Polițiștii de frontieră au depistat două cazuri de pescuit și comercializare ilegală a peștelui în județele Teleorman și Dolj. În urma acțiunilor, au fost ridicate aproximativ 320 de metri de plase, o ambarcațiune gonflabilă, unelte de pescuit și 72,6 kilograme de pește.

Plase întinse în apropierea barajului Izbiceni

Potrivit Poliției de Frontieră Române, polițiștii din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Teleorman au observat, cu ajutorul aparaturii de vedere pe timp de noapte, un autoturism cu o ambarcațiune pneumatică pe plafon. Vehiculul se afla pe malul drept al râului Olt, la aproximativ 50 de metri în aval de barajul Izbiceni.

Trei persoane au coborât din autoturism. Două au lansat ambarcațiunea și au instalat plase de pescuit comercial, pe care le-au scos din apă după aproximativ trei ore. A treia persoană a rămas pe mal, supraveghind zona.

La intervenția polițiștilor au fost ridicate aproximativ 320 de metri de plase, ambarcațiunea gonflabilă, alte unelte și 40 de kilograme de pește din diferite specii.

Pește fără acte, descoperit la Dăbuleni

Într-o acțiune desfășurată în aceeași zi, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Bechet au depistat, pe raza orașului Dăbuleni, două persoane care încercau să vândă pește fără documente de proveniență și comercializare.

În urma verificărilor, au fost ridicate 32,6 kilograme de roșioară și șalău. Peștele din ambele cazuri a fost predat unei unități specializate, conform procedurilor legale.

Cercetările continuă

În ambele situații au fost întocmite lucrări penale. Anchetele continuă pentru clarificarea faptelor și identificarea tuturor persoanelor implicate.

Poliția de Frontieră Română precizează că desfășoară acțiuni pentru prevenirea și combaterea braconajului piscicol și a comercializării ilegale a produselor provenite din pescuit. (Paul D.).

Valoarea solicitărilor inițiate în cea de-a doua sesiune a schemei de minimis pentru sectorul cultural independent a ajuns la plafonul bugetului disponibil, după ce 90 de cereri au fost începute în platforma Sistemului Digital de Finanțare în Cultură (SDFC). Dintre acestea, 14 au fost depuse, iar 76 au rămas în stadiul de „draft”.

Platforma, concepută pentru utilizare simultană

Potrivit informațiilor transmise de administratorii platformei, SDFC este utilizată în paralel de mai multe autorități finanțatoare pentru diverse apeluri și este proiectată să funcționeze stabil chiar și atunci când este accesată simultan de sute de persoane.

Sistemul oferă sprijin pe parcursul completării cererilor: la salvare, câmpurile care necesită corecturi sunt evidențiate pentru a putea fi revizuite de solicitanți.

Operațiunile sunt înregistrate pentru verificare

Fiecare acțiune realizată în platformă este consemnată într-un jurnal de audit. Sunt înregistrate momentul accesării, secțiunile parcurse, documentele încărcate și eventualele erori. Aceste informații pot fi folosite pentru verificarea și clarificarea situațiilor semnalate, inclusiv în cazul contestațiilor.

Problemele tehnice pot fi raportate prin secțiunea „Raportează o problemă” din platforma SDFC sau la adresa sdfc@umpcultura.ro. Reprezentanții sistemului precizează că fiecare sesizare este analizată și primește un răspuns.

Concluziile vor fi discutate cu solicitanții

Administratorii SDFC afirmă că experiența utilizatorilor și dialogul cu aceștia vor contribui la îmbunătățirea sesiunilor viitoare. Concluziile apelului urmează să fie discutate cu solicitanții și beneficiarii, iar rezultatele vor fi comunicate conform calendarului anunțat.

Sistemul Digital de Finanțare în Cultură a fost creat de Unitatea de Management a Proiectului prin PNRR, Investiția 6. Platforma centralizează apelurile active, ghidurile, formularele și informațiile utile pentru organizații neguvernamentale, instituții publice și antreprenori culturali.

Deputatul PSD Adrian Câciu susține că menținerea ratingului suveran al României de către Standard & Poor’s nu trebuie prezentată drept o victorie a Guvernului și nici folosită pentru a justifica măsuri de austeritate suplimentare. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Facebook, fostul ministru de Finanțe afirmă că agenția nu a cerut sărăcirea populației pentru diminuarea deficitului.

„Consolidare fiscală, dar de ce fel?”

S&P a menținut ratingul României la BBB-/A-3, în categoria recomandată investițiilor, însă a păstrat perspectiva negativă. Câciu spune că atât prezentarea deciziei drept succes guvernamental, cât și folosirea ei pentru a alimenta „discursul fricii” ratează problema principală: modul în care va fi realizată consolidarea fiscală.

Deputatul afirmă că reducerea deficitului este necesară, dar avertizează că majorarea taxelor, înghețarea veniturilor, comprimarea consumului și limitarea investițiilor pot slăbi economia. În acest scenariu, susține el, deficitul s-ar putea îmbunătăți pe termen scurt, în timp ce creșterea economică, veniturile reale și baza fiscală ar avea de suferit.

Reducerea risipei și protejarea investițiilor

În opinia lui Câciu, România ar trebui să reducă risipa și ineficiența din sectorul public, să îmbunătățească colectarea veniturilor și să protejeze investițiile. Costurile ajustării, adaugă el, ar trebui împărțite echitabil, fără ca povara să cadă în principal asupra salariaților, pensionarilor, familiilor și firmelor productive.

Deputatul consideră că țara are nevoie de un impuls economic, bazat pe fonduri europene, investiții publice și private, reindustrializare, infrastructură, capital românesc, productivitate și locuri de muncă mai bine plătite.

„O economie mai puternică, nu o țară mai săracă”

Câciu susține că finanțele publice pot deveni mai sustenabile fie prin tăieri repetate, fie prin consolidarea economiei, și afirmă că a doua cale este preferabilă. Mesajul pe care îl propune după evaluarea S&P este reducerea deficitului fără sacrificarea perspectivelor de dezvoltare ale țării.

Agenția a explicat că perspectiva negativă reflectă riscurile legate de aplicarea măsurilor de consolidare fiscală și de reducerea deficitelor externe. S&P a indicat, de asemenea, vulnerabilitatea României la schimbările în încrederea investitorilor, în contextul necesarului ridicat de finanțare externă și al ponderii importante a datoriei guvernamentale deținute de nerezidenți.