Premierul demis Ilie Bolojan reia tema „dispecerizării” prosumatorilor

Un nou conflict mocnește între stat și prosumatori, după ce premierul demis Ilie Bolojan a anunțat intenția de a introduce controlul direct asupra energiei produse în gospodăriile cu panouri fotovoltaice. Ideea, prezentată ca soluție tehnică pentru echilibrarea sistemului energetic, este calificată de reprezentanții prosumatorilor drept o naționalizare mascată a instalațiilor acestora.

Subiectul a fost detaliat într-un articol al publicației Cotidianul Național, semnat de jurnalista Claudia Marcu, care descrie un „atac concertat” împotriva micilor producători de energie, după ce încercările distribuitorilor de a-i limita ar fi eșuat.

„Naționalizarea invertoarelor”. Prosumatorii, transformați în simpli consumatori

Planul anunțat de Ilie Bolojan presupune dispecerizarea prosumatorilor: statul, prin operatorii de sistem, ar urma să decidă când și cât pot produce și injecta aceștia în rețea. Practic, energia generată de panourile de pe acoperiș ar mai putea fi folosită doar atunci când sistemul are nevoie, nu atunci când are nevoie proprietarul.

Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), avertizează că o astfel de măsură ar echivala cu preluarea controlului asupra invertoarelor și bateriilor din proprietate privată.

„Cea mai gravă declarație dată de acest premier interimar demis este cea legată de faptul că prosumatorii trebuie dispecerizați, reluând o temă a parlamentarului Mădălin Borș. Vorbim, de fapt, despre naționalizarea invertoarelor și a bateriilor de la prosumatori”, afirmă Dan Pîrșan.

Potrivit acestuia, dispecerizarea ar însemna instalarea unui dispozitiv lângă invertor, prin care operatorul ar putea opri oricând producția și injecția în rețea, sub pretextul „nevoilor sistemului” și al rețelelor depășite tehnic.

Dispozitive de control lângă invertor: oprirea producției la comandă

Modelul avansat de distribuitori și reluat, în esență, la nivel guvernamental este următorul: lângă invertor se montează un aparat, de regulă cu cartelă GSM, care transmite date către operator și permite intervenția directă asupra producției prosumatorului.

„Dispecerizarea presupune instalarea unui dispozitiv lângă invertorul prosumatorilor, care va controla invertorul după nevoile și necesitățile rețelelor muribunde. Dacă e supratensiune, îți omoară invertorul și nu mai injectezi și nici nu mai produci. Dacă are el nevoie seara de energie, poate să comande invertorului să injecteze în rețea energia din bateria omului”, explică președintele APCE.

Consecința este clară: în miezul zilei, când panourile produc la capacitate maximă, prosumatorul riscă să aibă invertorul oprit și să consume, fără să știe, exclusiv din rețea. Abia seara, când sistemul are nevoie de energie, bateria sa ar putea fi golită, tot în favoarea rețelei.

„Această chestiune reprezintă o intrare cu bocancii pe proprietatea privată a oamenilor, înseamnă un fel de naționalizare a proprietății private. Un asemenea atac la liberalism nu s-a mai văzut de la cooperativizare”, mai spune Dan Pîrșan, citat de Cotidianul Național.

Șicane în rețea: tensiuni umflate ca să „sară” invertoarele

În paralel cu presiunea politică, prosumatorii reclamă de mai mult timp jocuri de culise din partea operatorilor de distribuție. Potrivit lui Dan Pîrșan, aceștia ar fi modificat intenționat tensiunile din rețea, astfel încât invertoarele să intre în protecție și să oprească producția.

„Operatorii de distribuție au mărit, cu rea intenție, tensiunile în rețele, astfel că, în loc să plece din transformator 230 V, a plecat cu 240 V și a ajuns la prosumatori 253 V, consecința fiind oprirea invertorului. Așa a ajuns să funcționeze invertorul în dinte de fierăstrău și i-a înnebunit pe prosumatori”, explică Pîrșan.

După această etapă, prosumatorii ar fi primit scrisori „salvatoare” de la distribuitori, în care li se propunea exact soluția pe care acum Guvernul o împinge la nivel național: montarea unui dispozitiv cu cartelă GSM lângă invertor, care să permită operatorului să decidă când se poate injecta energie în rețea și când nu.

„Asta ca să consume și prosumatorul din rețea, pentru că omul, dacă bagă în priză o mașină de spălat sau un aer condiționat, nici nu știe că e oprit și consumă din rețea. Atunci când operatorul îi oprește prosumatorului injecția în rețea îi oprește și producția. Oamenii au refuzat marea ofertă, dar văd că acum a venit Ilie Bolojan cu aceeași idee”, punctează președintele APCE.

Bolojan acuză volatilitatea regenerabilelor. Prosumatorii, puși la zid

Din perspectiva premierului demis, problema este una de stabilitate a sistemului energetic. Ilie Bolojan susține că, odată ce regenerabilele ajung să reprezinte 10–20% din producție, sistemul se confruntă cu o volatilitate puternică: supraproducție la prânz, deficite seara.

„La prânz, avem o supraproducție, ceea ce ne creează probleme de preluare a energiei, pe de o parte, de distribuirea acestei energii la prețuri foarte mici sau uneori chiar în pierdere, în timp ce acumulăm niște deficite importante de producție seara și suntem puși în situația să importăm sau să introducem alte capacități în bandă, în producție, dar care o fac la prețuri mult mai mari”, a declarat Bolojan.

Soluția avansată de acesta? Introducerea obligativității de a avea capacități de stocare pentru viitorii prosumatori care vor să-și conecteze noi instalații fotovoltaice la rețea. În plus, prin dispecerizare, statul ar urma să decidă când prosumatorii pot produce efectiv și când trebuie, în schimb, să consume din rețea.

Dubla măsură: prosumatorii, „problema”; parcurile mari, intangibile

Reacția Asociației Prosumatorilor este extrem de dură și vizează, în primul rând, ceea ce consideră a fi o dublă măsură flagrantă. Deși premierul arată cu degetul către prosumatori ca sursă de dezechilibre, nu suflă o vorbă despre marile parcuri fotovoltaice care funcționează fără stocare.

„Numai la prosumatori trec norii. La parcurile fotovoltaice nu trece niciun nor, așa că nu dezechilibrează sistemul. Sunt mii de MW în parcuri fără niciun fel de stocare, dar problema, pentru Ilie Bolojan, este la prosumatori”, comentează ironic Dan Pîrșan.

Mai mult, acesta susține că realitatea de pe teren contrazice discursul oficial: „Am o veste proastă pentru actualul premier. În ultimul an și jumătate, 97% dintre prosumatorii care și-au montat fotovoltaice și-au pus și baterii”.

Cu toate acestea, mesajul transmis public rămâne că „orice dezvoltare a fotovoltaicului fără capacități de stocare înseamnă îmbolnăvirea sistemului”, deși marea problemă a lipsei de stocare nu este abordată când vine vorba de capacitățile industriale, care se multiplică într-un ritm accelerat.

De la liberalizare la control centralizat?

Disputa dintre stat, distribuitori și prosumatori depășește sfera tehnică și intră direct în zona dreptului de proprietate și a modelului de piață. Ceea ce pentru Guvern este un instrument de „echilibrare a sistemului”, pentru micii producători apare ca o tentativă de a-i readuce în postura de consumatori captivi, după ce au investit bani proprii pentru independență energetică.

În timp ce marile parcuri fotovoltaice beneficiază de o atenție discretă, dar favorabilă, prosumatorii – adică populația și micii întreprinzători – riscă să se trezească cu echipamentele controlate de la distanță, energia lor gestionată „la buton”, iar investițiile transformate într-un simplu apendice al rețelei naționale.

Semnalul de alarmă tras de APCE și prezentat de Cotidianul Național nu vizează doar o dispută tehnică, ci și o întrebare de fond: până unde poate merge statul în controlul proprietății private, sub pretextul stabilității sistemului energetic?