Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”:
Cum a fost ocupat IPJ Prahova de doctori‑Dumnezeu, școlărițe în fundul gol și cămătari cu epoleți

Județul unde legea e pentru fraieri, iar șmecherii au poliția la buton

În Prahova, statul de drept are două viteze.
Una pentru săteni, bătrâni, tineri fără „spate” și polițiști cu coloană: amendă, dosar, psiholog, umilință.
Alta pentru șefi, „doctori Dumnezeu”, copii de bani gata, protejați politici, agende dezbrăcate și cămătari de interior: protecție, mușamalizări, statistici scoase din burtă și dosare „în lucru” până la pensie.

De ani de zile, ziarul de investigații Incisiv de Prahova documentează cum IPJ Prahova a fost transformat, bucățică cu bucățică, nu în Inspectoratul de Poliție al Județului, ci într-un Inspectorat de Protecție al Jmecherului. Restul – „Siguranță și încredere” – e doar lozincă pentru pliante.

Când Poliția cere presei: „Dați-ne sursele, că așa vrem noi”

Povestea începe acolo unde, teoretic, ar trebui să se rupă filmul: la libertatea presei.

După un articol despre un accident rutier cu o autospecială a Poliției Prahova, IPJ se trezește cu o idee genială:
deschide dosar penal pentru „divulgare de informații secrete de serviciu” și trimite redacției Incisiv de Prahova o adresă oficială prin care cere, relaxat, numele surselor jurnalistice.

Adică exact ce interzic:

• Regulamentul UE 2024/1083 privind libertatea mass‑media (EMFA);
• jurisprudența CEDO;
• ghidurile Consiliului Europei privind art. 10 CEDO.

Într-o scrisoare deschisă, organizații precum ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, CeRe, Centrul FILIA și altele explică, pe limba oricărui elev de clasa a VIII‑a:

• protecția surselor este drept fundamental;
• statele NU pot obliga presa să își predea sursele;
• nici jurnaliștii, nici colaboratorii lor nu sunt oficiu de declarații pentru poliție.

Bruxelles-ul spune: „Nu umblați la surse.”
IPJ Prahova aude: „Scrieți aici, cu nume și prenume, cine v-a spus, că vrem și noi să știm.”

Când instituția care trebuie să aplice legea calcă în picioare EMFA, CEDO și propriul Cod Penal, nu mai e derapaj. E abuz cu antet.

Scorțeni: arde satul, 112 deranjează sistemul

În comuna Scorțeni, România reală arată așa:

• arderi mari, fum înecăcios, risc pentru gospodării și sănătate;
• un sătean sună la 112 – exact cum îl învață statul în campanii.

La fața locului vin polițiștii de la Băicoi și cei ai Primăriei Scorțeni. Și ce fac, după cum povestește omul?

• îl certează că a sunat;
• îi spun că „asta nu e urgență”;
• îi sugerează să nu mai sune, chiar dacă arde;
• și îi dau amendă, ca lecție de „educație civică”.

Spiritul civic se taxează, nu se încurajează.

Body‑cam‑ul, instrument de transparență în țările normale, devine, după relatarea săteanului, întrerupător de conveniență:
off când se discută mizerii, on când trebuie cosmetizată scena pentru raport.

Plângerea săteanului ajunge la Biroul Control Intern (BCI) exact la o ofițeră cu:

• foști colegi printre cei reclamați;
• părinți ancorați în aceeași zonă;
• legături profesionale directe cu oamenii din teren.

La IPJ Prahova, asta nu se cheamă „conflict de interese”. Se cheamă „repartizare ca la carte”.

Mesajul pentru sat:
Nu mai sunați la 112, nu flăcările deranjează sistemul. Voi îl deranjați.

Antonescu, polițistul declarat „nebun” pentru că nu stă în genunchi

În același decor apare un alt „deranjant”: agentul Antonescu Andrei Alexandru, ajutor de șef de post la Scorțeni:

• un an vechime;
• tânăr, dezinvolt;
• nu se lasă călcat pe cap;
• nu are reflexul „să trăiți, șefu’, scuzați că exist”.

Destul cât să fie trecut la „caz special”.

În loc să fie întrebați de ce:

• se amendează cetățeanul care sună la 112;
• body‑cam‑urile se deschid și se închid „la buton”;

șefii găsesc soluția clasică:
Antonescu e trimis la psiholog.

Nu pentru ajutor, ci pentru ștampilă:

• nu pupă papucul? „instabil”;
• reacționează când vede abuz? „problemă de comportament”;
• are coloană vertebrală? „nepotrivit pentru sistem”.

Întrebarea elementară:

• dacă era cu adevărat „nebun”, cum a trecut de testele psihologice de admitere?
• cum a funcționat un an fără diagnostic?
• de ce apar „simptomele” exact după ce îndrăznește să nu mai stea în genunchi?

La IPJ Prahova, psihiatria nu se face cu teste, ci cu nervii șefului.

 Radar pe câmp, cruci în oraș

Un județ cu atâtea morți în trafic ar avea nevoie de Serviciu Rutier treaz, nu de filosofie de birou.

Realitatea:

• tineri aruncați din mașini și străpunși de garduri de fier;
• garduri și stâlpi băgați în carosabil, fără avize serioase;
• străzi îngustate artificial, cu risc de impact frontal.

Unde e radarul?

• nu în Băicoi, pe străzile unde s‑au produs tragedii;
• nu în punctele negre reale;

ci în câmp, în „localități” cu:

• 2 benzi pe sens;
• 0 case;
• o livadă;
• doar indicator de „localitate” pe hârtie.

Exact cum arată și capturile de pe grupurile de radare:
„Schela Băicoi”, „Paralela 45”, DN-ul cu două benzi pe sens, câmp cât vezi cu ochii – acolo pândește radarul, să prindă șoferi cu 70 la oră, în loc să stea unde sunt oameni, pietoni, garduri, copii.

Mai mult: șoferii își fac mișto, pe grupuri, de „forțele impresionante” scoase brusc la blocurile din Băicoi – inclusiv un BMW de la rutieră, apariție rară –, după atâtea articole despre lipsa de acțiune privind morții de pe șosele.
Se fac că muncesc: spectacol de poliție, nu siguranță rutieră.

Exemplu clasic:
un caz relatat în presă – echipaj cu radarul la Bucov pe DN, iar la câteva sute de metri, accident mortal.
Radarul lucra la „statistică”, moartea lucra la timp.

„Doctorul Dumnezeu” cu PH 01 TID și poliția în poziție de preș

Cea mai didactică lecție de slugărnicie instituțională se joacă la Postul de Poliție Păulești.

Decor:

• semn mare: ACCES INTERZIS;
• în curte intră, ca la mall, o decapotabilă albă Mercedes cu număr PH 01 TID.

Agentul Stănică Mihai face exact ce scrie în fișa postului:

• oprește șoferul;
• îl întreabă dacă are vreo reclamație – bun, atunci lași mașina AFARĂ;
• îi explică simplu: curtea Poliției nu e parcare privată.

Din mașină coboară un personaj:

• extrem de agitat;
• transpirat „cronic”;
• cu replici de genul: „n-am unde parca”, „s-a stricat mașina” (deși mașina merge);
• refuză să se legitimeze;
• refuză să mute mașina;
• amenință cu „tata” și cu „Preda”.

Agentul îl sancționează, corect, și cheamă un echipaj cu DrugTest – comportamentul o cere.

Se află cine e „supăratul”:
Toma Iustin Daniel, „mare doctor” – cu profil de Instagram „Endocrinology Doctor – PhD student – Be a king? Think not, why be a king when you can be a God?” – și familie cu influențe în Ploiești și la IPJ.

Vine și „tăticul”:

• nu să‑l certe pe băiat, ci să‑l spele cu influență;
• promite că „vor vedea polițiștii cine e el”;
• aruncă, ca instrument de presiune, numele Preda – nu șeful de post, ci șeful IPJ Prahova, Preda Ginel.

Ce urmează?

• BCI sare în picioare, vine personal la Păulești;
• se ridică imaginile de pe camerele Primăriei;
• un om de la SOP vine special să ridice procesul‑verbal;
• pe grupul WhatsApp „SPR 3 Blejoi” apar mesaje nervoase, inclusiv unele șterse – clasicul „să nu rămână urme”.

Toate aceste structuri – BCI, SOP, Secția Blejoi – se mișcă mai repede pentru un proces-verbal dat unui răzgâiat cu TID decât s-au mișcat vreodată pentru:

• un viol;
• o crimă;
• un copil mort pe șosea.

Noaptea minții la Blejoi: statistici pe 5 ani doar pentru că a fost testat „cine nu trebuie”

După ce Incisiv de Prahova a expus cazul TID, IPJ intră în modul „damage control”.
Pe WhatsApp-ul Secției Blejoi ajunge o cerere halucinantă de la șefi:

• pentru 2020–2024:
  • media acțiunilor/raziilor pe droguri;
  • media polițiștilor OP participanți;
  • media persoanelor conduse la sediu pentru droguri, cu câți sub 18 ani;
• pentru 2025:
  • numărul total de acțiuni/razii droguri;
  • numărul total de polițiști participanți;
  • numărul exact de persoane conduse la sediu pentru droguri (și câți minori);
  • numărul de plângeri formulate împotriva polițiștilor și ce anume au vizat.

Nu pentru o strategie antidrog.
Nu pentru o analiză națională.
Ci pentru că UN singur „God cu TID” a fost testat la droguri.

Polițiștii întreabă, pe bună dreptate:

• cum să dai statistici pe 5–6 ani când mulți nu mai lucrează, unii s-au pensionat, alții nici nu erau în Poliție în 2020?
• care e legătura între faptul că tu respecți procedura azi și ce a făcut altcineva acum 4–5 ani?

Răspunsul e simplu:
Nu există nicio legătură.
Se caută doar pretexte pentru a întoarce povestea: din „doctorul tratat ca orice cetățean” în „doctorul persecutat de sistem”.

Pentru băiatul cu TID, IPJ cere medii pe 5 ani.
Pentru bătrânul jefuit la țară – „dosar în lucru”.

„Academia de Cămătărie” IPJ Prahova: semnătura ta, jaful lor

În paralel cu circul, o altă fabrică funcționează bine: caracatița creditelor și a cămătăriei interne, dezvăluită de Incisiv de Prahova (dosarul „WHITE TOWER”, dosarul penal nr. 4621/P/2023) și confirmată ulterior de Mediasud.

Schema, în rezumat:

• ani la rând, grupări din IPJ Prahova au folosit:
  • credite la CAR-ul inspectoratului;
  • falsuri de semnături;
  • „povești lacrimogene” pentru a stoarce bani de la colegi;
• prejudiciu:
  • în dosarul 4621/P/2023 – circa 1,7 milioane lei și peste 500 de acte materiale;
  • în alte combinații interne relatate – aproximativ 600.000 de euro, după discuțiile din interior.

Nume pomenite recurent:

• Matei Tatiana – „șefa promoției de credite”, pensionată, dispărută „prin Olanda”;
• Neacșu Silviu;
• Cremeneanu Costel;
• Hagiu Monica, secretara cu pix de aur.

Metode:

• cereri de împrumut „umflate” (6.000 deveneau 60.000 printr-un zero în plus);
• semnături falsificate (Iulică Dascălu, Manea Victor, Bădică Gabriel și mulți alții);
• împrumuturi pe numele unor polițiști care aflau de ele când veneau popririle pe salariu.

Victimele:

• zeci de polițiști cu popriri;
• familii distruse, divorțuri;
• rușine: „cum ai fost păcălit, dacă ești polițist?”

Autorii?

• protejați de ani de zile de:
  • Eduard Mirițescu, adjunct IGPR – informat, conform surselor, despre situația de la CAR încă din 2016;
  • Marcel Bălan, adjunct IPJ – implicat în examene, numiri și „diurne morale”;
  • Codruța Șchiopu, fostă șefă SICE – dosare ținute la sertar până la pensia specială.

DGA s-a oprit când a dat de nume mari.
DGPI (fost SIPI), cu sediul în aceeași clădire, n-a văzut nimic.

Miruna de la Băicoi: când poliția devine studio foto și autospeciala – Uber sentimental

În tot acest tablou, agenta Miruna Ciubuciu nu e excepția, ci caricatura perfectă.

Conform informațiilor dezvăluite de Incisiv de Prahova:

• colegul Andrei Olaru de la Ordine Publică intră în biroul ei și o găsește dezbrăcată în fundul gol;
• explicația Mirunei: își tratează o boală de piele cu cremă, exact în birou, nu în baie.

În interior se vorbește însă de ședințe foto „naturiste”, „pentru uz personal” sau pentru vreun admirator la distanță.

Nu e singura performanță:

• la o petrecere de sfârșit de an, apare îmbrăcată în „școlăriță”: fustiță minusculă, codițe, look de film 18+;
• are, la un moment dat, permisul suspendat, dar se verifică acum dacă nu cumva a condus autospeciale ale Poliției în toată perioada.

Un civil în aceeași situație ar fi făcut deja cunoștință cu un dosar penal.
Miruna, în schimb, era:

• fata unui fost cadru;
• protejata unui „tătuc” cu greutate la centru;
• tolerată de IPJ până când presa a venit cu pozele în dinți.

Când rușinea devine imposibil de cosmetizat, își dă demisia.
Demisia nu spală însă:

• anii în care uniforma a fost costum de scenă;
• impunitatea de care a beneficiat;
• mesajul transmis colegilor corecți: „fă ce vrei, dacă ai spate, nu pățești nimic”.

Cancerul sexual „oficializat”: prădători în uniformă, dosare șterse în 30 de minute

Cel mai grav capitol rămâne însă cel al prădătorilor sexuali în uniformă, mușamalizați la vârf, documentat amplu de Incisiv de Prahova în ancheta:

„I.P.J. Prahova, patul de moarte al legii: Cancerul sexual mușamalizat de comisarii Ginel, Bălan & Co. – Incisiv de Prahova demască rețeaua prădătorilor sexuali din uniformă!”, accesibilă integral aici:
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/12/30/i-p-j-prahova-patul-de-moarte-al-legii-cancerul-sexual-musamalizat-de-comisarii-ginel-balan-co-incisiv-de-prahova-demasca-reteaua-pradatorilor-sexuali-din-uniforma/

Două cazuri-simbol:

1. Comisar‑șef Iordan Ion Laurențiu – Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina
   • elevul R.D. reclamă că a fost agresat sexual în biroul ofițerului de serviciu;
   • presiune, constrângere, promisiunea că „revine pentru favoruri sexuale”;
   • Serviciul de Investigații Criminale al IPJ emite, pe 20.12.2025, ora 16.00, un raport crucial;
   • în 30 de minute, raportul este ȘTERS din sistem.

   Cine a condus, în trecut, acest serviciu?
   Marcel Bălan, actual adjunct IPJ, celebru deja în anchetele Incisiv de Prahova.
   Coincidență? Prea scârbosă ca să mai fie credibilă.

2. Agentul Nicolae Ciprian – fost șef de post la Bătrâni, mutat în „urban” la Măgurele
   • arestat preventiv pe 23.12.2025 pentru agresiune sexuală și tentativă de viol;
   • victime: persoane vătămate din dosare în lucru sau aflate sub ordine de protecție;
   • adică exact oameni vulnerabili, sub „protecția statului”, transformați în pradă.

Tiparul:

• funcția și ascendentul psihologic folosite ca armă;
• instituția transformată în paravan;
• rapoarte șterse;
• prieteni prin parchete care decid „ce trăiește și ce moare” pe masa de lucru.

Norocul – și rușinea sistemului – e că ambele dosare au ajuns, în final, la o procuroare recunoscută ca profesionistă, Mihoc Iuliana.
Ghinionul prădătorilor: nu toți procurorii sunt „prieteni”.

Strategia conducerii IPJ:

• să ascundă cazurile;
• să interzică oricărei structuri să comunice cu presa;
• să evite orice etichetă de „management defectuos”;
• să îi permită lui Ginel Preda să iasă „curat” la pensie și lui Bălan să viseze la scaunul de inspector‑șef.

Panourile „Stop Vexler”: când statul apără extremismul prin lene și nepăsare

Pe DN1, la Băicoi, România și-a construit o oglindă completă, relatată de Incisiv de Prahova și preluată de Digi24, Spotmedia, Adevărul