Administratie
Casa Verde Baterii schimbă regulile jocului: adio „primul venit, primul servit”
Un nou program de finanţare promovat de Ministerul Mediului promite să rupă tradiţia concursului de „cine dă click mai repede” pe platformele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). Este vorba despre programul „Casa Verde Baterii”, prin care vor fi alocate 400 de milioane de lei exclusiv pentru sisteme de stocare a energiei, sub formă de baterii, dedicate prosumatorilor. Informaţiile au fost prezentate de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul USR, conform declaraţiilor sale preluate ca sursă în acest articol.
De la fotovoltaice fără stocare la baterii dedicate
Potrivit Dianei Buzoianu, România intră, prin acest program, într-o nouă etapă a tranziţiei energetice: pentru prima dată, finanţarea se concentrează exclusiv pe baterii, nu pe panouri fotovoltaice. În ultimii ani, s-a pompat masiv bani în sisteme fotovoltaice, însă, în lipsa unor soluţii reale de stocare, energia produsă a pus o presiune suplimentară pe Sistemul Energetic Naţional.
„Schimbăm paradigma din ultimii ani, când s-a investit enorm în fotovoltaice, dar fără sisteme de stocare, ceea ce a dus la o presiune foarte mare pe sistemul energetic”, a explicat Buzoianu. Noua abordare urmăreşte ca energia produsă de prosumatori să poată fi stocată şi utilizată eficient, în loc să fie aruncată în reţea fără o coordonare coerentă.
Fără „concurs de roboţi”: dispariţia principiului „primul venit, primul servit”
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale vechilor programe AFM a fost mecanismul „primul venit, primul servit”, care a transformat accesarea fondurilor într-o competiţie de viteză la înscriere. Cine avea conexiune mai bună, robot de depus formulare sau noroc mai mare, câştiga.
Diana Buzoianu susţine că, în cazul Casa Verde Baterii, această practică este abandonată: „Am schimbat inclusiv paradigma «primul venit, primul servit». Înainte, pentru absolut toate programele, era un concurs de cine dă click mai rapid, cine are robotul conectat mai rapid la platformă”, a arătat aceasta.
Criterii de selecţie: cofinanţare şi capacitatea sistemelor
Pentru a departaja solicitanţii, Ministerul Mediului şi AFM propun un set de criterii care să pună accent pe calitatea şi impactul proiectelor, nu doar pe rapiditatea înscrierii.
Unul dintre criteriile susţinute de minister este nivelul de cofinanţare. Ideea este ca prioritate să aibă beneficiarii dispuşi să contribuie mai mult din resurse proprii la costul sistemului de stocare. „Din punctul nostru de vedere, ar fi trebuit să aibă prioritate beneficiarii care doreau să cofinanţeze mai mult sistemul de stocare de baterii”, a subliniat Buzoianu.
AFM a venit, la rândul său, cu alte criterii: capacitatea sistemului de stocare şi puterea sistemului instalat. Aceste criterii sunt, în prezent, în dezbatere publică, fiind deja formulate observaţii în spaţiul public – unele considerate pertinente de ministru, altele nu.
Ghid în dezbatere, lansare estimată în octombrie
Ghidul de finanţare al programului Casa Verde Baterii a fost pus în dezbatere publică, iar Ministerul Mediului promite ajustări în funcţie de propunerile venite de la cetăţeni, industrie şi experţi.
„La finalul acestei dezbateri publice, ghidul va fi unul mai bun, îmbunătăţit. Asta ne dorim şi ne dorim să îl lansăm cât mai rapid posibil. Eu sper ca în luna octombrie deja să avem acest program lansat”, a declarat Diana Buzoianu.
Obiectiv: cel puţin 400 MWh stocaţi la nivel naţional
Într-o postare publicată recent pe Facebook, ministrul interimar al Mediului a anunţat că, prin implementarea programului la nivel naţional, se urmăreşte asigurarea unei capacităţi minime de stocare de 400 MWh. Este un obiectiv ambiţios, raportat la ritmul accelerat în care cresc numărul prosumatorilor şi puterea instalată în fotovoltaice.
„Vedem în aceste săptămâni cât de importantă este stocarea energiei produse de sistemele instalate de prosumatori”, a scris Buzoianu, subliniind că, în 2024, accentul AFM se mută de la finanţarea de noi panouri la finanţarea sistemelor de baterii pentru prosumatori.
Bani, praguri şi beneficiari eligibili
Conform detaliilor prezentate de Diana Buzoianu în spaţiul public, inclusiv pe pagina sa de Facebook, schema financiară propusă arată astfel:
- Suma maximă finanţată per sistem: 15.000 lei cu TVA inclus;
- Plafon pe capacitate: 1.250 lei/kWh;
- Procent maxim de finanţare: 75% din valoarea sistemului.
Vor putea aplica persoanele fizice care au deja calitatea de prosumatori, indiferent dacă au dobândit acest statut prin vechile programe Casa Verde sau prin investiţii realizate din fonduri proprii. Practic, programul se adresează celor care produc deja energie electrică şi au nevoie de soluţii de stocare care să le maximizeze eficienţa şi independenţa energetică.
Concluzie: un test pentru maturitatea politicilor verzi
Casa Verde Baterii, aşa cum a fost prezentat de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, reprezintă un test pentru maturizarea politicilor de sprijin a prosumatorilor în România. Trecerea de la „primul venit, primul servit” la criterii calitative, concentrarea pe stocare şi asumarea unui obiectiv clar de 400 MWh stocaţi pot corecta o parte din dezechilibrele create de boom-ul fotovoltaic fără baterii.
Rămâne ca dezbaterea publică asupra ghidului – şi modul în care Ministerul Mediului şi AFM vor integra observaţiile – să confirme dacă programul va fi, în practică, la fel de reformator precum pare în declaraţiile oficiale ale Dianei Buzoianu.
Administratie
Frontiera sub presiune: Tentativă de trecere frauduloasă anihilată de Poliția de Frontieră la Deta
Într-o acțiune operativă desfășurată recent, forțele de ordine au reușit stoparea unei încercări de pătrundere ilegală pe teritoriul național. Conform raportului oficial emis de autoritățile de resort, șase cetățeni străini au fost interceptați imediat după ce au traversat fraudulos frontiera dintre Serbia și România.
Monitorizare și intervenție în teren
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Deta, aflați în exercitarea atribuțiilor de patrulare și supraveghere, au identificat grupul în timp ce se deplasa suspect în apropierea liniei de demarcație. Intervenția a fost promptă, echipajele reușind localizarea și interceptarea persoanelor pe teritoriul României, înainte ca acestea să avanseze în interiorul țării.
În urma verificărilor riguroase efectuate la sediul sectorului, s-a stabilit identitatea acestora: este vorba despre șase bărbați de cetățenie afgană, cu vârste cuprinse între 20 și 38 de ani.
Consecințe legale și expulzarea
În acest caz, polițiștii de frontieră au demarat deja cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Dincolo de demersurile judiciare imediate, autoritățile române au aplicat măsuri administrative ferme: față de toți cei șase cetățeni afgani a fost dispusă măsura interzicerii intrării pe teritoriul României pentru o perioadă de cinci ani.
Conform procedurilor standard în astfel de situații, persoanele în cauză au fost predate autorităților sârbe, în baza acordurilor de readmisie dintre cele două state. (Paul D.).
Administratie
Bacșișul de 100 de euro și marele plan de a trece granița pe lângă lege
Când vama spune „nu”, tentația e să întrebi dacă se poate și „cu ceva”
La Stamora-Moravița, un microbuz cu numere de Serbia, cinci persoane la bord și un transport de colete cu destinația Elveția a ajuns la graniță cu o problemă cât se poate de banală: actele care să justifice proveniența bunurilor lipseau. Reprezentanții Autorității Vamale Române au constatat situația și nu au permis intrarea transportului în țară.
Aici, povestea putea să se încheie simplu: fără documente, fără trecere. Dar conducătorul microbuzului ar fi încercat să adauge o anexă neoficială la procedură — 100 de euro oferiți unui polițist de frontieră, în schimbul unor „demersuri” care să-i permită să-și continue călătoria.
O sută de euro pentru o scurtătură lungă cât legea
Oferta n-a cumpărat nici intervenția cerută, nici măcar o clipă de ezitare. Polițistul a refuzat banii și i-a spus conducătorului că oferirea lor, în aceste condiții, constituie infracțiunea de dare de mită.
Un gest demn de o matematică aparte: dacă autoritatea vamală refuză marfa, poate că o sută de euro vor convinge altă autoritate să rescrie realitatea. Doar că frontiera nu funcționează după tariful improvizat al celui care se grăbește.
Din ofertă, în dosar
Au fost sesizați ofițerii Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Timiș, iar parchetul competent a fost informat. Cercetările continuă pentru presupusa faptă de dare de mită; măsurile legale urmează să fie stabilite la finalizarea lor.
Până atunci, merită reținută diferența dintre o ofertă și o condamnare: relatarea autorităților descrie o faptă cercetată, nu un verdict. Dar mesajul de la punctul de frontieră e limpede: banii nu sunt document justificativ, iar mita nu e procedură alternativă de vămuire. (Sava N.).
Administratie
Rogobete, la NATO: România vrea să-și întărească sistemul medical și capacitatea de răspuns
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a întâlnit la sediul NATO din Bruxelles cu secretarul general adjunct al Alianței, Radmila Shekerinska. Discuțiile au vizat modernizarea sistemului medical românesc, pregătirea serviciilor pentru situații de criză și extinderea cooperării cu NATO în domeniul sănătății.
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Sănătății, participanții au subliniat că serviciile civile esențiale, inclusiv cele medicale, sunt importante pentru reziliența statelor aliate. Personalul suficient, infrastructura adecvată și accesul sigur la medicamente contribuie la protejarea populației și la menținerea serviciilor de sănătate în funcțiune.
ATI, în prim-plan: necesarul estimat depășește oferta actuală
Unul dintre subiectele centrale a fost capacitatea secțiilor de anestezie și terapie intensivă. România are în prezent aproximativ 2.700 de paturi ATI complet echipate, în timp ce necesarul este estimat la circa 4.000.
Ministerul Sănătății continuă, împreună cu Banca Mondială, demersurile pentru extinderea capacității de terapie intensivă și dotarea cu echipamente. Potrivit ministerului, creșterea numărului de paturi ar permite îngrijirea unui număr mai mare de pacienți în stare critică și ar consolida răspunsul sistemului în situații cu un aflux ridicat de bolnavi.
Posturi deblocate și echipe medicale complete
Întrevederea a abordat și deficitul de personal din sănătate. Ministrul susține deblocarea posturilor pentru medici specialiști și primari, asistenți medicali, infirmiere, kinetoterapeuți, farmaciști, biologi, personal tehnic, economic și administrativ, precum și pentru alte categorii necesare funcționării unităților sanitare.
Consolidarea echipelor multidisciplinare ar putea îmbunătăți accesul pacienților la servicii, continuitatea îngrijirilor și capacitatea instituțiilor medicale de a răspunde solicitărilor.
Accesul la medicamente, o provocare europeană
Oficialii au discutat și despre disponibilitatea medicamentelor inovatoare și generice. Întreruperile de producție și discontinuitățile semnalate de producători afectează sistemele de sănătate din întreaga Europă, potrivit Ministerului Sănătății.
România urmărește să valorifice mecanismele europene și cooperarea cu NATO pentru a proteja accesul la tratamente și pentru a gestiona mai eficient eventualele probleme de aprovizionare.
Securitate cibernetică și combaterea dezinformării
Pe agenda discuțiilor s-au aflat protejarea datelor pacienților și a infrastructurii digitale din sănătate, precum și combaterea dezinformării medicale. Răspândirea informațiilor false poate submina încrederea publicului în personalul medical, instituții și servicii, au arătat participanții.
Reprezentanții NATO au remarcat, potrivit comunicării Ministerului Sănătății, progresele realizate prin crearea Platformei Naționale de Securitate Cibernetică în sistemul medical românesc.
Investiții și cooperare pentru situații de urgență
Întrevederea a inclus și discuții despre continuarea investițiilor în infrastructura critică și în sistemele de urgență. Ministerul a evidențiat importanța pregătirii personalului și a coordonării pentru gestionarea eficientă a situațiilor care amenință sănătatea populației.
La întâlnire au participat și dr. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, precum și Doris Șerban, reprezentantul permanent al României la NATO. La final, Alexandru Rogobete i-a mulțumit Radmilei Shekerinska pentru primire și pentru discuții, subliniind rolul parteneriatului în dezvoltarea sistemului de sănătate din România.
-
Exclusivacum 4 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 3 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 4 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 2 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum 3 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Exclusivacum 3 zilePoliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR




