Profesorul pledează pentru solidaritate, responsabilitate și refacerea dialogului între generații

Profesorul Dan Voiculescu, președinte fondator și creator al doctrinei umanismului pragmatic, a transmis un mesaj public adresat românilor, în care vorbește despre criza profundă pe care o traversează România și despre necesitatea reconstruirii reperelor morale, sociale și politice ale societății.

În mesajul său, citat integral în materialul de față, Dan Voiculescu își prezintă parcursul personal și afirmă că, la vârsta de 80 de ani, își păstrează convingerea că destinul României poate fi îmbunătățit prin responsabilitate, competență și solidaritate națională.

„România traversează o criză profundă”

Profesorul susține că problemele actuale ale țării nu sunt limitate la zona politică, ci afectează întregul țesut social.

„România este într-un moment de criză profundă. Nu doar politică, ci și la nivel social, economic, cultural, identitar!”, afirmă Dan Voiculescu.

În opinia sa, societatea românească este marcată de neîncredere, conflicte și lipsa solidarității. Sentimentul apartenenței la un destin comun ar fi fost înlocuit de frică, invidie și preocuparea pentru eșecul celuilalt, în detrimentul binelui colectiv.

Critici la adresa dezbinării politice

Dan Voiculescu identifică dezbinarea drept una dintre principalele vulnerabilități ale societății românești. El critică ceea ce numește folosirea conflictului social ca instrument politic și susține că această practică a afectat, în timp, aproape toate segmentele societății.

„Virusul «dezbină și conduce» s-a dezvoltat în versiuni mutante, în noi tulpini ale răului care au atins aproape fiecare segment social”, afirmă profesorul, într-o referire critică la evoluțiile politice din ultimele două decenii.

Totodată, acesta acuză o parte a clasei politice că plasează interesele electorale înaintea interesului național.

Ruptura dintre generații, considerată un risc pentru viitor

Un capitol important al mesajului este dedicat relației dintre generații. Dan Voiculescu avertizează că distanța dintre seniorii care au contribuit la dezvoltarea țării și tinerii chemați să ducă mai departe această moștenire s-a adâncit.

În locul dialogului și colaborării, afirmă el, generațiile ajung să se judece, să se respingă și să se disprețuiască reciproc.

„Un neam care își pierde continuitatea între generații riscă să dispară”, avertizează profesorul.

În acest context, el susține că România are nevoie de refacerea legăturilor dintre generații și de redescoperirea unui proiect comun, capabil să depășească diferențele de vârstă, statut social sau orientare politică.

„România nu s-a născut nici în 2026, nici în 2005”

Dan Voiculescu afirmă că dezamăgirea românilor față de situația actuală este de înțeles, dar respinge ideea că eșecurile prezentului ar reprezenta trăsături definitive ale națiunii.

„România nu s-a născut nici în 2026, nici în 2005! Răul, incompetența și impostura pot fi corectate, îndepărtate, nu sunt «trăsături» naționale ireversibile!”, susține acesta.

Profesorul invocă drept repere istorice personalități precum Ion I.C. Brătianu și Nicolae Iorga, precum și generațiile care, în viziunea sa, au reușit să pună interesul țării înaintea ambițiilor personale.

Potrivit lui Dan Voiculescu, liderii politici ai acelor perioade nu au fost lipsiți de imperfecțiuni, însă au avut o direcție strategică și au înțeles responsabilitatea publică drept o datorie, nu drept un privilegiu.

Demnitatea și competența, repere pentru reconstrucția societății

În mesajul său, profesorul susține că România trebuie să își reconstruiască „scara valorilor”, prin promovarea demnității, onoarei, curajului și responsabilității.

El consideră că refacerea coeziunii sociale nu poate fi realizată prin declarații, ci prin comportamente concrete: muncă onestă, respectarea cuvântului dat, grija față de comunitate și renunțarea la cultivarea conflictului.

„Putem reface coeziunea socială cu fapte, nu cu vorbe, muncind cinstit, interesați de bună vecinătate, nu de conflict, respectându-ne cuvântul dat”, afirmă Dan Voiculescu.

Testul generațiilor viitoare

Pentru evaluarea deciziilor publice și personale, profesorul propune un criteriu simplu: efectul pe care acestea îl vor avea asupra copiilor și generațiilor următoare.

„Ce îmi propun să fac e bine pentru copiii mei, ai noștri, acum și peste treizeci de ani?”, este întrebarea pe care Dan Voiculescu o consideră esențială.

În opinia sa, orice proiect care răspunde afirmativ acestui criteriu trebuie susținut, în timp ce deciziile care afectează negativ viitorul copiilor ar trebui abandonate cu onestitate și responsabilitate.

Un apel la patriotism și la apărarea interesului național

Dan Voiculescu afirmă că patriotismul autentic este atacat din direcții opuse: atât de populiștii care îl folosesc în mod demagogic, cât și de curente ideologice pe care le consideră ostile valorilor naționale.

În acest context, profesorul spune că își asumă public atașamentul față de România și față de poporul român, chiar dacă o asemenea poziționare poate atrage etichete sau critici.

„Îndrăznesc să afirm cu responsabilitate și emoție că îmi iubesc țara și neamul românesc”, transmite acesta.

El adaugă că experiența acumulată de-a lungul vieții l-a convins că dreptul de a spune adevărul nu trebuie negociat și că etichetele politice nu ar trebui să intimideze pe nimeni.

„Cred în viitorul neamului românesc”

Mesajul se încheie cu o declarație de încredere în capacitatea României de a depăși crizele actuale și de a-și reconstrui direcția națională.

Dan Voiculescu consideră că viitorul țării depinde de restabilirea unor repere solide, bazate pe adevăr, demnitate, competență și responsabilitate.

„Cred în viitorul neamului românesc. Am convingerea fermă că, pentru a depăși crizele actuale și pentru a construi viitorul la care istoria ne îndreptățește, națiunea noastră are nevoie acută de restabilirea scării valorilor pe premise sănătoase, bazate pe demnitate, adevăr, competență și responsabilitate”, afirmă profesorul Dan Voiculescu, președinte fondator și creator al doctrinei umanismului pragmatic.