Anchete
EXPLOZIV/Crima organizata din DNA/MOARTE SAU DENUNT CONTRA LUI DRAGNEA/ Cazul miroase a executie judiciara! – Comisarul de Prahova
Lumea Justitiei prezinta un caz cutremurator al crimei organizate din DNA.
Procurorul DNA Nicolae Marin: “Zi de Dragnea! Daca ar fi dupa mine te-as impusca!” – Cititi declaratia incendiara a ex-politistului de judiciar al DNA, Dan Manolachi, data in fata Inaltei Curti la 9 februarie 2018: “Procurorul a lovit cu pumnul in masa… am fost bruscat, lovit de perete de un coleg politist in prezenta a 10 persoane, inclusiv a doi ofiteri SRI”. (Declaratia).
Crima organizata din DNA continua sa nu aiba nimic de suferit, desi dezvaluirile despre achitarile, dosarele fabricate si abuzurile comise impreuna cu echipe de ofiteri SRI curg pe banda rulanta si releva faptul ca pentru obtinerea de denunturi impotriva unor lideri politici, anchetatorii anticoruptie nu s-au dat inapoi de la niciun abuz. Este de neimaginat ca toate dezvaluirile zdrobitoare din ultimul an despre practicile mafiote ale unor procurori DNA nu au dus nici macar la inceperea urmaririi penale impotriva unui singur procuror anticoruptie, desi acestia au distrus zeci de destine de magistrati, cariere politice si au atentat la ordinea constitutionala in stat, prin adevarate tentative de lovitura de stat impotriva Guvernului, ministrului Justitiei sau a premierilor in functie.
Lumeajustitiei.ro va prezinta in continuare o declaratie incendiara data in fata ICCJ de fostul politisit de judiciar din DNA, Dan Emil Manolachi, care a lucrat 6 ani in aceasta institutie pana cand in 2013 a fost inculpat si trimis in judecata intr-un dosar in care s-a incercat inculparea cu orice pret a presedintelui PSD Liviu Dragnea, cu un document clasificat, pritocit in laboratoarele SRI.
Documentul clasificat (o nota a generalului SRI Florian coldea, trimisa sefei DNA) a fost data de procurorul de caz Marin Nicolae (foto) politistului sau de judiciar Dan Emil Manolachi, in ideea ca acesta il va plasa lui Dragnea personal, moment in care Binomul SRI-DNA era pregatit sa dispuna o perchezitie si sa-l prinda pe liderul PSD cu documentul clasificat asupra lui, pentru a-l retine in flagrant si a-l aresta.
Planul DNA nu a functionat intrucat informatiile de la SRI, cum ca politistul DNA Dan Manolachi ar fi putut ajunge, direct sau indirect, sa ii livreze documentul secret lui Dragnea, au fost supraevaluate. Sau acesta a defectat, nevrand sa fie partas la asa ceva. Politistului Manolache i s-a lasat documentul secret de catre procurorul Marin Nicolae, desi acesta trebuia sa il protejeze conform legii privind informatiile clasificate, astfel incat politistul sa il poata fotografia. Cert e ca planul de arestare a lui Dragnea in flagrant a fost un fiasco.
La ora actuala putem spune ca politistul Manolachi se teme sa spuna adevarul. Probabil ca in realitate i s-a ordonat sa plaseze documentul, iar el nu a avut curajul, a defectat sau nu a putut realiza diabolicul plan si, drept consecinta, a fost pedepsit, prin inculpare, desi era parte a anchetei initiate de Binomul SRI-DNA.
Cert este ca nici azi, nici cand a fost audiat in calitate de inculpat la Inalta Curte, in dosarul 3742/2/2014 la data de 9 februarie 2018 Manolachi nu are curajul sa spuna tot adevarul. Intrebat fiind la ICCJ de aparatorul lui: – “Are o explicatie privind accesul ce i s-a permis la documente clasificate, alta decat cea inerenta activitatii de serviciu?”, politistul Dan Manolachi a raspuns in fata judecatorilor: –”Mi-e frica sa dau detalii cu privire la cele aflate ulterior si nu doresc sa precizez ce anume motiveaza aceasta stare de frica”.
Repetam, opinia noastra este ca fostul politist de judiciar a fost pus de sefii lui de la DNA sa plaseze documentul secret, ce i-a fost oferit dinadins (desi el nu avea acces la informatii clasificate) si pentru ca nu a executat misiunea, si a fost suspectat ca a defectat, a fost pedepsit ca o lectie pentru oricine ar mai face ca el. Cata vreme insa nimeni nu vrea sa ancheteze acest caz, si in orice caz nimeni din afara DNA, adevarul nu va fi aflat in opinia noastra niciodata pana ce Laura Codruta Kovesi si adjunctii ei nu vor parasi institutia.
Iata fragmente relevante din declaratia data la ICCJ, in dosarul 3742/2/2014 la data de 9 februarie 2018, de politistul de judiciar al DNA Dan Emil Manolachi impotriva procurorului Marin Nicolae si a altor anchetatori:
“…Cu referire la memoriul depus la DNA, in luna iulie 2013, privitor la modul in care am fost ascultat de organul de urmarire penala la data de 19 februarie 2012, doresc sa fac urmatoarele precizari, pe care le consider importante in clarificarea pozitiei mele.
Arat ca am fost supus constant unor presiuni cu ocazia ascultarii din 19.02.2012, respectiv anterior inceperii ascultarii mele, am constatat prezenta altor 10 persoane in incaperea in care ma aflam, inclusiv a doi ofiteri SRI, pe care ii cunosteam din vedere, am fost bruscat , lovit de perete si perchezitionat de catre un alt coleg politist, mi s-a cerut sa fac declaratii cu privire la persoane si imprejurari despre care nu aveam cunostinta, elemente pe care le-am descris in memoriul adresat DNA si aflat in dosar (…)
…Legat de declaratiile date, incepand cu luna martie 2013, arat ca la un moment dat, audiat fiind in prezenta aparatorilor mei alesi, procurorul (n.n. – Marin Nicolae) a avut o reactie pe care nu am relatat-o pana acum, respectiv s-a ridicat, a lovit cu pumnul in masa si mi-a spus: ‘DACA AR FI DUPA MINE, TE-AS IMPUSCA!’ Aparatorul meu ales a reactionat spunand ca nu a mai vazut niciodata asa ceva. Nu am formulat la acesl moment plangere impotriva procurorului, fiind intr-o stare psihica marcata de presiunile constant exercitate impotriva mea, dupa inceperea cercetarilor in prezenta cauza. Cand ma refer la presiuni, am in vedere solicitarile repetate ale procurorului, in sensul: ‘ZII DE DRAGNEA‘, desi eu ii relatasem ca nu il cunosc pe acesta din urma. (…)
Am avut dubii in februarie 2013 cu privire lla caracterul clasificat al documentului, urmare a continutului sau privind trucarea unei licitatii de catre doua SRL-uri. In cuprinsul documentului era mentionat caracterul sau clasificat, dubiul fiind expresia opiniei mele personale, formate in urma studierii continutului sau (…)
In cuprinsul documentului nu exista nicio mentiune cu privire la Liviu Dragnea sau de societatile controlate de acesta ori de apropiatii sai. La acel moment eu stiam ca singura societate controlata de aceste persoane era TelDrum, lucru aflat din auzite… inscrisul mi-a fost dat de procurorul de caz. (…)
Mi-e frica sa dau detalii cu privire la cele aflate ulterior si nu doresc sa precize ce anume motiveaza aceasta stare de frica”.
Nu putem sa nu remarcam fata de declaratia finala a lui Dan Manolachi faptul ca acesta recunoaste si azi ca se teme sa spuna tot. A fost amenintat cu moartea? Stie oare ca exista oameni in Binom in stare sa comita crime in caz ca li se ordona?
Lumeajustitiei.ro solicita comisiei parlamentare de control a SRI – dat fiind evidentul amestec al SRI in acest dosar – sa il audieze pe fostul politist de judiciar Dan Emil Manolachi si sa elucideze misterul din spatele acestei facaturi marca DNA.




Denuntul politistului DNA Dan Manolachi
Iata si sesizarea inregistrata sub nr. 6792/22.07.2013 la DNA de fostul ofiter de politie judiciara Dan Emil Manolachi – condamnat in 2015 de CAB la 5 ani de inchisoare cu executare pentru favorizarea faptuitorului si pentru ca ar fi folosit informatii ce nu erau destinate publicitatii – care aduce procurorului anticoruptie Marin Nicolae grave acuzatii privind anchetarea sa abuziva, sub presiune si amenintarea permanenta ca va fi retinut. In esenta, ofiterul de politie Dan Manolachi a sesizat ca a fost obligat de procurorul DNA Marin Nicoale sa dea declaratii prin care sa il incrimineze pe presedintele PSD Liviu Dragnea, desi acestea nu corespundeau realitatii:
DNA – Dosar nr. 435/P/2012
Inregistrat sub nr. 6792/22.07.2013
„Domnule prim-procuror
Subsemnatul Manolachi Dan Emil, avand calitatea de inculpat in dosarul mentionat mai sus, formulez prezentul
MEMORIU
prin care doresc sa va semnalez urmatoarele aspecte de natura juridica:
1.Va rog sa aveti in vedere datele din prezentul memoriu care nu reprezinta o reclamatie, ci este doar un demers legal prevazut de disp. art. 172 al. 1 teza a doua, coroborat cu disp. Art. 6 din Cod de procedura penala raportat la art. (n.red. – neinteligibil) din Constitutia Romaniei, art. 48 al. 2 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, menit sa asigure exercitarea drepturilor la aparare si protectia mea deoarece obligatiile dispuse prin numeroasele Ordonante sunt prea generale si exista posibilitatea de a fi acuzat pe nedrept de nerespectarea lor.
Precizez ca in data de 19.02.2013, cu ocazia retinerii mele spre audiere in calitate de invinuit mi-a fost incalcat dreptul la aparare (n.red. – neinteligibil), nu mi s-a asigurat dreptul a a-mi angaja un avocat si nici de a avea un avocat din oficiu, asa cum prevad dispozitiile Codului de procedura penala. Declaratia data de mine in data de 19.02.2013 contine un sir de evenimente despre care am luat la cunostinta precum si de acuzatiil care mi se aduc, din continutul Ordonantei procurorului de incepere a urmaririi penale.
Precizez faptul ca cele declarate la data de 19.02.2013 au fost date sub presiunea celor aproximativ 10 persoane prezente dintre care la interogatorii din cadrul politiei judiciare (n.red. – neinteligibil) punand intrebari despre relatia cu Dragnea Liviu.
Precizez ca cele declarate mi-au fost sugerate de procuror Marin Nicolae in biroul acestuia iar cele declarate nu corespund realitatii. Am fost amenintat in permanenta cu retinerea in caz ca nu declar ceea ce trebuie.
Precizez faptul ca dl. procuror Marin Nicolae a insistat in permanenta sa scriu despre legatura mea cu numitul Dragnea Liviu, despre care eu nu pot declara nimic intrucat nu il cunosc personal, nu m-am intalnit niciodata cu el si nu il cunosc decat de la televizor.
Ulterior, in data de 15.03.2013 am luat la cunostinta de la dl.procuror Marin Nicolae ca o alta persoana pe nume Lemnaru Cristian ce are calitatea de invinuit/inculpat in alt dosar aflat in lucru la dl. procuror Dumitriu Paul a facut un denunt impotriva mea ca mi-ar fi dat suma de 40.000 lei fara a face precizarea pentru ce si imprejurarile pentru care ar fi facut aceasta plata. Consider ca acest denunt deste o modalitate de a-mi aduce noi acuzatii impotriva mea pentru a ma forta sa imi sustin prima declaratie data sub presiune si sub sugestia a ceea ce trebuie sa scriu in declaratiile ulterioare.
Din toate aceste considerente enuntate mai sus, inteleg sa nu imi sustin prima declaratie data in ziua de 19.02.2013 si imi rezerv dreptul de a da declaratii numai in fata instantei de judecata. Precizez ca toate acuzatiile ce mi se aduc sunt neintemeiate si nefondate.
Mentionez faptul pana la data de 19.02.2013 in calitatea mea de ofiter de politie judiciara, la toate locurile de munca pe care le-am ocupat nu am avut abateri disciplinare, iar in activitatea mea profesionala am obtinut calificative de “foarte bine” in toti cei aproximativ 20 de ani de activitate in cadrul MAI.
Cu consideratie”.
Denuntul ofiterului Dan Manolachi a ramas fara niciun efect, el fiind trimis in judecata de DNA (institutia la care lucra) si condamnat. Cazul miroase a executie judiciara! Ofiterul se afla in prezent in penitenciar in executarea pedepsei. (irinel I.).
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Anchete
Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
Anchete
Unda de soc a reformei pensiilor: Prima demisie a unui magistrat, oficializată de Președintele Nicușor Dan
Reforma sistemului de pensii de serviciu în magistratură începe să producă efecte concrete și ireversibile în organigrama instanțelor din România. După un val de nemulțumiri provocate de noile reglementări legislative, sistemul judiciar înregistrează prima plecare oficială prin demisie direct corelată cu noile condiții de pensionare. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, magistratul Alin Petrea, o figură proeminentă a Tribunalului Giurgiu, a ales să părăsească roba în semn de răspuns la înăsprirea drastică a criteriilor de retragere din activitate.
Justiția sub asediu legislativ: Pensii diminuate și vârstă de pensionare majorată la 65 de ani
Contextul acestei demisii este unul marcat de tensiuni profunde între puterea politică și corpul magistraților. Noile modificări legislative au redefinit radical parcursul profesional al judecătorilor și procurorilor: pensiile de serviciu au fost diminuate, vârsta de pensionare a fost ridicată pragul de 65 de ani, iar vechimea în muncă necesară a fost majorată la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani petrecuți exclusiv în magistratură.
În acest peisaj de incertitudine, demisia judecătorului Alin Petrea, cel care ocupa funcția de șef al Secției Civile a Tribunalului Giurgiu (fiind delegat de la Tribunalul Ilfov), reprezintă, conform publicației citate, primul semnal de alarmă privind riscul unui exod de cadre cu experiență din sistemul judiciar.
Decret prezidențial după o lună de așteptare: Nicușor Dan oficializează plecarea
Deși Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îi înaintase președintelui Nicușor Dan propunerea de eliberare din funcție încă din data de 26 martie 2026, procedura administrativă la nivelul Palatului Cotroceni a durat aproape o lună. Întârzierea a prelungit starea de incertitudine, însă deznodământul a devenit oficial joi, 16 aprilie 2026.
„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat joi, 16 aprilie 2026, decretul privind eliberarea din funcția de judecător a domnului Petrea Alin, judecător la Tribunalul Ilfov, delegat în funcția de președinte al Secției civile a Tribunalului Giurgiu – demisie, la data de 16 aprilie 2026”, a anunțat Administrația Prezidențială prin intermediul unui comunicat oficial.
Un sistem în derivă? Precedentul periculos al demisiilor de onoare
Această primă demisie post-reformă ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea actului de justiție în România. Plecarea unui magistrat cu funcție de conducere dintr-o instanță importantă, în contextul în care mulți alți colegi îndeplinesc deja criteriile de pensionare dar se tem de noile tăieri, ar putea declanșa un efect de domino. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi mecanisme de retenție a profesioniștilor sau dacă magistratura românească se îndreaptă către o criză de personal fără precedent, alimentată de nemulțumirile salariale și de impunerea unor noi standarde de vechime greu de atins. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 3 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 4 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 2 zileBolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției
-
Exclusivacum 13 oreBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!



