Actualitate
Exploziv/Agenții acoperiți ai SRI de la Digi, plătiți din banii de pensii ai românilor/PSD deschide front de lupta contra Austriei, Germaniei si Rusiei
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
Eminența cenușie a guvernării PSD, Darius Vîlcov, a fost trimis azi în linia întîi pentru a lansa mesaje și dezvăluiri stupefiante, întrun interviu pentru DCNews, care vor răvăși puternic scena politică de la noi. Puternic și, mai ales, profund, pentru că declarațiile fostului ministru ating marile culoare externe cu interese majore în România, e vorba de trioul Germania-Austria-Rusia, care exact în acest moment strînge frățește relațiile prin vizita lui Putin la Merkel, urmată de nunta din Austria. Cele trei state sunt acuzate direct și explicit de Vîlcov că spoliază România de bogățiile naturale, dirijează finanțele, impun legislația și chiar stabilesc guverne, cu sprijinul unor oameni din interior, al căror nume ne e furnizat explicit de fostul finanțist. Una peste alta, și dacă toate spusele lui Vîlcov ar fi false, tot ar fi rost de mare scandal dată fiind înălțimea de la care vin ele. Dacă doar jumătate ar fi reale, însă, vorbim de un seism de gradul nouă. Să fie acesta un episod de maximă importanță din limpezirea situației geopolitice a țării noastre, cu trioul amintit de o parte și SUA de cealaltă? Vom vedea în perioada care urmează.
O bere de la FMI pentru Germania
O dezvăluire gravă e chiar în startul interviului luat de Bogdan Chirieac: conducerea germană a FMI a încercat să-i impună, ca ministru de finante, în 2014, o serie de măsuri care ar fi produs găuri imense în bugetul nostru, dar ar fi condus la majorarea spectaculoasă a importului de bere germană. Pentru că a refuzat, germanii au dorit eliminarea lui din echipa de negocieri:
”Şeful delegaţiei FMI era o doamnă Schäfer, Andrea Schäfer, din Germania, iar din partea UE îmi scapă numele, dar era un om din partea Ungariei(…) Şi aveam analizele făcute de o companie din Bihor. Adică nu m-am dus cu lecţiile nepregătite. Am mărit preţurile, acciza la bere, s-au încasat 900 de milioane, 59 de milioane de lei în plus, dar, în acelaşi timp, am pierdut prin faptul că 9 mii de oameni şi-au pierdut locurile de muncă în momentul acela, angajatorii au preferat să angajaţi afară. Am pierdut 80 de milioane de lei din pierderea altor taxe şi impozite, în special cele provenite din contribuţii şi din impozitele pe muncă şi, mai interesant decât atât, au crescut importurile de bere din Germania cu 25%. Şi i-am spus doamnei Schäfer în faţă acest lucru. Da, este foarte avantajoasă această măsură pentru Germania, dar pentru România a fost un dezastru. Iar măsurile pe care vreţi să le aplicăm noi nu le vom aplica. S-a încheiat şedinţa şi s-au prelungit discuţiile pentru încă o săptămână, au mers la doamna ministru, la acea vreme, doamna Ioana Petrescu, şi i-au spus: vrem ca domnul Vîlcov să iasă din delegaţia de negocieri”.
Guvernul KGB, pe filiera Gușă-Blaga-Murad
A doua bombă, de data asta nucleară, e dezvăluirea privind tentativa de racolare de către KGB a unui ministru greu, membru al CSAT:
”În 2015, aveam oferta de a trăda PSD-ul, de a forma o echipă din PSD, să fiu numit prim-ministru al României, într-o alianţă cu Vasile Blaga şi cu o parte din PDL-ul de la acea vreme. Acea ofertă mi-a fost făcută pe linia Guşă-KGB, mi-a fost făcută de câteva ori la rând, la Hotelul Majestic, din Băneasa, de faţă au fost şi Vasile Blaga, şi Cozmin Guşă, şi fostul membru al CNA-ului, Valentin Jucan – sper că nu greşesc, era şi Denise Rifai, de multe ori a fost şi Rareş Bogdan, de foarte multe ori a fost şi Mohammad Murad, patronul acestor hoteluri; a fost şi un fost şef de la ANAF, Şerban Pop. De ce spun pe linia KGB? Pentru că este foarte important să spunem acest lucru, pentru că se ştiu relaţiile pe care le-am avut cu Cozmin Guşă, se ştie că eu ştiu de vizitele la Moscova din 2009, cu Mircea Geoană, se ştie că eu ştiu care a fost agentul lui de legătură, se ştie că eu ştiu că a trebuit sau s-a dorit să fiu racolat de KGB, dar am refuzat acest lucru(…)Poate nu multă lume ar fi refuzat, dar știind care este legătura și pentru cine ar fi trebuit să facă acest lucru, pe de-o parte m-am temut și pe de altă parte nu am vrut să trădez România.
(…)
Probabil sunt lucruri grave pe care eu le spun acum, dar trebuie să le spun, pentru că oamenii trebuie să le audă, aşa cum acum două zile, am spus că există o presiune din partea companiilor şi statului austriac împotriva României, şi o să dezvolt această presiune care se exercită pe mai multe canale, dar foarte multe dintre ele vizează resursele naturale ale României şi ordinea de drept în România, la fel, afirmaţiile pe care le fac acum pot fi dovedite. Locaţia şi oamenii pot fi contactaţi şi să dea aceste informaţii”.
Dezvăluiri despre acoperiții din presă
Un cuvînt a avut Vîlcov și despre infiltrarea presei de către serviciile secrete:
”Sub această libertate a presei, de fapt, se ascund instituții puternice ale statului și ale statelor din această lume, pentru că în momentul în care eu am ieșit și am spus: ”uitați ce se întâmplă la DIGI, uitați ce se întâmplă la Realitatea”, imediat am fost sancționat și lumea a reacționat, o parte din lume: ”Domnule, ce ai cu libertatea presei?” Nimic. De departe susțin libertatea presei, jurnaliștii și cred că acest guvern va trebui să vină cu măsuri care să susțină presa, atât cu ajutoare de stat, cât și cu facilități fiscale. Se va întâmpla acest lucru. Dar în momentul în care servicii secrete se ascund sub libertatea presei, atunci cred că este datoria noastră să le devoalăm și o să le devoalez încet-încet pe fiecare, astfel încât să vedeți niște legături sau oameni să înțeleagă niște legături care probabil păreau imposibil de analizat, pentru că nimeni nu avea curajul să le facă”.
Puterea reală – în mîinile eșaloanelor 2-3 din ministere
”Guvernul României a aprobat 8 parteneriate public private. Au fost aprobate acum 2 luni de zile în şedinţa de guvern. Nici până astăzi ele nu sunt publicate în Monitorul Oficial. Nu au ieşit de la funcţionarii care se află în eşalonul 2 şi 3, care, de fapt, ei conduc această ţară, din Ministerele Finanţelor, Justiţiei şi multe altele(…) Al doilea exemplu. Când s-a aprobat Legea parteneriatului public privat – l-am mai dat într-o emisiune, dar acum aş vrea să-l dezvolt – au venit de la MAE şi ne-au spus: Nu suntem de acord cu această lege, nu are norme de aplicare – adică e o lege mult prea clară, mult prea uşoară şi mult prea aplicabilă, nu este bună. Şi l-am întrebat, de faţă cu doamna prim-ministru şi cu domnul viceprim-ministru Paul Stănescu, pe reprezentantul MAE: ”Ce anume din lege este ilegal? ”Nu ştiu, nu am citit legea”. “Ah, n-ai citit legea, dar… ”Nu o avizaţi?” ”Ah, nu, noi avem un singur funcţionar”. Un singur funcţionar, agent guvernamental care el avizează toate legile. Acest agent guvernamental a fost procuror, şi este în continuare procuror, a fost dat, într-o săptămână, afară din MAE; lucrurile încet, încet s-au deblocat acolo. Este un individ extrem de cunoscut, înţeleg eu, în zona asta #rezist şi este chiar susţinut pentru şefia instituţiilor puternice ale statului. Horaţiu… şi îmi scapă al doilea nume (Radu, agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a UE n.n.), dar probabil îl veţi afla. A fost agent guvernamental, procuror, care a pus ”n” ani – cred că are vreo 20 şi ceva de ani la MAE – frână pe tot ceea ce însemna dezvoltare. Deci dacă nouă asemenea acte simple nu ne ies din guvern e pentru că sunt directori, şefi de serviciu, şefi de birou, cu grade, majoritatea, care nu permit ca aceste lucruri să iasă, este aproape imposibil”.
Sări, Guiness Book: 48 de studii de fezabilitate pentru un singur proiect
”Să vedem de ce nu se pot face autostrăzi în România. Păi nu se pot face autostrăzi în România pentru că, şi vă dau un singur exemplu: nodul Dobra, pe autostrada Lugoj-Dev, a fost uitat când trebuia să se facă studiul de fezabilitate şi, binenţeles, constructorul, de bună-credinţă, a constatat: domle, dar lipseşte nodul de legătură, ce trebuie să facem? ”Păi fă un studiu de fezabilitate” – i-a spus CNAI la acea vreme, în 2012. A făcut un studiu, l-a făcut şi pe al doilea, l-a făcut şi pe al treilea. La al 48-ulea s-a finalizat. Ştiţi al câtelea a fost ales? Primul. Statul român însă va plăti 48 de studii de fezabilitate. Dar primul a fost ales. S-a întârziat 4 ani de zile pentru un nod, s-au făcut 48 de studii de fezabilitate(…) Avem două autostrăzi din România unde corecţiile au costat mai mult decât construcţia – când vorbesc de autostrăzi vorbesc de frânturi, de cioturile astea de autostrăzi.”
Cum ne pun tălpi austriecii: cu urși, lilieci și broaște
”În 2011, ONG-ul WWF, din Austria, vine şi spune: Ştiţi, pe aceeaşi autostradă Lugoj – Deva, pe care se inventaseră nişte lilieci, aveti urşi. Pentru că aveţi urşi, trebuie să construiţi nişte tuneluri, nu costă mai mult decât cu 127 de milioane de lei, adică cu 30 de milioane de dolari, dar trebuie să refaceţi tot studiul de fezabilitate. Ce a făcut statul? Refacem aceste lucruri. S-au refăcut acele lucruri. Cei nouă kilometri nici astăzi nu sunt licitaţi, dar PSD vine la guvernare. Preşedintele partidului şi doamna prim-ministru ne spune: Cum rezolvăm problema urşilor? Chemăm specialişti de la Agenţia Mediului. Vin, convoacă toţi şefii Ocoalelor Silvice de acolo, absolut pe toţi! Toţi semnează şi acest document îl am şi eu şi există la Guvernul României, că în ultimii 40 de ani niciun urs nu a trecut prin acea zonă. Nici astăzi însă, nu reuşim să revenim la vechiul studiu de fezabilitate, pentru că cei de la CNAIR, din eşalonul 2 şi 3, au venit cu un biolog la aceste analize şi biologul când a văzut că nu mai e problema urşilor, ce credeţi că a făcut? S-a dus în prima baltă, vă rog să o întrebaţi pe dna.Adi Croitoru, care este şefă la Agenţia Naţională a Ariilor Protejate, a luat o broască, a întors-o şi a spus: Vedeţi pata aceasta galbenă? Este specie protejată! Nu puteţi construi pe aici, deci tot trebuie tunel, tunelul respectiv pentru urşi. Doamna i-a luat broasca, i-a aruncat-o şi i-a spus: Să nu mai veniţi cu asemenea gunoaie în faţa mea!”.
Un sfert din România, ”protejată” pe bani grei de către ONG-uri străine
”Avem 23% din suprafaţă României arii protejate. Aceste arii protejate aveau până acum două săptămâni nişte custozi. Aceşti custozi erau nişte ONG-uri. Ce făceau aceste ONG-uri? Luau taxe în numele statului, luau fonduri europene pentru a scrie proiecte, doar pentru a scrie proiecte. Anul acesta aveau programate 311 milioane de euro fonduri europene pentru hârtii. Vorbim de peste 146 de custozi. Deci puneau taxe, luau fonduri europene pentru a scrie hârtii şi blocau toate construcţiile majore, hidrocentrale, autostrăzi, căi ferate. O să îmi spuneţi: Vreau exemple! Până a vă da exemple, o să vă spun: De două săptămâni, problema este rezolvată. Am luat de sub aripa acestor indivizi, să nu le spun altcumva, cum gândesc eu, şi le-am mutat la ANAP, Agenţia Naţională a Ariilor Protejate. Pe 23% din suprafaţa ţării nu putea să fie construit nimic de 20 de ani.
Vreţi să vă dau numele lor? O să vă dau acum numele lor. Aţi auzit de ONG-ul, românesc bineînţeles 100%, toate sunt româneşti WWF-România-ul, l-aţi văzut, al doilea este Bankwatch, al treilea este Neuer Weg. Ele sunt ONG-uri în România, care se luptă pentru ”binele” românilor. Asta, ca să ştim exact cum stăm, ca să înţelegem statul acesta paralel”.
Realitatea TV – unitate militară sub acoperire. Plus SRI-istul CTP
”Realitatea TV – vorbim de o unitate militară sub acoperire, vorbim de fapt de două unităţi militare sub acoperirea independenţei presei, au un singur scop, şi acela ca cei care încearcă astăzi să instaureze România la putere, România first – aşa cum ne dorim şi cum îşi doreşte şi Trump pentru America sa, şi aşa este normal să ne dorim şi noi pentru România noastră -, să fie înlăturaţi. Momentul în care ştii că ai peste 300 de jurnalişti şantajabili care nu pot să gândească cu mintea lor, pentru că în momentul acela li se scoate dosarul… păi, stai un pic că tu ai falsificat aici, domnul Maricel sau domnul Guşă, ai falsificat aici semnătura, când ai preluat Realitatea; păi, stai un pic că tu aici, nu ştiu, domnul Cristian Tudor Popescu, că ştie toată lumea că Cristian Tudor Popescu este unul dintre cei 19 de pe lista SRI-ului, ca şi informatori, adică asta se ştie la cel mai înalt nivel. Eu vă spun acest lucru şi este o informaţie care poate fi verificată”.
Halucinantele jonglerii cu acțiuni ale Digi Communications
”Haideţi să încercăm un pic să vedem ce se întâmplă cu această presiune a companiilor austriece în România(…) O să încep să vă povestesc despre două interese şi despre cum ele se întrepătrund pentru că în ultimile zile, am început să discut un pic despre Legea offshore, despre gazele din Marea Neagră şi în acelaşi timp despre unitatea militară Digi Communications, şi am să arăt care este legătura de fapt între ele şi vreau să deschid ochii oamenilor, ca oamenii doar să vadă nişte lucruri pe care eu le spun. Ele pot fi verificate, iar dacă am dreptate, foarte bine, dacă nu, accept orice fel de critică, dar vă spun că am dreptate, şi o să încep cu Digi. În mai anul trecut, o companie listată în Olanda a venit să se listeze la Bursa din România. Această companie se chema, mă rog, Cable şi aşa mai departe, de fapt vorbim despre Digi Communications. Această companie valora contabil 160 de milioane de euro. Au decis să se listeze. Pe cine au ales să le facă această listare? Raiffeisen. Nu știu dacă ați auzit de Raiffeisen – este o companie austriacă, companie austriacă care, foarte important, numește în 2010, pe 9 ani de zile, șeful Ionuț Dumitru, de la Consiliul Fiscal al României și, pe de altă parte, tot această companie austriacă este în boardul care numește șeful Consiliului Concurenței, domnul Grüninger este cel din piață. Faimos. Deci, pe de-o parte, Consiliul Concurenței este numit de un board din care face parte dl Grüninger, pe cealaltă parte, Consiliul Fiscal, de 9 ani de zile este condus de economistul șef al Raiffeisen: Ionuț Dumitru care – o să dau ghilimele, în 2014, când PSD coboară cu cinci puncte procentuale contribuțiile pentru angajatori la acea vreme, Ionuț Dumitru a venit și a spus nu se poate face acest lucru, anul viitor veți avea o gaură la buget de 3,3 miliarde de lei”. Între timp, a trecut anul viitor, că suntem în 2018. Anul viitor am avut 180 de milioane de lei în plus. Asta ca să vedem care este profesionalismul și care este competența acestui economist șef și, din punctul meu de vedere, este într-un grav conflict de interese, pentru că el, pe de-o parte, deci, economistul șef al băncii austriece Raiffeisen, atacă toate reformele statului român și, pe de altă parte, acele informații le folosește în interesul băncii care face listarea la DIGI. Această listare se hotărăște anul trecut. Valoarea contabilă a acțiunilor DIGI este de un leu și opt bani, deci, nu 1,8, ci 1,0 pentru că am văzut că unele ziare m-au preluat cu 1,8. Nu, un leu și opt bani. Raiffeisen-ul, prin specialiștii austriecei pe care îi are, stabilesc că prețul de vânzare poate fi 40 de lei și se vând o treime din acțiuni, deci o firmă cu 160 de milioane de euro valoare contabilă, iese pe piață și vinde acțiuni de 300 de milioane de euro din valoarea de 900 de milioane de euro. Cele 300 de milioane de euro, adică de două ori cât valora compania, sunt retrași de un fond din Cipru, de marele Teszari, care este omul fără chip și care are în spate – știm cu toții – serviciile secrete, care nu vrea să iasă. Deci, o companie cu un om fără chip iese și spune: ”Domnule, eu valorez un leu. Mă cumpără cineva cu 40?” Și vine imediat un cartel format din cinci fonduri de pensii și spune: ”Da, cumpărăm cu 40 de lei”. Cumpărăm, cum să nu cumpărăm cu 40 de lei, deși astăzi, chiar astăzi, când noi stăm de vorbă, acțiunile sunt 27,8 lei, cu 30,7% mai puțin și fix 300 de milioane de euro s-au evaporat și se vor evapora în continuare”.
Agenții acoperiți ai SRI de la Digi, plătiți din banii de pensii ai românilor
”Ce face, însă, Raiffeisen? Raiffeisen-ul când vede ceea ce se întâmplă intervine de șapte ori pe piață. Și răscumpără acțiunile pentru ca să nu se prăbușească prețul și să nu dispară compania. Pentru că această companie, astăzi, când aproape patru milioane de români, prin intermediul fondurilor de pensii sunt acționari la ea, are datorii de 1,3 milioane de euro, dintre care peste jumătate de miliard trebuie plătite în mai puțin de un an de zile. Eu spun aceste lucruri şi vreau ca şi spălarea banilor, şi îmi doresc ca şi ASF-urile să verifice unde au ajuns banii, cei 300 de milioane de euro, din fondurile de pensii, dacă au ajuns în Cipru, cum spun eu, dacă au ajuns la Teszari, omul fără chip, cum spun eu, dacă au ajuns în televiziunea prin care se plătesc agenţi SRI, aşa cum au fost confirmaţi de Comisia SRI, prin intermediul unor emisiuni tv? Ce companie listată la bursă ar investi într-o activitate, recte televiziune, în care ar băga 15 milioane de euro şi ar scoate sub jumătate, dacă nu ar avea un alt scop? Săptămâna aceasta voi avea mai multe întâlniri cu tot ce înseamnă aceste organisme, astfel încât să primesc oficial un răspuns la aceste întrebări – pentru că trebuie să primim un răspuns la aceste întrebări” a mai spus Vîlcov.
Bonus: iubirile cu năbădăi ale Laurei Kovesi
”Şeful de marketing de la acea vreme al listării de la DIGI Communication era de fapt partenerul Laurei Codruţa Kövesi. Cei doi au avut o relaţie care, unele guri rele, şi aici nu pot dovedi, dar o afirm, spun că, de fapt, a fost legătura SRI-ului cu DNA-ul prin şeful de marketing de la DIGI şi Laura Codruţa Kövesi”.
OMV să n-audă de redevențe mari. Iohannis e de acord
”Am participat la două întâlniri cu cei care doreasc să exploateze în Marea Neagră, şi am făcut două propuneri. O să vă povestesc doar de una dintre ele, propunere economică(…) Haideţi să stabilim un nivel (al redevenței n.n.), de 25%. Faţă de 40% din alte ţări, mi s-a părut o ofertă corectă. Sau, mai mult decât corect. A fost refuzată această ofertă. Şi s-a mers în continuare pe ideea că trebuie să se plătească redevenţa actuală între 3 -13,5%(…) Dacă ne întoarcem în istoria recentă, o să observăm că în 8 ianuarie, domnul Rainer Seele, șeful de la OMV, are o întîlnire cu dl Iohannis şi discută despre gazele din offshore. Nu ştim ce au discutat, că dl Werner nu face niciodată publice discuţiile pe care le are. În iulie, Parlamentul adoptă legea offshore şi pune acei 6,3 miliarde capac şi mai pune încă un lucru: 50% din tranzacţionare să se facă din România. În augst, pe 2 august, domnule Chirieac, mai puţin de o lună distanţă, preşedintele respinge legea şi o întoarce la Parlament. Pe 10 august, domnule Chirieac, pentru prima dată după 20 de ani, postul de televiziune naţională ORF austriac, vine şi spune – M-au băut jandarmii. Ieri – putem să citim G4, de exemplu, – un oficial austriac vine şi spune – Sunt probleme mari în România. Păi sunt probleme mari în România. România nu mai vrea să vândă gazul pe gratis(…) Anul trecut, OMV a avut un profit de 6 miliarde de lei. Nu mai vorbim şi de Raiffeisen şi de toate celelalte, Schweighofer şi toate lemnăriile, şi aşa mai departe. Doar statul austriac să câştige de fiecare dată? Nu se mai poate! S-a putut, odată”.
Petrolul românesc, pe mîna rușilor
”Piaţa de capital mondială şi informaţiile pe surse spun că este posibil ca Gazprom-ul să fie acţionar, prin intermediul altor societăţi, în OMV. Este o realitate. N-avem o certitudine, dar este o probabilitate. Mare” a mai spus, în final, consilierul premierului. (B.T.I.)
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 12 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 4 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 2 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 3 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



