Actualitate
Exploziv/Agenții acoperiți ai SRI de la Digi, plătiți din banii de pensii ai românilor/PSD deschide front de lupta contra Austriei, Germaniei si Rusiei
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO):
Eminența cenușie a guvernării PSD, Darius Vîlcov, a fost trimis azi în linia întîi pentru a lansa mesaje și dezvăluiri stupefiante, întrun interviu pentru DCNews, care vor răvăși puternic scena politică de la noi. Puternic și, mai ales, profund, pentru că declarațiile fostului ministru ating marile culoare externe cu interese majore în România, e vorba de trioul Germania-Austria-Rusia, care exact în acest moment strînge frățește relațiile prin vizita lui Putin la Merkel, urmată de nunta din Austria. Cele trei state sunt acuzate direct și explicit de Vîlcov că spoliază România de bogățiile naturale, dirijează finanțele, impun legislația și chiar stabilesc guverne, cu sprijinul unor oameni din interior, al căror nume ne e furnizat explicit de fostul finanțist. Una peste alta, și dacă toate spusele lui Vîlcov ar fi false, tot ar fi rost de mare scandal dată fiind înălțimea de la care vin ele. Dacă doar jumătate ar fi reale, însă, vorbim de un seism de gradul nouă. Să fie acesta un episod de maximă importanță din limpezirea situației geopolitice a țării noastre, cu trioul amintit de o parte și SUA de cealaltă? Vom vedea în perioada care urmează.
O bere de la FMI pentru Germania
O dezvăluire gravă e chiar în startul interviului luat de Bogdan Chirieac: conducerea germană a FMI a încercat să-i impună, ca ministru de finante, în 2014, o serie de măsuri care ar fi produs găuri imense în bugetul nostru, dar ar fi condus la majorarea spectaculoasă a importului de bere germană. Pentru că a refuzat, germanii au dorit eliminarea lui din echipa de negocieri:
”Şeful delegaţiei FMI era o doamnă Schäfer, Andrea Schäfer, din Germania, iar din partea UE îmi scapă numele, dar era un om din partea Ungariei(…) Şi aveam analizele făcute de o companie din Bihor. Adică nu m-am dus cu lecţiile nepregătite. Am mărit preţurile, acciza la bere, s-au încasat 900 de milioane, 59 de milioane de lei în plus, dar, în acelaşi timp, am pierdut prin faptul că 9 mii de oameni şi-au pierdut locurile de muncă în momentul acela, angajatorii au preferat să angajaţi afară. Am pierdut 80 de milioane de lei din pierderea altor taxe şi impozite, în special cele provenite din contribuţii şi din impozitele pe muncă şi, mai interesant decât atât, au crescut importurile de bere din Germania cu 25%. Şi i-am spus doamnei Schäfer în faţă acest lucru. Da, este foarte avantajoasă această măsură pentru Germania, dar pentru România a fost un dezastru. Iar măsurile pe care vreţi să le aplicăm noi nu le vom aplica. S-a încheiat şedinţa şi s-au prelungit discuţiile pentru încă o săptămână, au mers la doamna ministru, la acea vreme, doamna Ioana Petrescu, şi i-au spus: vrem ca domnul Vîlcov să iasă din delegaţia de negocieri”.
Guvernul KGB, pe filiera Gușă-Blaga-Murad
A doua bombă, de data asta nucleară, e dezvăluirea privind tentativa de racolare de către KGB a unui ministru greu, membru al CSAT:
”În 2015, aveam oferta de a trăda PSD-ul, de a forma o echipă din PSD, să fiu numit prim-ministru al României, într-o alianţă cu Vasile Blaga şi cu o parte din PDL-ul de la acea vreme. Acea ofertă mi-a fost făcută pe linia Guşă-KGB, mi-a fost făcută de câteva ori la rând, la Hotelul Majestic, din Băneasa, de faţă au fost şi Vasile Blaga, şi Cozmin Guşă, şi fostul membru al CNA-ului, Valentin Jucan – sper că nu greşesc, era şi Denise Rifai, de multe ori a fost şi Rareş Bogdan, de foarte multe ori a fost şi Mohammad Murad, patronul acestor hoteluri; a fost şi un fost şef de la ANAF, Şerban Pop. De ce spun pe linia KGB? Pentru că este foarte important să spunem acest lucru, pentru că se ştiu relaţiile pe care le-am avut cu Cozmin Guşă, se ştie că eu ştiu de vizitele la Moscova din 2009, cu Mircea Geoană, se ştie că eu ştiu care a fost agentul lui de legătură, se ştie că eu ştiu că a trebuit sau s-a dorit să fiu racolat de KGB, dar am refuzat acest lucru(…)Poate nu multă lume ar fi refuzat, dar știind care este legătura și pentru cine ar fi trebuit să facă acest lucru, pe de-o parte m-am temut și pe de altă parte nu am vrut să trădez România.
(…)
Probabil sunt lucruri grave pe care eu le spun acum, dar trebuie să le spun, pentru că oamenii trebuie să le audă, aşa cum acum două zile, am spus că există o presiune din partea companiilor şi statului austriac împotriva României, şi o să dezvolt această presiune care se exercită pe mai multe canale, dar foarte multe dintre ele vizează resursele naturale ale României şi ordinea de drept în România, la fel, afirmaţiile pe care le fac acum pot fi dovedite. Locaţia şi oamenii pot fi contactaţi şi să dea aceste informaţii”.
Dezvăluiri despre acoperiții din presă
Un cuvînt a avut Vîlcov și despre infiltrarea presei de către serviciile secrete:
”Sub această libertate a presei, de fapt, se ascund instituții puternice ale statului și ale statelor din această lume, pentru că în momentul în care eu am ieșit și am spus: ”uitați ce se întâmplă la DIGI, uitați ce se întâmplă la Realitatea”, imediat am fost sancționat și lumea a reacționat, o parte din lume: ”Domnule, ce ai cu libertatea presei?” Nimic. De departe susțin libertatea presei, jurnaliștii și cred că acest guvern va trebui să vină cu măsuri care să susțină presa, atât cu ajutoare de stat, cât și cu facilități fiscale. Se va întâmpla acest lucru. Dar în momentul în care servicii secrete se ascund sub libertatea presei, atunci cred că este datoria noastră să le devoalăm și o să le devoalez încet-încet pe fiecare, astfel încât să vedeți niște legături sau oameni să înțeleagă niște legături care probabil păreau imposibil de analizat, pentru că nimeni nu avea curajul să le facă”.
Puterea reală – în mîinile eșaloanelor 2-3 din ministere
”Guvernul României a aprobat 8 parteneriate public private. Au fost aprobate acum 2 luni de zile în şedinţa de guvern. Nici până astăzi ele nu sunt publicate în Monitorul Oficial. Nu au ieşit de la funcţionarii care se află în eşalonul 2 şi 3, care, de fapt, ei conduc această ţară, din Ministerele Finanţelor, Justiţiei şi multe altele(…) Al doilea exemplu. Când s-a aprobat Legea parteneriatului public privat – l-am mai dat într-o emisiune, dar acum aş vrea să-l dezvolt – au venit de la MAE şi ne-au spus: Nu suntem de acord cu această lege, nu are norme de aplicare – adică e o lege mult prea clară, mult prea uşoară şi mult prea aplicabilă, nu este bună. Şi l-am întrebat, de faţă cu doamna prim-ministru şi cu domnul viceprim-ministru Paul Stănescu, pe reprezentantul MAE: ”Ce anume din lege este ilegal? ”Nu ştiu, nu am citit legea”. “Ah, n-ai citit legea, dar… ”Nu o avizaţi?” ”Ah, nu, noi avem un singur funcţionar”. Un singur funcţionar, agent guvernamental care el avizează toate legile. Acest agent guvernamental a fost procuror, şi este în continuare procuror, a fost dat, într-o săptămână, afară din MAE; lucrurile încet, încet s-au deblocat acolo. Este un individ extrem de cunoscut, înţeleg eu, în zona asta #rezist şi este chiar susţinut pentru şefia instituţiilor puternice ale statului. Horaţiu… şi îmi scapă al doilea nume (Radu, agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a UE n.n.), dar probabil îl veţi afla. A fost agent guvernamental, procuror, care a pus ”n” ani – cred că are vreo 20 şi ceva de ani la MAE – frână pe tot ceea ce însemna dezvoltare. Deci dacă nouă asemenea acte simple nu ne ies din guvern e pentru că sunt directori, şefi de serviciu, şefi de birou, cu grade, majoritatea, care nu permit ca aceste lucruri să iasă, este aproape imposibil”.
Sări, Guiness Book: 48 de studii de fezabilitate pentru un singur proiect
”Să vedem de ce nu se pot face autostrăzi în România. Păi nu se pot face autostrăzi în România pentru că, şi vă dau un singur exemplu: nodul Dobra, pe autostrada Lugoj-Dev, a fost uitat când trebuia să se facă studiul de fezabilitate şi, binenţeles, constructorul, de bună-credinţă, a constatat: domle, dar lipseşte nodul de legătură, ce trebuie să facem? ”Păi fă un studiu de fezabilitate” – i-a spus CNAI la acea vreme, în 2012. A făcut un studiu, l-a făcut şi pe al doilea, l-a făcut şi pe al treilea. La al 48-ulea s-a finalizat. Ştiţi al câtelea a fost ales? Primul. Statul român însă va plăti 48 de studii de fezabilitate. Dar primul a fost ales. S-a întârziat 4 ani de zile pentru un nod, s-au făcut 48 de studii de fezabilitate(…) Avem două autostrăzi din România unde corecţiile au costat mai mult decât construcţia – când vorbesc de autostrăzi vorbesc de frânturi, de cioturile astea de autostrăzi.”
Cum ne pun tălpi austriecii: cu urși, lilieci și broaște
”În 2011, ONG-ul WWF, din Austria, vine şi spune: Ştiţi, pe aceeaşi autostradă Lugoj – Deva, pe care se inventaseră nişte lilieci, aveti urşi. Pentru că aveţi urşi, trebuie să construiţi nişte tuneluri, nu costă mai mult decât cu 127 de milioane de lei, adică cu 30 de milioane de dolari, dar trebuie să refaceţi tot studiul de fezabilitate. Ce a făcut statul? Refacem aceste lucruri. S-au refăcut acele lucruri. Cei nouă kilometri nici astăzi nu sunt licitaţi, dar PSD vine la guvernare. Preşedintele partidului şi doamna prim-ministru ne spune: Cum rezolvăm problema urşilor? Chemăm specialişti de la Agenţia Mediului. Vin, convoacă toţi şefii Ocoalelor Silvice de acolo, absolut pe toţi! Toţi semnează şi acest document îl am şi eu şi există la Guvernul României, că în ultimii 40 de ani niciun urs nu a trecut prin acea zonă. Nici astăzi însă, nu reuşim să revenim la vechiul studiu de fezabilitate, pentru că cei de la CNAIR, din eşalonul 2 şi 3, au venit cu un biolog la aceste analize şi biologul când a văzut că nu mai e problema urşilor, ce credeţi că a făcut? S-a dus în prima baltă, vă rog să o întrebaţi pe dna.Adi Croitoru, care este şefă la Agenţia Naţională a Ariilor Protejate, a luat o broască, a întors-o şi a spus: Vedeţi pata aceasta galbenă? Este specie protejată! Nu puteţi construi pe aici, deci tot trebuie tunel, tunelul respectiv pentru urşi. Doamna i-a luat broasca, i-a aruncat-o şi i-a spus: Să nu mai veniţi cu asemenea gunoaie în faţa mea!”.
Un sfert din România, ”protejată” pe bani grei de către ONG-uri străine
”Avem 23% din suprafaţă României arii protejate. Aceste arii protejate aveau până acum două săptămâni nişte custozi. Aceşti custozi erau nişte ONG-uri. Ce făceau aceste ONG-uri? Luau taxe în numele statului, luau fonduri europene pentru a scrie proiecte, doar pentru a scrie proiecte. Anul acesta aveau programate 311 milioane de euro fonduri europene pentru hârtii. Vorbim de peste 146 de custozi. Deci puneau taxe, luau fonduri europene pentru a scrie hârtii şi blocau toate construcţiile majore, hidrocentrale, autostrăzi, căi ferate. O să îmi spuneţi: Vreau exemple! Până a vă da exemple, o să vă spun: De două săptămâni, problema este rezolvată. Am luat de sub aripa acestor indivizi, să nu le spun altcumva, cum gândesc eu, şi le-am mutat la ANAP, Agenţia Naţională a Ariilor Protejate. Pe 23% din suprafaţa ţării nu putea să fie construit nimic de 20 de ani.
Vreţi să vă dau numele lor? O să vă dau acum numele lor. Aţi auzit de ONG-ul, românesc bineînţeles 100%, toate sunt româneşti WWF-România-ul, l-aţi văzut, al doilea este Bankwatch, al treilea este Neuer Weg. Ele sunt ONG-uri în România, care se luptă pentru ”binele” românilor. Asta, ca să ştim exact cum stăm, ca să înţelegem statul acesta paralel”.
Realitatea TV – unitate militară sub acoperire. Plus SRI-istul CTP
”Realitatea TV – vorbim de o unitate militară sub acoperire, vorbim de fapt de două unităţi militare sub acoperirea independenţei presei, au un singur scop, şi acela ca cei care încearcă astăzi să instaureze România la putere, România first – aşa cum ne dorim şi cum îşi doreşte şi Trump pentru America sa, şi aşa este normal să ne dorim şi noi pentru România noastră -, să fie înlăturaţi. Momentul în care ştii că ai peste 300 de jurnalişti şantajabili care nu pot să gândească cu mintea lor, pentru că în momentul acela li se scoate dosarul… păi, stai un pic că tu ai falsificat aici, domnul Maricel sau domnul Guşă, ai falsificat aici semnătura, când ai preluat Realitatea; păi, stai un pic că tu aici, nu ştiu, domnul Cristian Tudor Popescu, că ştie toată lumea că Cristian Tudor Popescu este unul dintre cei 19 de pe lista SRI-ului, ca şi informatori, adică asta se ştie la cel mai înalt nivel. Eu vă spun acest lucru şi este o informaţie care poate fi verificată”.
Halucinantele jonglerii cu acțiuni ale Digi Communications
”Haideţi să încercăm un pic să vedem ce se întâmplă cu această presiune a companiilor austriece în România(…) O să încep să vă povestesc despre două interese şi despre cum ele se întrepătrund pentru că în ultimile zile, am început să discut un pic despre Legea offshore, despre gazele din Marea Neagră şi în acelaşi timp despre unitatea militară Digi Communications, şi am să arăt care este legătura de fapt între ele şi vreau să deschid ochii oamenilor, ca oamenii doar să vadă nişte lucruri pe care eu le spun. Ele pot fi verificate, iar dacă am dreptate, foarte bine, dacă nu, accept orice fel de critică, dar vă spun că am dreptate, şi o să încep cu Digi. În mai anul trecut, o companie listată în Olanda a venit să se listeze la Bursa din România. Această companie se chema, mă rog, Cable şi aşa mai departe, de fapt vorbim despre Digi Communications. Această companie valora contabil 160 de milioane de euro. Au decis să se listeze. Pe cine au ales să le facă această listare? Raiffeisen. Nu știu dacă ați auzit de Raiffeisen – este o companie austriacă, companie austriacă care, foarte important, numește în 2010, pe 9 ani de zile, șeful Ionuț Dumitru, de la Consiliul Fiscal al României și, pe de altă parte, tot această companie austriacă este în boardul care numește șeful Consiliului Concurenței, domnul Grüninger este cel din piață. Faimos. Deci, pe de-o parte, Consiliul Concurenței este numit de un board din care face parte dl Grüninger, pe cealaltă parte, Consiliul Fiscal, de 9 ani de zile este condus de economistul șef al Raiffeisen: Ionuț Dumitru care – o să dau ghilimele, în 2014, când PSD coboară cu cinci puncte procentuale contribuțiile pentru angajatori la acea vreme, Ionuț Dumitru a venit și a spus nu se poate face acest lucru, anul viitor veți avea o gaură la buget de 3,3 miliarde de lei”. Între timp, a trecut anul viitor, că suntem în 2018. Anul viitor am avut 180 de milioane de lei în plus. Asta ca să vedem care este profesionalismul și care este competența acestui economist șef și, din punctul meu de vedere, este într-un grav conflict de interese, pentru că el, pe de-o parte, deci, economistul șef al băncii austriece Raiffeisen, atacă toate reformele statului român și, pe de altă parte, acele informații le folosește în interesul băncii care face listarea la DIGI. Această listare se hotărăște anul trecut. Valoarea contabilă a acțiunilor DIGI este de un leu și opt bani, deci, nu 1,8, ci 1,0 pentru că am văzut că unele ziare m-au preluat cu 1,8. Nu, un leu și opt bani. Raiffeisen-ul, prin specialiștii austriecei pe care îi are, stabilesc că prețul de vânzare poate fi 40 de lei și se vând o treime din acțiuni, deci o firmă cu 160 de milioane de euro valoare contabilă, iese pe piață și vinde acțiuni de 300 de milioane de euro din valoarea de 900 de milioane de euro. Cele 300 de milioane de euro, adică de două ori cât valora compania, sunt retrași de un fond din Cipru, de marele Teszari, care este omul fără chip și care are în spate – știm cu toții – serviciile secrete, care nu vrea să iasă. Deci, o companie cu un om fără chip iese și spune: ”Domnule, eu valorez un leu. Mă cumpără cineva cu 40?” Și vine imediat un cartel format din cinci fonduri de pensii și spune: ”Da, cumpărăm cu 40 de lei”. Cumpărăm, cum să nu cumpărăm cu 40 de lei, deși astăzi, chiar astăzi, când noi stăm de vorbă, acțiunile sunt 27,8 lei, cu 30,7% mai puțin și fix 300 de milioane de euro s-au evaporat și se vor evapora în continuare”.
Agenții acoperiți ai SRI de la Digi, plătiți din banii de pensii ai românilor
”Ce face, însă, Raiffeisen? Raiffeisen-ul când vede ceea ce se întâmplă intervine de șapte ori pe piață. Și răscumpără acțiunile pentru ca să nu se prăbușească prețul și să nu dispară compania. Pentru că această companie, astăzi, când aproape patru milioane de români, prin intermediul fondurilor de pensii sunt acționari la ea, are datorii de 1,3 milioane de euro, dintre care peste jumătate de miliard trebuie plătite în mai puțin de un an de zile. Eu spun aceste lucruri şi vreau ca şi spălarea banilor, şi îmi doresc ca şi ASF-urile să verifice unde au ajuns banii, cei 300 de milioane de euro, din fondurile de pensii, dacă au ajuns în Cipru, cum spun eu, dacă au ajuns la Teszari, omul fără chip, cum spun eu, dacă au ajuns în televiziunea prin care se plătesc agenţi SRI, aşa cum au fost confirmaţi de Comisia SRI, prin intermediul unor emisiuni tv? Ce companie listată la bursă ar investi într-o activitate, recte televiziune, în care ar băga 15 milioane de euro şi ar scoate sub jumătate, dacă nu ar avea un alt scop? Săptămâna aceasta voi avea mai multe întâlniri cu tot ce înseamnă aceste organisme, astfel încât să primesc oficial un răspuns la aceste întrebări – pentru că trebuie să primim un răspuns la aceste întrebări” a mai spus Vîlcov.
Bonus: iubirile cu năbădăi ale Laurei Kovesi
”Şeful de marketing de la acea vreme al listării de la DIGI Communication era de fapt partenerul Laurei Codruţa Kövesi. Cei doi au avut o relaţie care, unele guri rele, şi aici nu pot dovedi, dar o afirm, spun că, de fapt, a fost legătura SRI-ului cu DNA-ul prin şeful de marketing de la DIGI şi Laura Codruţa Kövesi”.
OMV să n-audă de redevențe mari. Iohannis e de acord
”Am participat la două întâlniri cu cei care doreasc să exploateze în Marea Neagră, şi am făcut două propuneri. O să vă povestesc doar de una dintre ele, propunere economică(…) Haideţi să stabilim un nivel (al redevenței n.n.), de 25%. Faţă de 40% din alte ţări, mi s-a părut o ofertă corectă. Sau, mai mult decât corect. A fost refuzată această ofertă. Şi s-a mers în continuare pe ideea că trebuie să se plătească redevenţa actuală între 3 -13,5%(…) Dacă ne întoarcem în istoria recentă, o să observăm că în 8 ianuarie, domnul Rainer Seele, șeful de la OMV, are o întîlnire cu dl Iohannis şi discută despre gazele din offshore. Nu ştim ce au discutat, că dl Werner nu face niciodată publice discuţiile pe care le are. În iulie, Parlamentul adoptă legea offshore şi pune acei 6,3 miliarde capac şi mai pune încă un lucru: 50% din tranzacţionare să se facă din România. În augst, pe 2 august, domnule Chirieac, mai puţin de o lună distanţă, preşedintele respinge legea şi o întoarce la Parlament. Pe 10 august, domnule Chirieac, pentru prima dată după 20 de ani, postul de televiziune naţională ORF austriac, vine şi spune – M-au băut jandarmii. Ieri – putem să citim G4, de exemplu, – un oficial austriac vine şi spune – Sunt probleme mari în România. Păi sunt probleme mari în România. România nu mai vrea să vândă gazul pe gratis(…) Anul trecut, OMV a avut un profit de 6 miliarde de lei. Nu mai vorbim şi de Raiffeisen şi de toate celelalte, Schweighofer şi toate lemnăriile, şi aşa mai departe. Doar statul austriac să câştige de fiecare dată? Nu se mai poate! S-a putut, odată”.
Petrolul românesc, pe mîna rușilor
”Piaţa de capital mondială şi informaţiile pe surse spun că este posibil ca Gazprom-ul să fie acţionar, prin intermediul altor societăţi, în OMV. Este o realitate. N-avem o certitudine, dar este o probabilitate. Mare” a mai spus, în final, consilierul premierului. (B.T.I.)
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
Actualitate
Forța spațială redefinește supravegherea orbitală: Programul RG-XX, Refueling inovator și o nouă strategie de achiziție
Forța Spațială americană se pregătește să transforme modul în care își achiziționează și operează sateliții de supraveghere. Noul program, denumit RG-XX, care va înlocui constelația actuală GSSAP, va fi implementat printr-un proces de achiziție flexibil, de tip „la cerere”, implicând mai mulți furnizori calificați. Această abordare strategică, anunțată de colonelul Byron McClain, ofițer executiv de program pentru Space Combat Power la Space Systems Command (SSC), permite Forței Spațiale să se adapteze rapid nevoilor operaționale și constrângerilor bugetare anuale.
Achiziție „la rulou”: Flexibilitate într-un mediu incert
SSC a lansat deja o cerere de propuneri pentru un contract de tip Indefinite Delivery, Indefinite Quantity (ID/IQ), cunoscut sub numele de cod „Andromeda”, care va permite atribuirea de contracte multiple către diverși furnizori. Această flexibilitate este considerată esențială, având în vedere că numărul exact de sateliți RG-XX necesari este încă necunoscut. Cantitatea finală va depinde de costurile sistemelor individuale, de fondurile disponibile și de nevoile misiunii. Col. McClain a subliniat că această strategie de achiziție iterativă va permite Forței Spațiale să integreze noi capabilități și să răspundă evoluțiilor tehnologice sau operaționale mult mai rapid, valorificând dinamismul industriei comerciale.
Revoluția Refuelingului orbital: O premieră crucială
O caracteristică definitorie a sateliților RG-XX va fi capacitatea lor de realimentare în orbită, o premieră pentru Forța Spațială. Această inovație le va conferi o manevrabilitate superioară față de predecesorii lor GSSAP și va extinde semnificativ durata de viață operațională. Obiectivul este de a oferi un avantaj crucial în jocul tot mai complex de „ascunselea” orbitală cu puteri precum Rusia și China. McClain a declarat că această cerință de realimentare este un pas fundamental pentru a „pune bazele” unor decizii pe termen lung privind viabilitatea economică și operațională a realimentării spațiale, chiar dacă arhitectura finală a acesteia este încă în curs de definire, în parteneriat cu industria.
Sisteme terestre comune: Spre simplificare și eficiență
Un alt aspect strategic abordat este standardizarea sistemelor terestre. Pentru a evita proliferarea unor infrastructuri de comandă disparate, Forța Spațială colaborează cu Mission Delta 9, unitatea de Război Orbital a Comandamentului de Operațiuni Spațiale, pentru a dezvolta un sistem terestru comun. Există, de asemenea, posibilitatea ca RG-XX să utilizeze sisteme terestre existente sau să adapteze capabilități temporare din alte programe clasificate, o abordare menită să eficientizeze operațiunile și să reducă costurile.
O cursă contra cronometru și contra adversarilor
Deși nu există un calendar ferm pentru lansarea primilor sateliți RG-XX, Col. McClain a exprimat dorința de a avansa „cât mai repede posibil”. Selecția furnizorilor calificați sub contractul ID/IQ este așteptată până la începutul lunii martie, primele comenzi urmând să fie emise la scurt timp după aceea. Această strategie subliniază urgența cu care Forța Spațială își modernizează capabilitățile de supraveghere pentru a-și menține avantajul într-un domeniu spațial din ce în ce mai disputat.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 13 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 13 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



