Connect with us

Uncategorized

Reduceri Crăciun 2026: ce oferte pregătesc magazinele și mall-urile din Ploiești

Publicat

pe

Decembrie e luna în care ploieștenii cheltuie cel mai mult: cadouri, masa de sărbători, haine noi, drumuri la rude. E și luna în care magazinele se întrec în oferte. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii ani în mall-urile și hipermarketurile din oraș, tiparul se repetă aproape identic. Iată la ce se pot aștepta prahovenii în sezonul de sărbători 2026.

Reducerile nu mai încep în decembrie

Prima regulă a ultimilor ani: sezonul de Crăciun începe practic din noiembrie. Black Friday s-a lungit de la o zi la câteva săptămâni, iar imediat după el vin lichidările de stoc. Anul acesta, de exemplu, Kaufland a legat direct campania de Black Friday de o lichidare de stocuri la produsele nealimentare, valabilă până pe 8 decembrie. AFI Ploiești a avut propria campanie „Black Friday Bonus” până pe 22 noiembrie.

Ce înseamnă asta pentru cumpărători? Conform platformei cu coduri de reducere codinfluencer.ro, produsele scumpe, ca electronicele, electrocasnicele și uneltele, au de obicei cele mai bune prețuri la final de noiembrie și în prima săptămână din decembrie. Pe măsură ce ne apropiem de Crăciun, reducerile la aceste categorii scad, pentru că magazinele știu că oamenii cumpără oricum.

AFI Ploiești: Moș Crăciun, evenimente pentru copii și campanii cu premii

În ultimii ani, AFI Ploiești a mizat în decembrie mai mult pe atmosferă decât pe reduceri anunțate la nivel de mall. În decembrie 2025, centrul comercial a organizat în weekenduri provocări tematice pentru copii („Provocarea Tunelului de Crăciun”, „Provocarea Sacului Magic”, „Provocarea Steluței”), un spectacol de magie și zilele „Întâlnește-l pe Moș Crăciun”, chiar înainte de sărbători, între 21 și 23 decembrie.

Reducerile propriu-zise vin de la magazinele din interior, în special cele de modă, încălțăminte, cosmetice și jucării, care au campanii proprii de sărbători. AFI rulează de obicei și campanii cu premii la bonuri de cumpărături, așa că merită păstrate bonurile din decembrie. Ne așteptăm la un scenariu asemănător și în 2026: evenimente pentru familii în weekendurile din decembrie și vizita lui Moș Crăciun în ultimele zile dinainte de sărbătoare.

Ploiești Shopping City: program prelungit înainte de Crăciun

Ploiești Shopping City are, an de an, un program special de sărbători. Anul trecut acesta a fost valabil între 7 decembrie și 1 ianuarie. În anii trecuți, în ultima săptămână dinainte de Crăciun, magazinele au stat deschise mai mult, până la ora 23:00, iar hipermarketul Carrefour din incintă chiar până la miezul nopții. Pentru cei care lucrează până seara, e un avantaj real: poți face cumpărăturile de cadouri după program, fără aglomerația din weekend.

Și aici reducerile vin din magazinele de brand, care intră în decembrie cu oferte la colecțiile de iarnă și pachete cadou la parfumuri și cosmetice. Shopping City vinde și carduri cadou, o variantă tot mai populară pentru cei care nu știu ce să cumpere celor dragi în prag de sărbători.

Winmarkt: târgul de cadouri tradiționale

Winmarkt Ploiești are în fiecare an, în decembrie, un târg de sărbători la etajul 1, cu bijuterii, jucării, decorațiuni de Crăciun și produse lucrate manual. Pentru cine caută un cadou mai personal decât unul de raft, merită o oprire. Centrul comercial anunță și el un program special de sărbători.

Reduceri în hipermarketuri pentru masa de Crăciun

La Kaufland, Lidl, Carrefour, Auchan, Mega Image sau Penny, scenariul e previzibil: în primele două săptămâni din decembrie apar cataloagele de sărbători. Ofertele se concentrează pe ce ajunge pe masa de Crăciun: carne de porc, cârnați, brânzeturi, cozonac, ingrediente de patiserie, băuturi și dulciuri. Apar des și promoții de tipul „1+1 gratuit” sau reduceri la cantități mari.

Cel mai bun moment pentru cumpărăturile de bază (făină, zahăr, ulei, conserve, băuturi) e la începutul lunii. Pentru produsele proaspete, ofertele cele mai bune apar de regulă în săptămâna dinaintea Crăciunului, dar atunci și cozile sunt cele mai lungi. Un truc care funcționează în fiecare an: cumpărăturile mari făcute dimineața, în cursul săptămânii, înainte de 20 decembrie.

Târgul de Crăciun din Ploiești: întârziat, dar confirmat

Târgul de Crăciun din centrul orașului a avut anul trecut conceptul „Republica lui Moș Crăciun”, cu patinoar, roată panoramică, scenă cu concerte și Căsuța lui Moș Crăciun pentru copii.

Ediția 2026 a fost pusă sub semnul întrebării după ce licitația pentru alegerea organizatorului a fost contestată și suspendată. Vineri, 20 noiembrie, Consiliul Local a deblocat situația și a aprobat ca târgul să fie organizat după procedura din anii trecuți.

Deschiderea e estimată în a doua jumătate a lunii decembrie. Documentația prevede căsuțe din lemn cu mâncare tradițională, băuturi calde și produse artizanale, un patinoar de cel puțin 600 de metri pătrați, o roată panoramică de minimum 30 de metri și un carusel. Intrarea va fi gratuită.

Programul magazinelor de Crăciun și Revelion

Pe baza programului din anii trecuți, iată la ce să te aștepți:

– 24 decembrie: magazinele și mall-urile închid mai devreme, de obicei între 18:00 și 19:00.
– 25 decembrie: aproape toate mall-urile și hipermarketurile din Ploiești sunt închise. Anul trecut, la Shopping City a funcționat doar cinematograful.
– 26 decembrie: majoritatea magazinelor se redeschid, unele cu program scurt. Lidl a fost închis și în a doua zi de Crăciun.
– 31 decembrie: program redus, cu închidere în jurul orei 18:00.
– 1 ianuarie: magazinele sunt închise.
– De la 2 ianuarie, centrele comerciale revin la programul normal.

Programul exact pentru 2026 se anunță de obicei cu o săptămână-două înainte de sărbători, așa că verifică înainte să pleci de acasă.

După Crăciun vin adevăratele reduceri

Puțini știu că pentru haine și încălțăminte, cele mai mari reduceri nu sunt înainte de Crăciun, ci după. Din 26-27 decembrie, magazinele încep să lichideze colecțiile de iarnă, iar în ianuarie reducerile de sezon ajung la cele mai mari niveluri din an. Dacă vrei o geacă sau o pereche de ghete pentru tine, nu doar ca un cadou, are sens să aștepți câteva săptămâni. Același lucru e valabil pentru decorațiunile de Crăciun, care se vând la prețuri mult mai mici imediat după sărbători.

Cumpărături online: cadouri fără cozi

Tot mai mulți prahoveni își cumpără cadourile de pe telefon. Magazinele online au campanii de Crăciun la fel de consistente ca cele fizice și oferă des transport gratuit peste un anumit prag sau coduri de reducere suplimentare.

Înainte de a plasa o comandă, merită să verifici dacă există un cod promoțional activ pentru magazinul respectiv. Platforme precum CodInfluencer.ro adună coduri de reducere și oferte la magazine de modă, cosmetice, electronice sau cărți, așa că poți vedea rapid ce reduceri sunt valabile înainte să plătești.

Un singur lucru de reținut: comandă din timp. În decembrie, curierii sunt foarte aglomerați, iar comenzile lăsate pe ultima sută de metri riscă să nu ajungă până la Crăciun.

Cum să rămâi cu bani (și) după sărbători

– Fă o listă și stabilește un buget pentru fiecare cadou înainte să intri în magazin.
– Compară prețurile. Același produs poate costa diferit în Shopping City, AFI sau online.
– Verifică dacă reducerea e reală. Potrivit legii, prețul „vechi” afișat trebuie să fie cel mai mic preț practicat de magazin în ultimele 30 de zile. Dacă observi diferențe, poți face sesizare la Protecția Consumatorului.
– Păstrează bonurile. Unele mall-uri au campanii cu premii, iar pentru cumpărăturile online ai dreptul să returnezi produsul în 14 zile.
– Nu te lăsa grăbit de „ultimele bucăți” sau de cronometrele care numără invers. Sunt tehnici de vânzare, nu urgențe reale.

Featured

Victor Negrescu: propunerea de buget european riscă să reducă investițiile României

Publicat

pe

De

Eurodeputatul cere o poziție națională comună în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 și avertizează că reducerile propuse ar putea afecta coeziunea, agricultura, educația, cercetarea și sănătatea.

Noua propunere pentru bugetul Uniunii Europene în perioada 2028–2034 ar putea limita capacitatea României de a investi și de a continua proiectele de dezvoltare, susține eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu.

Potrivit acestuia, bugetul ar urma să fie de 1.582,5 miliarde de euro în prețuri constante din 2025 — cu 180,5 miliarde mai puțin față de propunerea inițială a Comisiei Europene. În prețuri curente, reducerea ar fi de 204,01 miliarde de euro, de la 1.984,89 la 1.780,88 miliarde de euro. Negrescu afirmă că noua variantă este cu aproape 40 de miliarde de euro sub cea discutată în octombrie.

Eurodeputatul a apreciat eforturile președintelui Consiliului European, António Costa, de a apropia pozițiile statelor membre înaintea summitului european, dar a spus că România are nevoie de un buget care să susțină investițiile, nu să-i restrângă oportunitățile.

Avertismente privind coeziunea și agricultura

Negrescu atrage atenția asupra finanțării pentru coeziune, care, potrivit propunerii, ar scădea la aproximativ 402 miliarde de euro. Programul Interreg, destinat cooperării transfrontaliere, ar pierde peste un miliard de euro față de varianta Comisiei Europene.

În opinia sa, fondurile sunt importante pentru proiecte precum autostrăzile, spitalele și infrastructura locală, dar și pentru reducerea diferențelor dintre regiuni. El cere menținerea unor alocări distincte și a unor garanții pentru comunitățile mai puțin dezvoltate.

În privința agriculturii, sprijinul pentru veniturile fermierilor ar rămâne la 261 de miliarde de euro, iar rezerva pentru crize agricole ar fi redusă la 3,9 miliarde. Negrescu spune că a obținut susținerea Comisiei pentru bugete a Parlamentului European pentru un buget agricol de 433 de miliarde de euro și cere finanțare separată pentru dezvoltarea rurală, precum și subvenții echitabile pentru fermierii români.

Marea Neagră, educația și sănătatea

Eurodeputatul consideră că includerea explicită a regiunii Mării Negre în propunere este un progres obținut în urma demersurilor și amendamentelor promovate de el. Mențiunea vizează inclusiv mobilitatea militară și sprijinirea regiunilor de frontieră. Negrescu susține însă că recunoașterea trebuie însoțită de finanțare pentru infrastructură strategică și proiecte de securitate în România.

El avertizează și asupra reducerilor pentru programe de educație și cercetare. Erasmus+ ar urma să primească 34,7 miliarde de euro, față de 36,2 miliarde în propunerea inițială a Comisiei, iar cercetarea ar pierde aproape 15 miliarde de euro. În sănătate, afirmă Negrescu, nu este prevăzut încă un program european autonom. El a cerut alocarea a cel puțin 20 de miliarde de euro pentru acest domeniu.

Totodată, eurodeputatul spune că a inițiat o scrisoare deschisă, susținută de lideri social-democrați europeni și eurodeputați, prin care se solicită un Fond Social European distinct, în valoare de 124 de miliarde de euro. Scopul propunerii este protejarea finanțării pentru locuri de muncă, formare profesională și combaterea sărăciei.

Disputa privind noile taxe europene

Negrescu și-a exprimat regretul că propunerea sa privind taxarea jocurilor de noroc online nu a fost inclusă, deși ar fi beneficiat de sprijinul unor eurodeputați din mai multe grupuri politice. El susține că o astfel de măsură ar putea contribui la combaterea platformelor ilegale și la colectarea de venituri pentru educație și protejarea tinerilor.

În schimb, propunerea include o taxă de 3% pentru anumite servicii digitale furnizate de marile companii. Negrescu cere prudență în evaluarea efectelor acesteia asupra competitivității economiei digitale din România, despre care afirmă că reprezintă aproximativ 6,7% din PIB-ul țării.

Apel la o poziție comună a României

Negrescu a declarat că, în ultimele luni, a coordonat elaborarea a 50 de propuneri pentru viitorul buget european, incluse ulterior în poziția politică a Partidului Socialiștilor Europeni. El a prezentat prioritățile și la o întâlnire cu David Oppenheimer, adjunctul șefului de cabinet al președintelui Consiliului European.

Eurodeputatul cere acum o coordonare între Guvern, reprezentanții României în instituțiile europene, autoritățile locale, fermieri, mediul de afaceri și partenerii sociali. Potrivit lui, România are nevoie de priorități comune, de alianțe europene și de negocieri ferme pentru a-și proteja capacitatea de investiții și oportunitățile de dezvoltare.

Citeste in continuare

Exclusiv

Gladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești

Publicat

pe

De

Nu vă mai uitați în zare după hoarde de barbari sau evadați ca-n filmele de la Hollywood dacă vreți să vedeți cum se dărâmă sistemul penitenciar din România. Adevăratul inamic al pușcăriilor noastre nu poartă zeghe, nu sapă tuneluri cu lingura și nu își ascunde pila în pâine, ci are epoleți, suferă de indigestie de la atâta „belșug” salarial și a uitat complet regulamentul de ordine interioară.

Potrivit unui semnal de alarmă cu iz de tragedie antică tras de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), condusă de Cosmin Dorobanțu, Poliția Penitenciară trece printr-o criză existențială demnă de manualele de istorie. După ce a răsfoit scrierile istoricului grec Polibiu, liderul sindical a avut o revelație devastatoare: gardienii patriei urmează, pas cu pas, ciclul prăbușirii marilor civilizații. Schema e simplă și letală: Putere → ordine → belșug → confort → slăbiciune → prăbușire. Iar noi, după cum arată tabloul descris chiar din interior, am cam trecut de faza de glorie și ne lăfăim periculos în anticamera dezastrului.

De la spartanii regulamentului la îmbuibații statului de plată

A fost odată ca niciodată o epocă de aur în care „puterea” în Poliția Penitenciară însemna ofițeri și agenți integri, drepți ca bradul și responsabili, pentru care „ordinea” era biblia procedurilor respectate la sânge. Dar, ce să vezi, peste această cazarmă de spartani incoruptibili a dat năpasta: a venit „belșugul”!

Tradus din greaca veche în limba flututurașului de salariu, belșugul înseamnă, conform analizei FSANP, acele „salarii substanțiale” care le-au adus polițiștilor de penitenciare confortul burghez cu care s-au obișnuit astăzi în societate. Cu conturile rotunjite și ratele la zi, vigilența s-a topit ca untul pe pâinea caldă. Când ai buzunarul plin, parcă nu-ți mai vine să citești legi și proceduri; devin brusc plictisitoare și greoaie.

Amnezia confortului: Când gardianul devine bibelou, deținutul devine director

Aici intervine marea dramă a sistemului: confortul naște slăbiciune, iar slăbiciunea naște amnezie profesională. Îmbuibați de liniște și tihnă, polițiștii de penitenciare nu mai au chef să înțeleagă ce putere dețin, uită normele pe care ar trebui să le aplice și calcă în picioare însăși disciplina pe care o cer altora. Nu mai știu să aplice legea și își pierd până și bruma de respect profesional.

Consecința? Un scenariu de comedie neagră. Pe măsură ce autoritatea în uniformă se moleșește pe scaunul ergonomic, „clienții” din celule preiau ostil, dar sigur, managementul instituției. FSANP avertizează fără ocolișuri că deținuții încep să pună stăpânire pe pușcării încă din clipa în care confortul îi moleșește pe angajați. La finalul acestui ciclu glorios al lenei, infractorii ajung să conducă penitenciarele cu totul. Ni se transmite liniștitor că „încă nu suntem în această fază”, dar, privind în jur, parcă se aud deja manelele din biroul de comandă.

Căderea Romei, varianta cu gratii: Pâine, circ și spor de antenă

Dacă vă întrebați cine sapă groapa Poliției Penitenciare, răspunsul sindicaliștilor lui Cosmin Dorobanțu este de o sinceritate brutală: chiar angajații. Nu deținutul periculos, nu vreun factor extern ocult, ci însăși natura umană a polițistului de penitenciar, care, după ce a tras tare să construiască un sistem puternic, acum îl mănâncă pe pâine prin propria nepăsare. Fiecare angajat mărșăluiește automat, ca un somnambul fericit, spre prăbușirea instituției.

Paralela istorică invocată de FSANP este de-a dreptul savuroasă: Poliția Penitenciară se comportă exact ca Imperiul Roman înainte de invazia barbarilor. Înainte să pice Roma, patricienii dăduseră traiul aspru pe lux, datoria civică pe spectacole, iar disciplina de fier pe „pâine și circ”. Exact așa și în pușcăriile patriei: rigoarea cazonei a fost înlocuită cu dulcele farniente bugetar. Criza te trezește la realitate, dar confortul te adoarme cu un zâmbet tâmp pe buze, în timp ce îți fură deținutul cheile din buzunar.

Ghicitoare pentru șeful cel mare: Mai e cineva treaz pe tură?

La finalul acestui rechizitoriu devastator la adresa propriei bresle, Federația condusă de Cosmin Dorobanțu aruncă cartoful fierbinte direct în poala directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Bogdan Burcu.

Întrebarea de baraj pentru șeful ANP este simplă, dar usturătoare: cum poate instituția să-și detecteze propria fază de lene cronică și confort, înainte ca slăbiciunea să devină ireversibilă și deținuții să preia oficial inventarul? Rămâne de văzut dacă directorul general Bogdan Burcu va găsi antidotul pentru „boala belșugului” sau dacă va asista senin, din loja oficială, la ultimul act al căderii Imperiului Penitenciar.

Citeste in continuare

Exclusiv

REPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!

Publicat

pe

De

Dacă ați crezut că după dezvăluirile explozive din Incisiv de Prahova („Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează «Nae Comisionaru’» curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!”) – (aici), la S.C. Transport Călători Express S.A. Ploiești s-a lăsat liniștea cătușelor sau măcar rușinea, vă înșelați amarnic! Într-o societate pe acțiuni în care acționarul majoritar sunt toți cetățenii Municipiului Ploiești – reprezentați, chipurile, de aleșii din Consiliul Local –, tupeul nu are marșarier, ci doar accelerație la podea și girofar de feudă personală.

A doua zi după ce presa l-a prins cu buldoexcavatorul în bătătură, cu șoferii Vali și Munteanu transformați în salahori de curte și cu liderul de sindicat State pe post de paznic al tăcerii, Nicolae Alexandri, zis „Nae Comisionaru’”, Directorul de Exploatare al TCE, s-a trezit cu spume la gură și cu pixul în mână. Nu ca să dea explicații ploieștenilor care îngheață în stații lângă compostoare și POS-uri aflate în moarte clinică, ci ca să facă ordine pe moșie și să ștergă urmele!

Actul I: Panica de joi dimineața, teleportarea lui Nae și mutarea pe un post-fantomă!

Să refacem cronologia absurdului din ograda păstorită decorativ de Directorul General Călin Daniel Zaharia și de Președintele Consiliului de Administrație, Cătălin Dobrescu:

Pe 18.11.2026, în timp ce în realitatea fizică lipsea de la serviciu ca să supravegheze tacticos lucrările private de construcții la propria reședință cu utilajele societății, Nae reușea miracolul bilocației administrative: aviza tacticos Nota Internă nr. STA 17907/18.11.2026 (întocmită și semnată de Oancea Gheorghe, privind planificarea șoferilor în weekenduri). Semna din sufragerie sau de pe cupa buldoexcavatorului? Rămâne ca organele să stabilească!

Cert este că, lovit în plex de ancheta Incisiv de Prahova, în dimineața zilei de 19.11.2026, Nae Comisionaru’ intră în fibrilații și emite de urgență o Notă Internă prin care dispune executarea sumară – pardon, transferul – impiegatei Găitănaru Claudia din cadrul Coloanei Autospeciale 8 (exact locul de unde pleacă utilajele spre șantierele patriei și ale directorilor!), aruncând-o la planificare foi de parcurs autobuze.

Aici comedia birocratică atinge paroxismul penal și administrativ din două motive monumentale:

  1. Uzurparea de pix la drumul mare: Conform tuturor regulamentelor interne și cadrului de guvernanță al TCE Ploiești, Directorul de Exploatare NU ARE COMPETENȚA DE A EMITE NOTE INTERNE la nivelul societății! Singurul care are competența legală să emită Note Interne la nivelul TCE este Directorul General (Călin Daniel Zaharia). Doar că, probabil amețit de aburii Deciziei CA nr. 18 din 23.06.2025 – acea capodoperă prin care Consiliul de Administrație a stabilit că directorii se înlocuiesc între ei ca la alba-neagra „fără limite de competență” (Directorul General de Adjunct, Adjunctul de Directorul de Exploatare) –, Nae nu se mai obosește nici măcar să aștepte concediul lui Zaharia! S-a proclamat direct vătaf suprem peste capul unui Director General redus la rolul de ficus în ghiveci!
  2. Transferul în neantul administrativ: Culmea prostiei manageriale în formă continuată este că, prin această Notă Internă ilegală semnată de Nae Comisionaru’, impiegata Găitănaru Claudia din Col. Autospeciale 8 este transferată pe un post de impiegat în cadrul Secției Transport Autobuze care… NU MAI EXISTĂ! Postul a fost desființat chiar prin Hotărârea Consiliului Local din 30.09.2026, cea care a aprobat celebra „Organigramă cu chiloți”! Cu alte cuvinte, în disperarea de a muta martorii incomozi de la Autospeciale, Nae a mutat un om viu pe o fantomă din ștatul de funcții!

Actul II: „Organigrama cu chiloți” și imperiul „Slănicioaicei” – de la dosare de cadre la mop, găleată și xeroxul dispărut!

Dar ce este această faimoasă „Organigramă cu chiloți”, trecută prin ședința Consiliului Local din 30.09.2026 sub privirea adormită a consilierilor locali și a Primarului? Este capodopera de inginerie socială și măcel profesional croită de  Nae Comisionaru’ și executată cu râvnă stahanovistă de maestrul păpușar al dosarelor, doamna Slăniceanu Claudia Mădălina, poreclită cu duioșie prin curtea instituției „Slănicioaica”, Șefa Serviciului Resurse Umane.

Înainte să aplaudăm această reformă epocală, Incisiv de Prahova deschide o paranteză legitimă și întreabă public: Ce studii are doamna Slăniceanu Claudia Mădălina și ce anume o recomandă profesional pentru ocuparea funcției de Șef Serviciu Resurse Umane într-o societate strategică a orașului? Pentru că oricine are un minimum – dar absolut un minimum! – de pregătire în domeniul Resurselor Umane se închină cu ambele mâini când vede struțo-cămila desenată de Slăniceanu la ordinele lui Nae!

Într-o sfidare totală a oricărei norme de control intern și separație a atribuțiilor (demnă cel mult de un SRL de apartament, nicidecum de o societate pe acțiuni cu capital public!), Serviciul care ar trebui să se ocupe strict de dosarele de personal și-a băgat în subordine, cu o larghețe de nabab, tot ce i-a poftit inima doamnei Slăniceanu:

  • Managementul documentelor (Registratura și Secretariatul);
  • Arhiva societății;
  • Igienizarea clădirilor și terenurilor administrative (botezată pompos „Administrativ”)!

Practic, cine controlează angajările și concedierile controlează acum și ce hârtii intră în firmă, ce hârtii se ascund în arhivă și cine dă cu mopul pe holuri! Iar anomalia este cu atât mai ridicolă cu cât personal de igienizare există împrăștiat și la Secția Transport Autobuze, și la Secția Tramvai, și la Secția Troleibuze – când orice manual elementar de organizare spune clar că tot personalul de curățenie trebuie grupat într-un serviciu administrativ distinct, nu lipit cu scuipat de Resursele Umane! Dar nu degeaba o laudă Nae prin instituție, pe surse, că „ea e șefa la CA” (și, privind cum votează CA-ul, cumva chiar are dreptate!). Slăniceanu a fost răsplătită regește pentru că a desenat ghilotina exact pe placul stăpânilor.

Actul III: Dezastrul operativ – electricieni kamikaze pe stâlpi, autobuze pe butuci și „Salam” salvat miraculos!

Ce a produs în teren „Organigrama cu chiloți” din 30.09.2026? O paralizie generalizată și pericole mortale, în timp ce șmecherii au căzut toți în picioare! Iată bilanțul dezastrului pe care Primarul și Consiliul Local ar face bine să-l citească cu lupa:

Sectorul lovit de „Organigrama cu chiloți” Efectul dezastruos în activitatea TCE Ploiești
Registratura și Transparența S-a desființat al doilea post din Registratură! Transparența este ZERO. Fizic și legal, un singur salariat este în imposibilitatea biologică de a merge la Poștă să ridice corespondența, de a o distribui prin toată societatea și de a asigura simultan programul permanent obligatoriu de minimum 8 ore la ghișeu! Acum, pe surse, se poartă dezbateri aprinse pe la colțuri cum să cârpească prostia aducând un alt salariat să suplinească postul ras chiar de ei!
Xeroxul Societății Din exces de zel reformist, „Slănicioaica” a desființat până și unicul post de la xerox! Acum umblă disperată după „soluții de avarie” ca posturile desființate pe hârtie să fie acoperite pe sub mână de alți salariați!
Tipografia TCE O structură care putea aduce venituri suplimentare societății a fost decapitată prin desființarea postului de inginer coordonator. Au rămas doi salariați fără studii superioare, puși în imposibilitatea tehnică și legală de a face calcule tehnologice și de a stabili minimumul necesar pentru desfășurarea activității!
Transportul Electric (Risc mortal de muncă!) S-au ras posturi de electricieni! Astăzi, în caz de avarie la rețea sau la un stâlp, pleacă autospeciala de intervenție, șoferul rămâne jos să dirijeze platforma, iar electricianul urcă SINGUR în nacelă la tensiune, deși normele legale de protecția muncii impun categoric minimum doi electricieni la o asemenea intervenție! Așteaptă Nae și Dobrescu o tragedie ca să înțeleagă ce au votat?!
Ateliere și Mecanici Desființarea posturilor de mecanici a umplut garajele de autobuze imobilizate pe butuci și a blocat reviziile tehnice obligatorii (RT1, RT2 etc.). Călătorii așteaptă în frig, dar organigrama e „suplă”!

Și acum, bomboana de pe coliva restructurării! Din cele 21 de posturi desființate pe criteriile lui Nae, avem și o veste extraordinară pentru folclorul instituției: „Salam” a rămas bine-mersi pe poziții, alături de absolut toți coordonatorii echipelor de control bilete, care au fost reîncadrați grijuliu în alte funcții!

În realitate, din 21 de „disponibilizați” pe hârtie, au plecat acasă doar 12-13 oameni – fix amărâții cu cele mai mici salarii din societate (o economie bugetară de râsul curcilor!) și profesioniști adevărați, cu 40 de ani de vechime în câmpul muncii, aruncați ca niște măsele stricate sau forțați să se pensioneze! În TCE domnește astăzi TEROAREA: oameni care au muncit o viață întreagă tremură de frică că mâine îi cheamă trio-ul Slăniceanu – Nae să le pună decizia în brațe. Ironia sorții? Urmează ca însăși „Slănicioaica” să împlinească 40 de ani vechime în câmpul muncii – doar că ea, cum șușotesc hâtrii prin curtea TCE, „a plecat de jos și tot jos a rămas”!

Actul IV: Fuga de pe Titanic a Monicăi Tănase, revolta Cristinei Chiagă și comedia erorilor „dinn” Consiliul de Administrație!

Dacă la bază e teroare, la vârf miroase a praf de pușcă și a dosare grele! După 9 ani în care, potrivit surselor din interior, binomul Nae – Monica Tănase a patronat o risipă și un jaf controlat după metoda „puțin și sistematic, ca să nu bată la ochi” – un mecanism uns ca la carte, în care oamenii incomozi din posturi-cheie au fost eliminați metodic pentru a face loc clientelei, presiuni care au dus în timp la îmbolnăvirea gravă și chiar la decesul unor salariați –, brusc, corabia a început să ia apă!

De ce și-ar da demisia subit, chiar înainte de iarnă și de închiderea anului fiscal, un Director Financiar care câștigase concursul și avea în buzunar un mandat beton pe 4 ani?! Nimeni nu dă concurs ca să fugă mâncând pământul! A forțat-o cineva să plece sau a văzut Monica Tănase că urmează nota de plată pentru „Organigrama cu chiloți” și pentru ingineriile ultimilor ani, preferând să sară din barcă înainte de impact? Doar Nae știe adevărul complet!

Cert este că documentele oficiale ale Consiliului de Administrație arată o brambureală instituțională fără precedent, o telenovelă cu date încâlcite și refuzuri în lanț:

  • Pe 16.10.2026, prin solicitarea nr. DF 16141/16.10.2026, Directorul Financiar Monica Tănase își depune renunțarea la mandat și cere disperată reducerea termenului de preaviz la jumătate – de la 60 la 30 de zile calendaristice! Atât de tare îi ardeau tălpile să nu mai semneze nimic!
  • Consiliul de Administrație se reunește în ședința din 12.11.2026 (trecută prin folclorul birocratic al instituției cu atâta haos încât prin hârtii și discuții interne datele sar de la 12.11 la 12.12 și de la 13.11 la 16.11!), emite Decizia CA nr. 18 din 12.11.2026, pe care o semnează electronic abia cinci zile mai târziu, pe 17.11.2026, deci DUPĂ ce mandatul Monicăi Tănase încetase deja la 16.11.2026!
  • Prin Art. 5 lit. a) din această decizie, CA-ul încearcă să-i arunce pisica moartă în brațe doamnei Cristina Chiagă (Șef Serviciu Financiar-Contabilitate), invocând mecanismul de înlocuire automată din art. 3 alin. (3) al Deciziei CA nr. 18/23.06.2025 (același document care aproba și Manualul de politici contabile nr. DF10128/20.06.2025).
  • ȘOC ȘI GROAZĂ LA CONTABILITATE: Păcăleala nu ține! Cristina Chiagă REFUZĂ să îndeplinească atribuțiile de Director Financiar lăsate baltă subit înainte de Crăciun! Femeia refuză pur și simplu să fie kamikaze cu semnătura pe oalele sparte lăsate în urmă!

Rezultatul? Astăzi, S.C. Transport Călători Express S.A. Ploiești NU ARE DIRECTOR FINANCIAR funcțional, în timp ce CA-ul votează tacticos la Art. 5 lit. b) și c) să angajeze cu bani publici un „expert independent” în resurse umane ca să le caute alt kamikaze! Păi de ce mai plătiți expert independent pe achiziții publice, dacă tot o aveți în curte pe marea specialistă Slăniceanu, stăpâna dosarelor, a registraturii și a găleților cu clor?!

Epilog cu vaselină de 300.000 de lei, Laguna casată și „Tramvaiul Moșului” tras pe linie moartă

Ca tabloul cinismului să fie complet, am privit „stupefiati” cu ce s-au ocupat pe 12.11.2026 (cu semnături electronice înșirate tacticos pe 17.11.2026: la ora 08:48:14, Țaboi Florin Mădălin la 09:22:18, Viorica Băcanu la 13:20:38, Pantazi Florentina la 13:31:59, Șchiopu Cristinel la 13:46:18 și secretarul CA Cristina Tătuc / Florentina-Cristina Tatuc la 14:25:01) mai-marii din Consiliul de Administrație, în documentul în al cărui subsol tronează pe fiecare pagină superba bâlbâială agramată „Decizia CA nr. 18 dinn 12.11.2026” (cu doi de „n”, că la Registratură și Secretariat a rămas jumătate de om!):

  • Au rectificat triumfător bugetul pentru „Uleiuri și unsori” la fabuloasa sumă de 300.000 de lei (fără TVA)! Că doar trebuie uns zdravăn mecanismul lui Nae ca să nu scârțâie cupa buldoexcavatorului în curtea privată!
  • Au bifat marele act de curaj anticorupție la Art. 4 (pe baza Referatului PP 16204/19.10.2026): au casat bătrânul Renault Laguna (nr. inventar 22884) și – țineți-vă bine! – i-au anulat eroic cota de combustibil prevăzută la art. 13 din Decizia CA nr. 7/27.05.2026! În curtea TCE se fură motorină cu cisterna, dar CA-ul a salvat bugetul tăind benzina unei rable trase pe dreapta!
  • Au „luat act” senini de Raportul API nr. 15145/30.09.2026 (despre orele suplimentare, concediile medicale și OUG 156/2024 și OUG 89/2025), de Raportul conducerii executive nr. DG 17217/06.11.2026 (conform OUG 109/2011), de situația contractelor nr. DG 17267/09.11.2026, de adresele ambelor sindicate (nr. 186/13.10.2026 înregistrată cu nr. 15880/13.10.2026 de la Sindicatul Transportatorilor Ploiești și nr. 16912/02.11.2026 de la Sindicatul Liber al Transportatorilor din Ploiești), de „Vinerea Verde” și, cireașa de pe tort, la Art. 10, de adresa Asociației TransPloiești (nr. 16536/23.10.2026) pentru proiectul „Tramvaiul Moșului”!

La TCE Ploiești, singurul Moș Crăciun este Nae Comisionaru’, care împarte Note Interne ilegale pe posturi desființate, își pavează curtea pe banii ploieștenilor, păstrează intact plutonul lui „Salam” și conduce prin teroare alături de „Slănicioaica”, în timp ce Călin Daniel Zaharia privește pe geam, iar finanțele societății au rămas fără semnătură!

Domnule Primar, stimați consilieri locali ai Municipiului Ploiești: voi chiar știți ce ați votat pe 30 septembrie 2026 când ați ridicat mâna pentru „Organigrama cu chiloți”, sau așteptați să vină Curtea de Conturi, ITM-ul și procurorii ca să vă traducă ce înseamnă „fără limite de competență” în feuda lui Nae?! Va urma! (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

Sporul-fantomă din concediu: polițistul muncește în condiții grele, dar se odihnește pe gratis

„Demersuri inițiate” din 2025, rezultate zero în 2026 De un an și jumătate, Ministerul Afacerilor Interne scrie scrisori. Atât. Din...

Exclusivo zi ago

Gladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești

Nu vă mai uitați în zare după hoarde de barbari sau evadați ca-n filmele de la Hollywood dacă vreți să...

Exclusivo zi ago

Bule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești

Dacă vă întrebați ce gust mai are fericirea la sticlă pe final de 2026, răspunsul vine direct din inima Prahovei:...

Exclusivo zi ago

La M.A.I., legea intră în vigoare după ce câștigi procesul

Sindicatul „Diamantul” sesizează Avocatul Poporului și avertizează: dacă sporul din concediu nu se plătește de bunăvoie, tribunalele riscă să devină...

Exclusiv2 zile ago

Stele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!

Pe plantația cu gratii a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), acolo unde câțiva vătafi de carton cu epoleți grei trăiesc...

Exclusiv2 zile ago

REPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!

Dacă ați crezut că după dezvăluirile explozive din Incisiv de Prahova („Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum...

Exclusiv2 zile ago

Când MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională

La încasări, revizuire „din oficiu”. La plăți, birocrație până la adânci bătrâneți În universul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne, legea...

Exclusiv2 zile ago

Cosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției

UN NOU SECRETAR DE STAT LA JUSTIȚIE ȘI O VOCE PUTERNICĂ DIN SISTEM Numirea avocatului Lavrin Covaci în funcția de...

Exclusiv3 zile ago

Antrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!

Dacă mai avea cineva iluzia că Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova este un bastion al siguranței cetățeanului, e cazul...

Exclusiv3 zile ago

Până la 60.000 de euro de polițist: Statul, marele jefuitor din fluturașul de salariu

În România, cel mai eficient jefuitor de polițiști nu e infractorul, ci statul. Nu sparge seifuri, nu atacă bănci, nu...

Exclusiv3 zile ago

Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!

Dacă aveați impresia că la Transport Călători Express (TCE) Ploiești s-a atins deja fundul prăpastiei administrative, pregătiți-vă să mai săpați...

Exclusiv3 zile ago

Împăratul „Copy-Paste” cu pistol de lemn și togă de catifea: Cum a vrut avocatul stagiar Alexandru Fulgeanu să tragă țeava din Tisău în Cătina, între 118 flotanți în sufragerie, operații estetice din buget și falimente „active” cu bolnavi la patru ore! (II)

Dacă administrația publică din România și barourile de avocați ar avea un muzeu al absurdului, Alexandru Fulgeanu, fostul primar de...

Exclusiv5 zile ago

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada...

Exclusiv5 zile ago

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar...

Exclusiv5 zile ago

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv