibila schimbare de poziționare are loc pe fondul incertitudinilor legate de viitorul sistemului american Traffic Coordination System for Space (TraCSS), coordonat de Departamentul Comerțului din Statele Unite.
Deși programul american ar putea fi relansat sau consolidat pe termen lung, reprezentanți ai industriei spațiale din Statele Unite și Europa susțin că interesul pentru inițiativa europeană de gestionare a traficului spațial este în creștere. Programul, cunoscut sub numele de EU Space Surveillance and Tracking Partnership, oferă servicii de monitorizare orbitală și de prevenire a coliziunilor.
Aproape toți operatorii europeni folosesc deja sistemul
Aproximativ 95% dintre operatorii europeni de sateliți participă deja la schimbul de date organizat prin EU SST și beneficiază de servicii de avertizare privind riscul de coliziune.
Un proiect de lege european privind operațiunile spațiale ar putea transforma această participare într-o obligație. Conform prevederilor aflate în pregătire, toate companiile care operează sateliți destinați utilizării în Europa ar trebui să demonstreze că sunt conectate la sistem și că respectă mecanismele comune de siguranță.
Programul european colaborează cu Departamentele Comerțului și Apărării din Statele Unite pentru a evita suprapunerile și conflictele cu TraCSS. Conferința AMOS reprezintă unul dintre forumurile în care oficialii americani și europeni discută compatibilitatea celor două inițiative.
Totuși, lipsa unei direcții clare pentru programul american a complicat coordonarea dintre cele două părți.
Parteneriatul a ajuns la 19 state membre
În luna iunie, Belgia, Bulgaria, Lituania și Luxemburg s-au alăturat EU SST. Extinderea a avut loc cu puțin timp înaintea aniversării a zece ani de la lansarea oficială a parteneriatului, marcată la 1 iulie.
Prin aderarea celor patru țări, numărul guvernelor participante a ajuns la 19, față de doar cinci state la începutul programului, în 2016.
Parteneriatul reunește în prezent Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.
Inițiativa cooperează cu Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, instituție care gestionează programele spațiale comune ale blocului comunitar.
Finanțarea ar putea crește după 2028
Bugetul exact al EU SST este dificil de estimat, deoarece finanțarea provine din mai multe surse: contribuțiile statelor participante, bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021–2027 și fonduri puse la dispoziție de alte instituții financiare europene.
Biroul EU SST nu publică un buget anual detaliat. Cu toate acestea, reprezentanții guvernelor și ai industriei spațiale se așteaptă la o creștere semnificativă a finanțării în cadrul viitorului buget european pentru perioada 2028–2034.
Interesul sporit al armatelor europene pentru dezvoltarea unor capabilități spațiale autonome ar putea accelera investițiile în sisteme de supraveghere, senzori și servicii de gestionare a traficului orbital.
Radare și telescoape monitorizează obiectele aflate pe orbită
EU SST este conceput pentru a supraveghea activitatea din spațiu și pentru a transmite avertizări privind posibile coliziuni între sateliți și alte obiecte orbitale. Serviciile oferite includ:
- avertizări privind riscul de coliziune;
- evaluări ale riscului asociat reintrării obiectelor în atmosferă;
- informații despre evenimente periculoase, precum dezintegrarea sau fragmentarea sateliților;
- monitorizarea resturilor spațiale care pot amenința infrastructura orbitală.
Sistemul se bazează pe o rețea formată din aproximativ 70 de radare și telescoape amplasate în statele participante. Cele mai multe dintre aceste echipamente sunt deținute în prezent de structuri militare naționale.
Obiectivul pe termen lung este ca rețeaua să ajungă la un echilibru între senzorii guvernamentali, militari și civili, pe de o parte, și echipamentele operate de companii comerciale, pe de altă parte.
Industria privată devine un pilon al supravegherii spațiale
În prezent, opt companii comerciale furnizează date de conștientizare a situației spațiale către rețeaua EU SST. Valoarea totală a contractelor încheiate cu acești furnizori este estimată la aproximativ 700 de milioane de dolari în acest an.
Instituțiile europene și parteneriatul EU SST încearcă să extindă rapid numărul companiilor capabile să proiecteze și să opereze senzori, să genereze date de urmărire orbitală și să ofere servicii operatorilor de sateliți.
Pentru atingerea acestui obiectiv sunt utilizate mai multe mecanisme de finanțare și cofinanțare. Un exemplu îl reprezintă programul de granturi inclus în inițiativa Horizon Europe, dedicată dezvoltării tehnologiilor viitorului.
Planul de lucru Horizon Europe pentru perioada 2026–2027 include trei categorii de finanțări destinate dezvoltării tehnologiilor de urmărire spațială. Bugetul cumulat al acestor granturi este de aproximativ 55 de milioane de lire sterline, echivalentul a circa 63 de milioane de dolari.
Bruxellesul caută o industrie spațială competitivă
Forumul pentru industrie și startup-uri al Uniunii Europene dedicat gestionării traficului spațial reunește de două ori pe an reprezentanții EU SST și peste 100 de companii private specializate în urmărirea obiectelor orbitale.
Discuțiile vizează extinderea rețelei de senzori, dezvoltarea de noi servicii și consolidarea bazei industriale europene. Cea mai recentă reuniune a avut loc în luna martie, iar următoarele evenimente ar urma să marcheze și aniversarea oficială a programului.
În ultimul deceniu, EU SST a furnizat servicii de prevenire a coliziunilor pentru peste 100 de operatori din 40 de țări. Conducerea parteneriatului susține că programul a contribuit la formarea unei rețele europene performante de conștientizare a situației spațiale și la dezvoltarea unei industrii competitive.
Autonomia strategică, obiectivul final
Extinderea parteneriatului și creșterea finanțărilor reflectă ambiția Uniunii Europene de a-și reduce dependența de infrastructurile spațiale externe.
Prin integrarea senzorilor militari, civili și comerciali, precum și prin dezvoltarea unor companii europene capabile să furnizeze tehnologii și servicii specializate, Bruxellesul urmărește să construiască un sistem autonom de gestionare a traficului spațial.
Obiectivul final este atingerea autonomiei strategice în domeniul monitorizării orbitale, într-un moment în care numărul sateliților crește rapid, iar riscurile generate de resturile spațiale, interferențele și activitățile militare din spațiu devin tot mai complexe.
Actualitate
Nammo dezvoltă un motor de rachetă pentru noua versiune cu rază extinsă a sistemului IRIS-T
Proiect norvegian pentru interceptori capabili să lovească ținte la 80 de kilometri
Compania norvegiană Nammo a început lucrările preliminare pentru dezvoltarea unui prototip de motor de rachetă destinat unei viitoare versiuni cu rază lungă de acțiune a sistemului german de apărare antiaeriană IRIS-T.
Noul motor ar urma să echipeze interceptorul IRIS-T SLX, dezvoltat de compania germană Diehl. Proiectul se află într-o etapă incipientă, iar Nammo intenționează să construiască primul prototip cât mai curând posibil.
„Este un proiect complet nou pentru noi”, a explicat un manager al programului, sub protecția anonimatului. Potrivit acestuia, dezvoltarea nu se bazează în mod semnificativ pe tehnologii sau programe anterioare ale companiei.
Teste statice la baza de producție din Raufoss
Primele activități de testare sunt planificate la uzina Nammo din Raufoss, localitate aflată la peste 100 de kilometri nord de Oslo. Inginerii vor efectua inclusiv teste statice de ardere pentru a verifica rezultatele analizelor tehnice și ale simulărilor computerizate.
În funcție de rezultate, proiectul va fi ajustat înainte de trecerea la etapele următoare.
Motorul va utiliza o arhitectură de tip „dual pulse”, concepută pentru a asigura două faze distincte de propulsie. Combustibilul va fi proiectat pentru a furniza un anumit profil de tracțiune, în timp ce motorul va fi împărțit în două secțiuni separate. Această configurație poate permite interceptorului să-și gestioneze mai eficient energia pe durata zborului și să-și îmbunătățească performanțele la distanțe mari.
Diehl pregătește primele teste ale interceptorului SLX
Diehl urmărește efectuarea în 2027 a primului test de tragere pentru versiunea terestră IRIS-T SLX. Testul este descris ca o etapă inițială de dezvoltare și de verificare a integrității sistemului.
Producția de serie a rachetei cu rază extinsă este programată, potrivit planurilor actuale, pentru 2029.
IRIS-T SLX ar urma să intercepteze ținte aflate la o distanță de până la 80 de kilometri, aproximativ dublu față de raza modelului IRIS-T SLM. Noua versiune este destinată combaterii avioanelor de vânătoare, bombardierelor, dronelor de mare anduranță și aeronavelor de sprijin.
Interceptorul a fost prezentat pentru prima dată de Diehl la Salonul Aeronautic de la Berlin din 2024.
Ucraina raportează o rată de succes de 95%
Potrivit reprezentanților Diehl, forțele ucrainene au utilizat sistemele IRIS-T SLS și IRIS-T SLM pentru a distruge peste 1.000 de ținte rusești de la începutul invaziei, în 2022.
Cele două versiuni, destinate apărării la distanță scurtă și medie, ar fi înregistrat o rată de lovire de aproximativ 95% în timpul conflictului. Printre țintele interceptate s-ar fi numărat rachete de croazieră Kh-101 și 3M14 Kalibr, precum și drone Shahed-136.
O alternativă la sistemele Patriot
Directorul executiv al Diehl, Helmut Rauch, a declarat în luna iulie că versiunea SLX ar putea reduce dependența Europei de rachetele americane Patriot.
Sistemele Patriot sunt într-o perioadă de deficit, iar Ucraina a solicitat în mod repetat aliaților occidentali să transfere urgent o parte din stocurile disponibile pentru consolidarea apărării antiaeriene.
Dezvoltarea unui interceptor european cu rază mai mare ar putea contribui la diminuarea presiunii asupra rezervelor americane și la creșterea autonomiei strategice a statelor europene.
Un lansator comun pentru rachete SLM și SLX
Noul interceptor ar putea fi integrat pe un lansator comun capabil să transporte atât rachete SLX, cât și rachete SLM. Astfel, operatorii ar putea configura încărcături mixte, adaptate tipurilor diferite de amenințări.
Versiunea SLX va utiliza, de asemenea, o parte importantă din infrastructura deja asociată modelului SLM. Printre elementele comune se numără radarul, centrul tactic de operațiuni și componentele software.
Această compatibilitate ar putea simplifica instruirea personalului, logistica și integrarea noului interceptor în unitățile care operează deja sistemul IRIS-T.
IRIS-T, componentă importantă a apărării europene
Germania, Estonia, Letonia, Bulgaria, Suedia, Danemarca și Elveția se numără printre statele europene care au achiziționat versiunea IRIS-T SLM.
Sistemul este și una dintre componentele centrale ale Inițiativei Europene Sky Shield, program destinat consolidării capacităților continentului în domeniul apărării antiaeriene și antirachetă.
În paralel cu dezvoltarea SLX, Nammo își extinde producția de motoare pentru versiunile SLS și SLM, considerate esențiale pentru apărarea terestră a Ucrainei. Compania norvegiană susține că va crește semnificativ volumele de producție pentru aceste programe.
Actualitate
Forțele Aeriene ale SUA pregătesc achiziția unui Boeing 737 MAX pentru transportul oficialilor
Un avion comercial ar putea fi transformat într-o aeronavă militară
Forțele Aeriene ale Statelor Unite intenționează să achiziționeze un Boeing 737 MAX pentru extinderea flotei de avioane dedicate transportului oficialilor de rang înalt. Dacă planul va fi pus în aplicare, aceasta ar putea fi prima utilizare a acestui model Boeing într-o misiune militară.
Decizia vine după ce Legea privind autorizarea apărării naționale pentru anul fiscal 2026 a alocat 250 de milioane de dolari pentru extinderea capabilităților aeronavelor C-40. În nomenclatura Forțelor Aeriene, C-40 desemnează versiunile anterioare ale modelului 737, adaptate pentru transportul executiv militar.
Deocamdată, autoritățile americane nu au precizat cât va costa noua aeronavă și nici când ar urma să fie livrată.
Un contract important pentru Boeing, într-un moment dificil
Achiziția ar putea reprezenta o oportunitate semnificativă pentru Boeing, care încearcă să accelereze producția familiei 737 MAX. Modelul este una dintre principalele surse de venit ale companiei, însă ritmul de fabricație a rămas sub așteptări.
737 MAX a traversat o perioadă dificilă după două accidente produse în 2018 și 2019, tragedii care au determinat menținerea la sol a întregii flote timp de peste un an. În ianuarie 2024, desprinderea în timpul zborului a unui panou care închidea o ieșire de urgență de la un alt aparat 737 MAX a declanșat o nouă criză și a intensificat controalele autorităților de reglementare.
Forțele Aeriene nu au ales încă versiunea aeronavei
Comandamentul pentru Mobilitate Aeriană nu a precizat ce variantă a modelului 737 MAX este vizată. În luna iulie, însă, instituția a solicitat informații din partea industriei pentru servicii de instruire în zbor pe aeronave 737-8 MAX, un indiciu că această versiune ar putea fi luată în calcul.
După achiziție, aeronava ar trebui modificată pentru misiuni militare. Procesul ar putea include instalarea unor sisteme de comunicații securizate, precum și a unor echipamente de avertizare și contramăsuri defensive.
C-40 și C-32, sub presiunea cererii
Forțele Aeriene operează în prezent aeronavele C-40 și C-32 pentru transportul oficialilor guvernamentali. C-32 este utilizat în principal pentru deplasările celor mai importanți cinci demnitari americani: vicepreședintele, prima doamnă sau primul domn, secretarul apărării, președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore și secretarul de stat.
Aeronavele C-40 pot prelua, la nevoie, misiuni alocate în mod normal flotei C-32. Cererea pentru ambele tipuri de avioane a crescut în ultimii ani, ceea ce a amplificat presiunea asupra capacității de transport executiv.
Boeing 737, singura opțiune americană disponibilă
Congresul a respins anterior încercarea Forțelor Aeriene de a extinde flota C-40. La acel moment, oficialii militari argumentau că aceste aeronave ar putea suplimenta flota C-32, insuficientă pentru a acoperi toate solicitările de transport ale celor mai înalți oficiali ai administrației americane.
Aeronava de bază a modelului C-32 este Boeing 757, însă producția acestui avion a fost încheiată. În consecință, Boeing 737 a rămas singurul avion comercial american cu fuselaj îngust, disponibil în producție și potrivit pentru extinderea flotei de transport executiv.
Prin transformarea unui 737 MAX într-o aeronavă militară, Forțele Aeriene ar putea obține o platformă modernă și disponibilă pentru misiuni oficiale, în timp ce Boeing ar primi un contract care ar consolida programul celui mai important avion comercial al companiei.
-
Exclusivacum 4 zile„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 5 zileImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Featuredacum 3 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 5 zileMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Exclusivacum 2 zileLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zileE‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor
-
Exclusivacum 4 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare



