Connect with us

Exclusiv

Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”:  Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!

Publicat

acum 2 luni

pe

„Nae Comisionaru’” și seringa pe patru roți: de la cai „intact dopați” la autobuze îngropate și controlori hărțuiți

Ținutul Vinului, Ținutul Dopajului, Ținutul Jafoaselor

În pliantele „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești e vândut drept „bijuterie turistică”: singurul hipodrom modern de trap din România, cu „evenimente pentru întreaga familie” și „momente memorabile”.

În realitate – așa cum a documentat în exclusivitate Incisiv de Prahova și cum confirmă între timp acte oficiale (Regulamentul ANARZ, Hotărârea 2 a Comisiei de Apel CSM Ploiești, Decizia ANZ nr. 554/11.08.2026, Raportul TCE nr. 1729/05.11.2025) – „bijuteria” arată așa:

  • cai „intact dopați” sau măcar refuznici la antidoping;
  • comisii umflate din pix, ca să încapă voturile „bune”;
  • decizii făcute praf de forul național ANZ;
  • la pachet, la TCE Ploiești, autobuze în pierdere, datorii cu iz penal și controlori financiari hărțuiți direct de „Nae”, azi mare arbitru la trap, ieri mic zeu pe banii transportului public.

În centrul tuturor acestor povești: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”. Produs clasic al sistemului: fost prefect, fost deputat, director prin Poșta Română, Conpet, TCE și ce-a mai dat statul – zero specializare în trap, antidoping sau medicină veterinară, dar mare talent la rescris regulamente și la pus presiune pe cine îndrăznește să le aplice.

Marele Premiu de Trap: „Refuzi antidoping, rămâi campion” – până vine ANZ

Pe 5 iulie, la Hipodromul Ploiești, T30 – Marele Premiu de Trap al României, „Carol I al României” pe afiș, copii cu popcorn în tribune, „tradiție și sport curat” în broșuri.

Pe pistă, conform Hotărârii nr. 2 a Comisiei de Apel CSM Ploiești:

  • calul VIJELIE STI e declarat câștigător;
  • reprezentantul său refuză recoltarea probelor biologice pentru control antidoping (refuz consemnat oficial);
  • calul de pe locul 2 nu e testat;
  • cursa e deja compromisă de lipsa mașinii de autostart și starturi false.

Regulamentul General al Curselor de Trap (ANARZ, public pe anarz.eu) spune clar:

  • refuzul probelor = descalificare obligatorie a calului (art. 111);
  • sancțiuni sportive pentru oameni (art. 95);
  • la fapte grave (refuz, substituiri, fals pașaport) – obligația de sesizare penală (art. 95, inclusiv alin. 3), plus incidentă Legea 205/2004 privind protecția animalelor.

„Meniul” normal:
Descalificare + sancțiuni sportive + sesizare penală.

Ce scoate Ploieștiul din cuptor, marca „Nae Comisionaru’ & comisia umflată”?

  • dă o amendă de 4.000 lei;
  • suspendă calul și proprietarul 60 de zile;
  • nu atinge trofeul, nu șterge victoria.

Calul e prea „riscant” să alerge două luni, dar suficient de „curat pe hârtie” ca să rămână campion.
Suspendăm calul, nu suspendăm titlul. Regulamentul devine bibelou: frumos la citat, ignorat la aplicat.

Comisia de 3 se face 5: când nu-ți ies voturile, îți mai aduci doi băieți

Schema, descrisă în documente și în cererea scrisă a driverului Marciu Adrian către ANZ:

  • 8 iulie: Comisia de Apel, în formulă de 3 (Nicolae Alexandri – „Nae”, Tureac Petrică, Popescu Cătălin) ascultă părțile și contestațiile.
  • Nu dă decizia pe loc.
  • 21 iulie: aceeași comisie e reconvocată… dar acum are 5 membri:
    • apar State Cătălin și Emeric Dragomir, care nu au participat la dezbateri și audieri;
    • aceștia intră direct la deliberare și vot.

Rezultatul Hotărârii nr. 2:

  • cu majoritate (asigurată de „întăririle” lui Nae), contestația lui Marciu Adrian este respinsă;
  • VIJELIE STI rămâne câștigător, deși refuzul probelor e recunoscut în hotărâre;
  • se dă doar suspendare, nu și descalificare.

Opinia separată Turcea Petrică – Popescu Cătălin (pag. 9–12) e de o sinceritate devastatoare:

  • refuzul antidoping e dovedit prin procesul-verbal;
  • art. 111 ANARZ cere descalificare, punct;
  • există implicații penale și de protecție a animalelor (Legea 205/2004 + art. 95.3);
  • orice altă soluție lovește în integritatea competiției.

Pe românește:
„Refuz antidoping + păstrarea titlului = bătaie de joc de regulament și de sport.”

Dar majoritatea făcută din 5 reușește ce trebuie: îl protejează pe „Stimatu’ cu caii dopabili”.

ANZ intră în ring: „Nae, jos pixul de pe regulament!” (aici)

Când „Nae” folosește Regulamentul ANARZ pe post de cârpă de șters pe jos, intră în scenă Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”.

  • 06.08.2026: driverul și antrenorul Marciu Adrian (calul Daiana) depune la ANZ o cerere de reanalizare:
    • atacă Hotărârea 2;
    • invocă art. 95 și 111 ANARZ;
    • reclamă faptul că doi membri au votat fără să asiste la dezbateri.
  • 11.08.2026: ANZ emite Decizia nr. 554/11.08.2026:
    • admite cererea lui Marciu Adrian;
    • desființează Hotărârea 2 a Comisiei de Apel CSM Ploiești în partea prin care se respingea contestația;
    • în rejudecare, admite contestația:
      – VIJELIE STI este descalificat din Marele Premiu T30;
      – rezultatele sunt anulate și clasamentul se schimbă;
    • menține sancțiunile personale stabilite deja pentru proprietar și antrenor (inclusiv interdicția de a participa la curse pentru o perioadă de luni de zile).

Traducerea juridică:
ANZ spune, prin efect de decizie:

  • „Nae a dat-o în gard grav”;
  • soluția lui a fost nelegală;
  • regulamentul ANARZ nu e „părere”, e obligație;
  • calul care refuză antidoping nu stă pe podium, stă la rubrica „descalificat”.

Tot ce a scris Incisiv de Prahova în articolele anterioare este confirmat, punct cu punct, de forul național.

„Stimatu’ cu caii dopabili”: trofeu luat, reputație făcută praf

Despre proprietarul lui VIJELIE STI, supranumit în lume „Stimatu’”, sursele din interiorul trapului povestesc de ani de zile:

  • nu e la prima discuție despre dopaj;
  • ar fi jonglat cu schimbări de proprietar (ex. cazul NELSTROM) ca să „spele urmele”;
  • ar fi făcut presiuni și amenințări la adresa comisiilor;
  • „gurile rele” îl leagă de antrepozite fiscale și motorină care ar fi ajuns „prin interpusi” către RATP/TCE.

Acum, peste zvonuri, avem:

  • un cal descalificat oficial de ANZ din cursa-mamut;
  • sancțiuni de participare pe numele său;
  • confirmarea că a fost beneficiarul direct al unei hotărâri lovite de ilegalitate.

În breasla proprietarilor de cai, „Stimatu’” devine manual ambulant de „așa NU”:
omul pentru care s-a umflat o comisie, s-a călcat regulamentul și totul a fost, în final, făcut praf de instituția superioară.

IPJ Prahova – „mișcarea 75”: cap de struț băgat în nisip

Regulamentul ANARZ spune că la refuz de probe și suspiciuni grave trebuie sesizate organele penale (art. 95, inclusiv alin. 3).
Legea 205/2004 privind protecția animalelor adaugă un strat consistent.

Pe hârtie, cazul VIJELIE STI + refuz antidoping + suspiciunile de dopaj arată ca un dosar clasic pentru:

  • poliție,
  • parchet,
  • eventual Poliția Animalelor.

În teren, însă, IPJ Prahova pare să practice „mișcarea 75”:

  • bagă capul de struț în nisip;
  • ignoră un scandal cu potențial penal evident;
  • preferă tăcerea totală, în timp ce caii sunt transformați, metaforic, în seringi pe patru picioare, iar copiii aplaudă din tribune.

La eficiența și viteză de reacție afișate în alte cazuri, nu miră pe nimeni. Dar aici nu mai vorbim de zvonuri, ci de:

  • refuz antidoping consemnat oficial;
  • dispoziții exprese în regulament privind sesizarea organelor penale;
  • o decizie ANZ care confirmă gravitatea situației.

Și totuși: liniște. Capul în nisip, picioarele în buget.

„Nae” părăsește grajdul: la TCE, din nou aceleași reflexe

Dacă la hipodrom „Nae” s-a jucat de-a ANARZ-ul, la TCE Ploiești, același personaj a jucat ani de zile în liga mare a banului public.

Raportul oficial al Comisiei de Analiză S.C. Transport Călători Express S.A. Ploiești nr. 1729/05.11.2025 (document al Primăriei, nu pamflet) arată:

  • pierderi în fiecare an 2021–2024:
    • 2021: –7,8 mil. lei;
    • 2022: –15,3 mil. lei;
    • 2023: –21,8 mil. lei;
    • 2024: –10,4 mil. lei;
  • cheltuieli cu personalul 78–88% din cifra de afaceri;
  • subvenții peste 70% din venituri, an de an;
  • datorii totale de 50–67 milioane lei (pag. 20–21), în special taxe și contribuții sociale neplătite, cu risc penal conform art. 6 din Legea 241/2005.

La asta se adaugă, în raport (pag. 2–7, 10–16, 22–24, 26–37, 41–48):

  • achiziții de piese, truse medicale, camere video corporale „pe stoc”, recunoscute integral pe cheltuială într-un an, dar folosite 2–3 ani;
  • proceduri SEAP făcute după ce marfa era deja cumpărată;
  • mentenanță cu până la 98% comenzi fără semnături-cheie;
  • consumuri de combustibil „standardizate”, cu ore motor inventate;
  • lucrări cu straturi de șapă calculate la ~22 cm pe hârtie și ~12 cm în teren;
  • pompe pentru Rezervor apă incendiu Hipodrom – două cumpărate, una montată, cealaltă „în ceață”;
  • contracte păstrate prin birouri personale, fără vize, fără anexe complete;
  • chirii de stâlpi la câțiva lei pe lună, în favoarea unor firme „prietene”.

Concluzia Comisiei: control intern slăbit, recomandări neimplementate, hățiș de nereguli.

Și, în tot acest timp, Alexandri Nicolae e acolo, în conducerea TCE, semnând, aprobând, decizând. La trap răsucește regulamentul sportiv, la TCE se răsucesc cifrele și procedurile.

Din cai „curățați” de ANZ la controlori băgați în colț: hărțuirea în direct la TCE

Dacă la hipodrom „Nae” a încercat să rescrie regulamentul și a fost pus la punct de ANZ, la TCE apare în alt rol: cel de intimidator șef.

În sesizarea din 11.08.2026 adresată Consiliului de Administrație TCE și Comisiei pentru prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, două controlore financiare (pe care le vom numi aici Persoana X și Persoana Y, pentru protecția lor) descriu negru pe alb:

  • că sunt angajate la Compartimentul Control Financiar de Gestiune – C.F.P.P.;
  • că au depus, pe 22.05.2026, o Informare către CA cu activitatea pe anul 2025 (care cuprinde și Raportul Primăriei);
  • că au redepus Informarea pe 06.08.2026, pentru că materialul NU era băgat pe ordinea de zi, deși regulamentul cere transmitere cu 5 zile înainte;
  • că, în loc să fie discutată, primesc convocator cu ordinea de zi deja stabilită, fără Informare – și, în plus, primesc și „tratament special” din partea lui Alexandri Nicolae, Director de Exploatare.

Potrivit sesizării, în data de 10.08.2026, în biroul lor, în prezența:

  • Directorului General ing. Călin Daniel Zaharia,
  • Șefului Secției Transport Electric – Fieraru Constantin,
  • Șefului Depou Troleibuze – Ristea Năstase,
  • loctiitorului Șef Secție Transport Electric – Petcu Gabriel,

„Nae” ar fi adresat către Persoana X și Persoana Y următoarele:

  • „Ce trebuia să mai dați o dată Raportul?”
  • „O să am eu grijă de voi.”
  • „Lumea știe că voi le-ați făcut rău, o să vă aștepte la ieșirea de la serviciu și o să vă linșeze.”

Ulterior, potrivit aceluiași document, Persoana Y este chemată la biroul Directorului de Exploatare, în prezența unui alt salariat (Oancea Gheorghe), unde ar fi primit:

  • „De ce a trebuit să faceți Informarea către CA, că știți voi ce ați scris acolo?”
  • „Sunteți proaste și îngâmfate, faceți rău la oameni cu Informarea asta, o să aibă repercusiuni asupra voastră.”
  • „Urăsc oamenii farisei, pupa­tori de moaște, toată ziua se închină de fațadă și Dumnezeu vă va pedepsi – și deja se vede, nu-ți aduci aminte că soțul tău a avut probleme acum câteva luni?”

Cele două reclamă:

  • hărțuire morală, intimidare și amenințări directe;
  • teamă reală pentru siguranța lor („o să vă aștepte la poartă… o să vă linșeze”);
  • că nu e incident izolat, existând și alte cazuri similare în firmă.

În sesizare solicită:

  • înregistrarea plângerii și număr de înregistrare;
  • analiză imparțială a faptelor de către Comisia de hărțuire;
  • audierea tuturor martorilor prezenți;
  • identificarea unei conduite de hărțuire / intimidare / presiune;
  • măsuri pentru încetarea comportamentelor și prevenirea repetării;
  • garanții că nu vor exista represalii;
  • comunicarea, în scris, a rezultatului;
  • și își rezervă dreptul de a sesiza alte autorități dacă firma nu reacționează.

Pe scurt: aceleași reflexe de putere.
La hipodrom: se apără calul „problemă” și proprietarul „Stimatu’”.
La TCE: se atacă persoanele care îndrăznesc să trimită Informări cu „ce nu convine” spre Consiliul de Administrație.

Comisia „Nae & co.”: între demitere urgentă și potențiale dosare

După intrarea în scenă a ANZ, povestea Comisiei de Apel CSM Ploiești nu mai e doar rușinoasă, ci oficial compromisă:

  • Hotărârea 2 a fost desființată în partea esențială;
  • interpretarea dată art. 111 ANARZ a fost anulată;
  • lărgirea comisiei și votul celor care nu au asistat la dezbateri reprezintă abateri procedurale grave.

În paralel, la TCE:

  • Raportul oficial 1729/05.11.2025 desenează o firmă cu pierderi structurale, datorii cu risc penal, achiziții dubioase și control intern amputat;
  • sesizarea Persoanei X și Persoanei Y descrie hărțuire, amenințări și tentative de intimidare a controlului financiar.

În acest context, se ridică, firesc, câteva măsuri urgente:

  • demiterea lui „Nae Comisionaru’” din toate funcțiile din hipodrom și TCE;
  • sancționarea membrilor comisiei care au votat ilegal;
  • verificări disciplinare și, la nevoie, penale privind:
    • lărgirea comisiei de la 3 la 5;
    • eventualele presiuni pentru „a scoate cum trebuie” hotărârea;
    • amenințările și intimidările la adresa controlorilor financiari.

Copiii din tribune, lecție practică: „Regulile sunt pentru fraieri”

În timp ce pliantele vând „momente memorabile”, copiii din tribune primesc alt tip de educație civică:

  • văd un cal campion care refuză antidoping;
  • aud că regulamentul cere descalificarea;
  • constată că, la Ploiești, refuzul de test se plătește cu o amendă și o mică pauză, dar trofeul rămâne la loc;
  • apoi află, din declarațiile atribuite președintelui Federației Române de Trap, Marian Manea, că „toți caii de pe podium au fost drogați… este inuman, este inadmisibil”;
  • la final, descoperă că doar intervenția ANZ a făcut ordine.

Mesajul livrat de „sistem”, înainte de corecția ANZ:

  • regulamentul e pentru broșuri și PDF-uri;
  • comisiile se umflă după nevoie;
  • cine e bine conectat negociază sancțiunea;
  • cine aplică regulile, ca Persoana X și Persoana Y, primește amenințări, nu mulțumiri.

Concluzie: de la „tips & tricks” turistice la „tips & tricks” pentru procurori

După ce Incisiv de Prahova a publicat în serie investigațiile despre:

  • dopajul protejat de la Hipodromul Ploiești,
  • comisia „Nae & prietenii” umflată ca să iasă votul „corect”,
  • găurile și jaful organizat de la TCE,
  • și după ce ANZ a confirmat oficial, prin Decizia nr. 554/11.08.2026, că „soluția lui Nae” a fost ilegală,

„Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie” ar trebui rescris sincer:

„Prahova Tricks & Trips – De la dopaj la hărțuire:
– tur la Hipodrom, unde caii refuză antidoping și comisiile se umflă ca să-i salveze, până îi face KO ANZ;
– tur la TCE, unde autobuzele înghit bani, raportul oficial al Primăriei vorbește de risc penal, iar controlorii financiari sunt amenințați că vor fi linșați dacă mai îndrăznesc să trimită Informări către CA.”

Aici nu mai e loc de broșuri lucioase, nici de poze cu cai lustruiți.

E loc de:

  • anchete penale (dopaj, fraude sportive, neplata contribuțiilor, abuz în serviciu, hărțuire morală),
  • demiteri (în frunte cu „Nae Comisionaru’” și toți complicii săi din comisii și conduceri),
  • protejarea explicită a victimelor – Persoana X și Persoana Y, care au avut curajul să scrie negru pe alb ce se întâmplă,
  • sesizări ferme către IPJ Prahova, Parchet, ANAF, ITM, Poliția Animalelor.

Până când polițiștii își scot capul din nisip, iar primarul Politeanu se hotărăște dacă vrea să fie primar sau decor pe lângă „stimabilii” lui, Ploieștiul rămâne cu un titlu deloc turistic, dar perfect adevărat:

„Hipodromul rușinii și Autobuzul jafului – Imperiul lui Nae între seringa de pe pistă și hărțuirea din birou.”

Vom reveni. (Cristina T).

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Exclusiv

Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița

Publicat

acum 14 ore

pe

septembrie 27, 2026

De

Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră”

Situație de manual la Vama Albița: o hotărâre judecătorească definitivă bate la ușă, iar vameșii îi închid poarta în nas, fluturând regulamentul european ca pe o legitimație de șmecher cu imunitate. Sindicatul Diamantul întreabă, deloc naiv: cine e, de fapt, în afara legii – cei care cer executarea sentinței sau cei care o blochează în numele „dreptului european cu autoritate superioară”?

În timp ce executorul judecătoresc încearcă să pună în aplicare decizia Tribunalului Vaslui, Vama Albița ridică din umeri și sugerează că legea națională e bună doar atâta timp cât nu deranjează interpretările lor creative despre sancțiunile internaționale.

Dronă în aer, executor la poartă: România, țara unde totul se întâmplă „întâmplător” în aceeași zi

Pe 8 septembrie, o dronă trece prin nord-estul României, se emit mesaje RO-ALERT în zona Iașului, iar aparatul părăsește ulterior spațiul aerian. Nimic nou pe frontul de est.

Doar că, ce coincidență, în același timp, un executor judecătoresc din Iași soma Vama Albița să elibereze 18.145 kilograme de fibră de sticlă, plecate din Belarus și destinate Tiraspolului. Marfa făcea parte dintr-un transport considerat sensibil – exact genul de material despre care autoritățile române au spus la început că ar putea fi folosit pentru producția de drone.

Drona în aer, fibra de sticlă la Albița, executorul cu somația la ușă. Scenariu de film? Nu, doar cronica unei țări în care instituțiile par să comunice mai bine prin mesaje RO-ALERT decât prin punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești.

Fibra de sticlă, plimbată între „dublă utilizare” și dublu standard

Cazul celor zece transporturi de fibră de sticlă din Belarus, blocate în 2024 la Albița și Sculeni, a fost scos la lumină de „Ziarul de Iași” în august 2025. Jurnaliștii au urmărit traseul mărfurilor și au consemnat suspiciunile autorităților române privind posibila utilizare militară. Firma din Tiraspol, destinatarul, a respins acuzațiile, susținând fără ezitare că nu produce drone și nici armament.

În cazul transportului operat de Dimarco Trans, Vama a confiscat 18.145 kilograme de fibră de sticlă și a aplicat o amendă de 10.000 de lei. Compania a contestat măsura în instanță.

Pe 19 martie 2026, Tribunalul Vaslui admite în parte apelul:

  • anulează confiscarea;
  • menține amenda de 10.000 de lei.

Decizia este definitivă. Într-un stat de drept normal, asta ar însemna că situația revine la momentul anterior confiscării, iar marfa pleacă mai departe. În România, însă, „definitiv” înseamnă doar „orientativ”.

Hotărâre definitivă? Vama zice: „mulțumim, nu servim”

După ce câștigă în instanță anularea confiscării, Dimarco Trans se adresează Biroului Vamal de Frontieră Albița: „Ce trebuie să facem ca să transportăm marfa spre Republica Moldova?”.

Răspunsul este un refuz pe toată linia. Vama invocă regimul sancțiunilor internaționale și spune că nu poate permite plecarea mărfii. Compania susține că aceste sancțiuni nici măcar nu se aplică în cazul lor, pentru că transportul a fost prezentat în vamă înainte de 2 octombrie 2024, data la care ar fi intrat în vigoare măsurile restrictive invocate acum atât de grijuliu de autoritate.

Cum hotărârea definitivă nu produce efecte, Dimarco Trans apelează la instrumentul de bază al oricărui stat de drept: executorul judecătoresc.

Executorul își face treaba, Vama îi explică de ce e periculos să respecți legea

Pe 27 august, Judecătoria Iași încuviințează executarea silită.
Pe 7 septembrie, executorul somează oficial Vama:

  • să predea cantitatea de 18.145 kg de fibră de sticlă;
  • să întocmească documentația necesară pentru ca marfa să iasă legal din depozitul Biroului Vamal de Frontieră Albița;
  • să plătească, în termen de o zi, suma de 3.081,30 lei, cheltuieli de executare.

Pe 16 septembrie, Direcția Regională Vamală Iași răspunde. Și ceea ce în mod normal ar trebui să fie o procedură banală de punere în aplicare a unei hotărâri definitive se transformă într-un manifest administrativ despre cum să nu respecți legea, invocând alta.

Vama susține:

  • că fibra de sticlă este „resursă economică” supusă sancțiunilor internaționale;
  • că o hotărâre judecătorească națională „nu poate fi executată în mod material” dacă ar încălca un regulament al Uniunii Europene;
  • că executorul nu o poate obliga să întocmească documentele de scoatere a mărfii din antrepozit.

Până aici, avem deja un refuz de punere în executare. Dar instituția nu se oprește aici.

Cine execută hotărârea riscă dosar penal, cine o blochează se acoperă cu „UE”

În aceeași adresă, Vama merge mai departe:

  • precizează că actul de executare silită nu este o cauză de exonerare a răspunderii penale;
  • sugerează că, dacă executorul continuă demersurile, actele lui ar putea intra sub incidența legii penale;
  • cere suspendarea oricăror acțiuni de preluare sau mutare a mărfii;
  • își rezervă dreptul de a sesiza organele de urmărire penală.

Cu alte cuvinte, executorul este practic avertizat că respectarea unei hotărâri definitive îl poate duce la dosar penal, în timp ce nerespectarea aceleiași hotărâri e prezentată ca un act de responsabilitate față de sancțiunile internaționale.

Avocatul ieșean Dragomir Tomașeschi rezumă absurdul situației într-o declarație pentru „Ziarul de Iași”:
„Ceea ce ni s-a părut de neînchipuit e că, în răspunsul dat de vamă, chiar executorul judecătoresc este amenințat cu răspunderea penală, pentru simplul fapt că pune în aplicare o hotărâre definitivă a unei instanțe. Practic vama spune că cine execută legea riscă dosar penal, iar cine o încalcă e protejat de sancțiuni. Este exact pe dos.”

Exact pe dos – descrierea perfectă a unui sistem în care statul se teme mai mult de propriile hotărâri decât de propriile abuzuri.

De la suspiciuni de „dublă utilizare” la blocaj cu nume și prenume

În plângerea penală depusă pe 18 septembrie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, Dimarco Trans susține că problemele nu au început ieri, ci din momentul reținerii mărfii.

Compania acuză că Vama Albița, condusă de Elena Cotea, „ascunzându-se sub umbrela unor suspiciuni de transport al mărfurilor cu dublă utilizare”, a ținut marfa blocată luni întregi, apoi a venit cu amenda și confiscarea. Reprezentanții societății invocă o expertiză care ar fi stabilit că mărfurile nu aveau dublă utilizare.

Mai grav, după ce executorul a început procedura de executare, Vama ar fi luat noi măsuri pentru a împiedica scoaterea mărfii din antrepozit. Compania afirmă că Vama Albița i-a „înghețat” resursele economice, măsură dispusă chiar după somația executorului.

La final, Dimarco Trans nu se ferește de nume:

  • persoane fizice indicate: Elena Cotea și Octav Giugaru;
  • persoane juridice: Direcția Regională Vamală (DRV) Iași și Biroul Vamal de Frontieră (BVF) Albița.

Faptele, susține compania, se încadrează la nerespectarea hotărârilor judecătorești, iar solicitarea este clară: tragerea la răspundere penală a celor considerați responsabili.

Când hotărârea judecătorească devine propunere, iar vama devine legiuitor

Cazul prezentat de „Ziarul de Iași” și devoalat în cheie sindicală de Diamantul arată un lucru extrem de grav:

  • o hotărâre judecătorească definitivă poate fi tratată de o instituție a statului nu ca obligație, ci ca opțiune negociabilă, condiționată de interpretările proprii ale funcționarilor;
  • executorul judecătoresc, adică brațul care ar trebui să garanteze aplicarea deciziei instanței, este descurajat, avertizat și practic intimidat;
  • invocarea dreptului european devine o scuză comodă pentru a nu aplica dreptul național – de parcă regulamentele UE ar spune undeva: „Nu respectați hotărârile definitive dacă vă e teamă de responsabilitate.”

Întrebarea pusă la început de sindicatul Diamantul rămâne, așadar, perfect valabilă și extrem de incomodă:
Cine se află, în fapt, în afara legii?

  • Firma care cere punerea în aplicare a unei decizii definitive?
  • Executorul care își face treaba?
  • Sau instituția care blochează hotărârea, amenință cu dosare penale și se ascunde după o interpretare convenabilă a sancțiunilor internaționale?

Până când răspunsul nu va veni de la procurori și judecători, rămânem cu imaginea perfectă a paradoxului:
În România, cine execută hotărârile judecătorești riscă să devină suspect, iar cine nu le execută își trece „respectarea sancțiunilor internaționale” la capitolul merite profesionale. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă

Publicat

acum 14 ore

pe

septembrie 27, 2026

De

Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient să lași documentele să vorbească pentru el. Iar, de data aceasta, „vorbele” sunt semnătura chestorului Dan Călinoiu, adjunct al Poliției de Frontieră Române, așezată cu gravitate pe o hârtie goală de conținut, după cum a dezvăluit Sindicatul Europol.

O solicitare clară, un răspuns „stupefiant”: o bucată de lege copiată la indigo, fără niciun DA, fără niciun NU. Două cuvinte aparent prea grele pentru nivelul de efort intelectual trădat de acel document oficial.

„Analfabetism funcțional” cu antet oficial

Să primești o cerere simplă, să copiezi niște articole de lege și, în loc de răspuns, să livrezi doar un colaj legislativ fără nicio concluzie – asta seamănă periculos de mult cu ceea ce în limbajul normal se numește analfabetism funcțional. Doar că, în acest caz, nu e vorba de un elev de clasa a VIII-a, ci de o instituție publică de apărare a frontierelor.

Când o asemenea „lucrare” poartă semnătura unui chestor aflat în conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), nu mai poți da vina pe funcționarul de la registratură sau pe „cel care a redactat”. Semnătura confirmă asumarea. Iar asumarea unui vid de răspuns spune tot despre nivelul de înțelegere și responsabilitate.

Funcția cadou, competența… lipsește la apel

Domnule chestor, a ocupa un scaun în conducerea Poliției de Frontieră nu înseamnă automat că te ridici la nivelul scaunului. Funcția poate fi primită pe filieră „de încredere”, „de partid”, „de sistem” – pe scurt, cadou. Competența, însă, nu se primește cu semnătura, se dovedește cu ea.

În momentul în care îți așezi numele pe un document care nu răspunde la întrebarea pusă, demonstrația de competență e simplă și se încheie repede: nu iese. Când ți se cere un răspuns clar, iar tu livrezi doar copy-paste din lege, diferența dintre a fi conducător de instituție și a fi simplu „semnatar de hârtii” devine brusc vizibilă.

Întrebarea pe care ditamai conducerea IGPF n-o poate gestiona

În esență, problema este mai simplă decât pare. Întrebarea la care întreaga conducere IGPF nu a reușit să răspundă sună așa: aplicați legea sau nu?

Nu s-a cerut un curs extins de drept, nici o lecție de copy-paste legislativ. Nu s-a cerut un eseu, nu s-a cerut o notă de fundamentare. S-a cerut ceva ce încapă în două litere: DA sau NU.

În timp ce polițiștilor li se cere să respecte legea „la literă”, de la amărâtul de agent de stradă până la ofițerul operativ, conducerii IGPF pare că îi este greu să respecte măcar limba română la nivelul unei propoziții cu sens. Să răspunzi la o întrebare binară nu ar trebui să fie un exercițiu olimpic de logică, ci doar apăsarea tastei 1 sau a tastei 2.

Puterea de a semna, incapacitatea de a răspunde

Aici începe partea cu adevărat gravă. Puterea de a semna există. Hârtie cu antet există. Lege de citat, slavă Domnului, există cu duiumul. Ce lipsește este exact esențialul: răspunsul.

Când o instituție de apărare invocă articole de lege, dar ocolește cu grijă să spună limpede dacă le și aplică, hârtia emisă nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, amplifică problema.

În loc să clarifice „da, aplicăm” sau „nu, nu aplicăm”, documentul semnat de chestorul Călinoiu reușește performanța rară de a fi în același timp oficial, parafat, cu antet… și perfect inutil. Un fel de manual practic despre cum să mimezi legalitatea, evitând în același timp orice responsabilitate.

Statul copy-paste: apăsăm enter, nu răspundem

Cazul prezentat de Sindicatul Europol nu este doar o anecdotă birocratică, ci o radiografie a modului în care se conduce o instituție cheie a statului. Nu vorbim doar de o neatenție, ci de un reflex instituțional: la solicitări clare se răspunde cu texte generale, la întrebări concrete se livrează formulări vagi, la „DA sau NU” se trimite „vedeți articolul cutare”.

Când legea devine doar decor într-un document care evită deliberat să spună dacă ea chiar se aplică, nu mai suntem în fața unui simplu abuz birocratic, ci a unui sistem care fuge de asumare. Și, din păcate, semnăturile de sus nu mai pot ascunde faptul că, de multe ori, sub uniforma cu epoleți se ascunde doar un mare nimic administrativ.

Într-un stat normal, funcția obligă. Într-un stat al copy-paste-ului, funcția doar semnează. Iar întrebarea rămâne aceeași, la fel de simplă și la fel de dureroasă: aplicați legea sau doar o copiați? (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”

Publicat

acum o zi

pe

septembrie 26, 2026

De

Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu contestă modul în care sunt folosite rachetele și susține că oprirea lansărilor a fost urmată de revenirea ploilor. Fost mecanic de elicoptere, cu 22 de ani de activitate în aviație și peste 2.300 de ore de zbor, acesta afirmă că sistemul poate avea un rol limitat, dar cere explicații despre efectele intervențiilor și despre stimulentele financiare asociate lansărilor.

Declarațiile sale, publicate de Revista Ferma, extind dezbaterea pornită de agricultori din mai multe județe. Fermierii cer transparență, evaluări independente și răspunsuri la întrebarea esențială: ce efecte are programul în teren și cât de bine sunt justificate cheltuielile?

„Sistemul poate fi util, dar numai în situații extreme”

Doru Nanu este astăzi inginer horticol și fermier în județul Galați. El spune că a lucrat timp de 22 de ani în aviație, ca mecanic de bord instructor, și că îi cunoaște pe unii dintre foștii colegi care activează acum în sistemul antigrindină.

Nanu nu susține eliminarea oricărei intervenții. În opinia sa, rachetele ar putea fi folosite limitat, în condiții extreme, când există un risc real de grindină pe suprafețe întinse. Critica sa vizează amploarea lansărilor, modul de remunerare a personalului și posibilele consecințe asupra circulației norilor și a precipitațiilor.

Acuzații privind plata în funcție de numărul lansărilor

Fermierul afirmă că personalul care operează în sistem ar primi, pe lângă salariul de bază, bani în funcție de numărul rachetelor lansate. El consideră că un asemenea mecanism ar putea încuraja folosirea mai multor rachete decât ar fi necesar.

„Atunci interesul lor e ca, atunci când apare o situație, să nu lanseze două-trei rachete, câte ar fi suficiente, ci 10, 12, 15. Să ia mai mult”, susține Nanu, citat de Revista Ferma.

Afirmația ridică întrebări care reclamă verificări: cum sunt remunerați operatorii, cine stabilește numărul de lansări și ce proceduri justifică fiecare intervenție? Aceste aspecte pot fi lămurite prin publicarea contractelor, a regulilor de operare și a evidențelor privind lansările.

Nanu mai susține că intervențiile repetate ar putea devia culoarele de circulație a norilor și ar contribui la apariția unor zone secetoase. El afirmă că asemenea efecte ar fi fost observate în Franța și în România, inclusiv în Galați și Vrancea. Aceste susțineri nu dovedesc, prin ele însele, o relație de cauzalitate, dar întăresc cererea fermierilor pentru studii independente și date meteorologice comparabile.

Patru ani de secetă, apoi producții mai bune

Fermierul își sprijină suspiciunile pe experiența din propria exploatație. Nanu spune că a trecut prin patru ani de secetă severă, în care nu a recoltat porumb, iar producțiile la floarea-soarelui și grâu au fost foarte mici: aproximativ 500 de kilograme la hectar, respectiv cel mult două tone la hectar.

În acest an, afirmă el, a obținut 3.900 de kilograme de floarea-soarelui la hectar. Nanu leagă această schimbare de reducerea sau oprirea lansărilor de rachete, susținând că, în ultimii doi ani, ploile au revenit, iar culturile au avut condiții mai bune.

Experiența descrisă de fermier este relevantă pentru dezbatere, dar nu stabilește singură cauza schimbărilor de precipitații. Pentru o concluzie sunt necesare analize independente, care să compare datele despre lansări cu evoluția vremii, precipitațiile și producțiile agricole din mai multe regiuni și perioade.

„Nu mai trageți, puneți plase”

În locul intervențiilor extinse, Nanu propune ca sprijinul să se concentreze asupra culturilor cu valoare ridicată, precum viile și livezile. El consideră că instalarea plaselor antigrindină ar putea limita pagubele în aceste exploatații, fără ca măsurile să vizeze suprafețe agricole mult mai mari.

Propunerea deschide o discuție despre alternativele de protecție și costurile lor: ce soluții funcționează, pentru ce culturi și cu ce rezultate? Fermierii cer ca aceste opțiuni să fie comparate transparent cu cheltuielile și beneficiile sistemului antigrindină.

Din Prahova și Vrancea, până în Galați: aceeași cerere de transparență

Criticile lui Doru Nanu se adaugă celor formulate de agricultori din Prahova și Vrancea, care au reclamat lipsa unor dovezi clare privind eficiența sistemului și au cerut verificarea modului în care acesta funcționează. Tot mai mulți fermieri cer publicarea informațiilor despre lansări, criteriile de intervenție, costuri și rezultatele obținute în teren.

În urma unui audit de conformitate la autoritatea responsabilă de program, Curtea de Conturi a cerut măsuri de remediere, iar verificările ulterioare au indicat necesitatea reorganizării și redefinirii activității instituției. Constatarea unor probleme administrative nu demonstrează că rachetele provoacă secetă, însă arată că funcționarea sistemului și respectarea procedurilor trebuie clarificate.

Fermierii nu cer să fie crezuți pe cuvânt. Cer ca afirmațiile lor să fie verificate, iar instituțiile să publice datele care pot confirma sau infirma suspiciunile. Până la apariția unor evaluări independente, experiențele din Prahova, Vrancea și Galați nu reprezintă o demonstrație științifică, dar formează un semnal de alarmă pe care autoritățile nu îl mai pot trata drept o simplă nemulțumire locală.

Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii –  Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.

Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.

Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (AICI), (aic),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici),

(aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (AICI), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici), (aici) e (aici),  (aici),   (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),   (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),  (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița

Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră” Situație de manual la Vama Albița:...
Exclusiv14 ore ago

M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă

Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient...
Exclusivo zi ago

Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”

Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu...
Exclusivo zi ago

M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!

În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se...
Exclusivo zi ago

Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției

Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri...
Exclusiv3 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă

Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...
Exclusiv3 zile ago

Republica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație

Republica Coca‑Cola Ploiești Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane În teorie, la Ploiești...
Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă

IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici) Pe 23.09.2026, Incisiv...
Exclusiv3 zile ago

Republica „NU”: Cum a ajuns IPJ Arad să transforme o banală solicitare în proces de stat

„Vedeti cât sunt de nesimțiți?” – strigătul Sindicatului Diamantul „Vedeți cât sunt de nesimțiți?” – nu este un capriciu, ci...
Exclusiv3 zile ago

Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea

Bomba bombelor la IPJ Prahova: „Mutarea de aur” la DGA pentru salvarea lui Marcel Bălan din incompatibilitate Incisiv de Prahova...
Exclusiv3 zile ago

MEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)

MARELE VETO DIN ADMINISTRAȚIE  Există o regulă nescrisă în politica românească: cu cât ai mai puțină legitimitate, cu atât mai...
Exclusiv3 zile ago

Poliția fără „autorizație la igienă”: România păzită de lege din WC-ul din curte

„Legea e pentru fraieri”: cum arată, pe hârtie oficială, igiena în Poliția Română În România, un restaurant fără autorizație sanitară...
Exclusiv3 zile ago

Un nou ghid pentru polițiști, aceeași veche problemă: lipsa de oameni și de bun-simț instituțional

Sindicatul Europol anunță cu entuziasm „un instrument de referință” pentru polițiștii din stradă: manualul pompos intitulat „Tehnici și tactici profesionale...
Exclusiv5 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a III a–Incidente, lipsă de anchete, infrastructură critică doar pe hârtie. Antigrindina la nimereală: sute de incidente, zero lecții învățate

„Știința” oficială: monitorizare de formă, concluzii tari pe date șubrede Așa‑zisa monitorizare „independentă” a SNACP: Concluziile de tip „nu au...
Exclusiv5 zile ago

ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE –  Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)

Războiul de gherilă administrativă de la vârful Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a trecut de mult linia roșie....

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv