Elevii români au obținut trei medalii de aur și două de argint la competiția desfășurată la Hanoi, în Vietnam. La ediția din acest an au participat 315 concurenți din 64 de țări.

Trei medalii de aur și două de argint

România a încheiat cu rezultate remarcabile cea de-a 19-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Astronomie și Astrofizică, organizată în perioada 25 septembrie–5 octombrie 2026, la Hanoi.

Medaliile de aur au fost câștigate de:

• Alexandru-Ioan Jicu, de la Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău;
• Teodor Bichir, de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București;
• Robert-Cristian Amariei, de la Liceul Teoretic „Sfântu Nicolae” din Gheorgheni, județul Harghita.

România a obținut și două medalii de argint, prin Vlad Toncu, elev la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București, și Vlad-Tudor Bolohan, de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din Capitală.

Cinci probe în competiția internațională

Olimpiada a reunit 315 concurenți din 64 de țări. Participanții au susținut cinci probe: una teoretică, una practică de observații cu telescopul, o probă de planetariu, analiza datelor și o probă pe echipe.

Lotul României a fost coordonat de profesorul doctor Petru Crăciun, inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Suceava, de profesorul doctor Adrian Bodnarescu, de la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, și de Elisabeta Ana Naghi, membră a comitetului internațional al olimpiadei.

Pregătirea lotului, organizată la Suceava

Selecția și pregătirea elevilor au fost realizate la Suceava, prin colaborarea Universității „Ștefan cel Mare”, a Inspectoratului Școlar Județean Suceava și a Societății Științifice CYGNUS, în parteneriat cu Liceul cu Program Sportiv Suceava.

Coordonarea științifică a fost asigurată de profesorul Petru Crăciun și de profesorul Cristian Pîrghie, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, olimpiada a fost coordonată de Direcția Olimpiade, Concursuri, Parteneriate și Educație Extracurriculară, prin inspectorul Elisabeta Ana Naghi.

Ministerul Educației și Cercetării sprijină participarea loturilor naționale la olimpiadele internaționale prin acoperirea taxelor de înscriere și a cheltuielilor de deplasare și ședere. Instituția contribuie, de asemenea, la organizarea etapelor locale, județene sau municipale și naționale care preced aceste competiții.

Rezultatele au fost anunțate într-o informare a Ministerului Educației și Cercetării, care a felicitat elevii, profesorii și părinții și a mulțumit tuturor celor implicați în susținerea lotului României.

Ministrul Culturii, Demeter András István, s-a întâlnit cu ambasadorul Republicii Coreea în România, Hur Seung-chul, aflat la începutul mandatului său diplomatic la București. Discuțiile s-au concentrat asupra extinderii cooperării culturale dintre cele două state, în cadrul Parteneriatului Strategic.

Centru cultural și săptămâni dedicate celor două țări

Printre propunerile analizate s-a numărat deschiderea, în viitorul apropiat, a unui Centru Cultural Coreean în România. Oficialii au discutat, de asemenea, despre organizarea unei Săptămâni culturale coreene la București și a unei săptămâni culturale românești la Seul.

Inițiativele ar putea crea noi oportunități de colaborare și dialog între artiști, instituții culturale și publicul din cele două țări.

Întrevederea, în preajma Zilei Naționale a Coreei

Întâlnirea a avut loc înaintea evenimentului dedicat Zilei Naționale a Republicii Coreea, care urmează să fie marcat la Opera Națională București. România a transmis partenerilor coreeni urări de bine și un mesaj de prietenie.

Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Culturii, întrevederea a vizat continuarea și diversificarea colaborării culturale româno-coreene.

Traian Băsescu s-a întors la televizor, duminică seara, în rolul clasic: cronicar de dezastru anunțat. De data asta, tema: cum am scăpat, la mustață, de o retrogradare de la agențiile de rating și cum s-ar putea să nu mai scăpăm data viitoare, dacă mai lungim circul cu guvernul de carton.

„Ne mirăm că am scăpat” – România, elevul corijent care se miră că n-a picat

Băsescu spune clar: agențiile de rating „au fost cu ochii pe noi”, iar faptul că România nu a fost retrogradată e mai mult miracol decât merit.

Traducerea subtextului:

• am dat tema după dead-line,
• am copiat pe hol legile care trebuiau,
• profesorul a oftat, ne-a mai lăsat în picioare încă un semestru.

„Ne mirăm că am scăpat de data asta de o retrogradare. Cred că data viitoare nu mai avem șansa aceasta, dacă noi continuăm cu haosul acesta, cu instabilitatea politică”, zice Băsescu.

Adică: încă o tură de „guvern demis / guvern interimar / premier la ralanti” și ratingul de țară o ia la vale mai repede ca leul în ajun de criză.

Moody’s și fantoma alegerilor anticipate: „Nu e chiar o glumă, dragă Cotroceni”

Moody’s, spune Băsescu, a făcut un comentariu simplu, dar tăios: probabilitatea alegerilor anticipate e „semnificativă”. Nu o sperietoare, nu o fantasmă, ci o posibilitate reală.

În timp ce de la Palatul Cotroceni se transmite calmul binecunoscut de manual:

• „Stați liniștiți, nu vor fi anticipate, ne descurcăm noi cu consultările”.

Băsescu, însă, punctează: ce pentru Cotroceni e „nu se pune problema”, pentru Moody’s e „se cam pune, de fapt”.

Alegeri anticipate: „n-am făcut niciodată, dar vedem noi… văzând și făcând”

Întrebat dacă România e pregătită de anticipate, Băsescu scoate din sertar filosofia națională de management de criză:
„Văzând și făcând”.

„Experiența asta nu s-a făcut niciodată în România și dacă va fi nevoie, o vom parcurge și vom vedea.”

Adică:

• nu avem infrastructură electorală adaptată,
• nu avem legislație gândită serios pentru asta,
• dar, ca de obicei, improvizăm din mers, punem trei ordonanțe, două comitete și un grup de lucru și ne prefacem că așa a fost planul.

Important e mesajul: „Nu-i imposibil de făcut”. Nimic nu e imposibil în România, mai puțin să avem un guvern stabil mai mult de două sezoane politice la rând.

Cronologia ratată: dacă mișca președintele, acum eram aproape de anticipate

Băsescu, cu ceasul politic în mână, dă cu subsemnatul peste Cotroceni:
dacă președintele ar fi mișcat mai repede, acum eram deja cu anticipate aproape în derulare.

„Dacă președintele ar fi acționat mult mai rapid într-o lună să parcurgă procesele, acum, după două luni, puteam începe procedura de alegeri anticipate.”

În traducere:

• criza politică se apropie de jumătate de an,
• timpul a fost irosit în consultări sterile,
• s-a ratat inclusiv varianta extremă (anticipatele), nu pentru că era imposibilă, ci pentru că nu s-a vrut să se apese accelerația.

România politică: mereu între „e prea devreme” și „acum e oricum prea târziu”.

Parlamentul, eroul din subsolul raportului: a făcut „ce trebuia”, accidental corect

Băsescu subliniază ceva ce nu dă bine în discursul anti-sistem, dar apare negru pe alb în raportul Standard & Poor’s: partidele au făcut în Parlament „ce trebuia”, chiar și cu guvern căzut.

• Legile cerute pentru stabilitatea macro au fost adoptate.
• Ce trebuia bifat, s-a bifat.
• Sistemul, oricât de haotic, n-a dat cu totul în gard.

E un fel de ironie grea:
politicienii sunt incapabili să țină un guvern întreg pe picioare, dar reușesc, sub presiunea ratingurilor, să voteze la timp ce trebuie pentru a nu se face praf financiar.

Nu pentru oameni, nu pentru spitale sau școli, ci pentru Standard & Poor’s.

„Același song”: amenințarea cu retrogradarea, refren de toamnă

Băsescu amintește că nici nu e prima oară:
„Aduceți-vă aminte că acum două luni era același song – ‘Dacă nu faceți guvern, vă retrogradăm’, și uite că nu s-a făcut și nu ne-a retrogradat.”

Melodia e cunoscută:

• versul 1: „faceți guvern, altfel vă tăiem ratingul”
• refren: politicienii se ceartă, nu fac guvern la timp
• final: agenția oftează, mai dă un răgaz, România scapă „la limită”.

Numai că Băsescu pune avertismentul în bold: suntem „foarte aproape de limită”.

După suficient „song”, urmează, inevitabil, „remix-ul” cu retrogradare inclusă.

Departamentul de Stat și Standard & Poor’s: când raportul politic îți cosmetizează ratingul

Partea cea mai acidă a analizei lui Băsescu este legătura pe care o sugerează între raportul Departamentului de Stat al SUA și decizia Standard & Poor’s.

Logica lui:

• Departamentul de Stat a dat un raport „acceptabil” despre România:
  • a notat și progrese, și regrese în justiție,
  • a spus că n-avem legislație grozavă pentru investiții,
  • dar a consemnat că țara rămâne atractivă.
• Situația a fost „împachetată” într-un mod care nu dădea imagine de caz pierdut, ci de pacient în stare gravă, dar încă tratabil.

De aici, concluzia: Standard & Poor’s (companie americană) ar fi fost pusă într-o poziție delicată dacă ar fi emis un verdict de rating în contradicție flagrantă cu evaluarea politică a Departamentului de Stat.

Pe scurt:

• geopolitica și percepția strategică au cântărit la fel de mult ca cifrele.
• imaginea României a fost „ambalată” la Washington suficient de decent cât să nu fie zdrobită la New York.

România, pacient de terapie rating-intensivă: încă respiră, dar cu perfuzia la vedere

Sintetizând ce spune Băsescu:

• agențiile de rating ne mențin pe linia de plutire,
• Parlamentul, în ciuda haosului, a votat ce trebuia pentru a nu exploda macroeconomic,
• Departamentul de Stat a reacordat, indirect, un certificat politic de „acceptabil”.

Dar:

• criza politică durează de aproape jumătate de an,
• guvern stabil nu avem, doar combinații și improvizații,
• alegerile anticipate au fost sabotate mai degrabă prin inactivitate decât prin argumente,
• data viitoare, la următorul „song”, s-ar putea ca refrenul să se termine cu nota de jos: retrogradarea reală.

Mesajul dur, dincolo de jargon:
România nu a fost salvată de responsabilitatea clasei politice, ci de un amestec de inerție instituțională și circumstanțe externe favorabile.

Sau, în stilul pamfletar al lui Băsescu, tradus până la capăt:
„Am scăpat și de data asta, dar să nu confundăm norocul de rating cu competența de guvernare.”