Featured
INDUSTRIA ROMÂNEASCĂ DE APĂRARE, DECLARATĂ „MOARTĂ” DE BĂNCI Uzine blocate, muncitori fără credite, stat paralizat
Pe baza dezvăluirilor publicate de Cotidianul Național, într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu, și a declarațiilor lui Constantin Bucuroiu, președintele ASIAAN
Blocadă bancară totală: apărarea națională, trecută la „junk”
Companiile din industria de apărare a României au fost deja trecute, de facto, în categoria „societăților decedate” chiar de către instituțiile de credit, semnalează sindicaliștii din sector, citați de Cotidianul Național. Băncile refuză să acorde împrumuturi operaționale acestor întreprinderi, pe motiv că ar reprezenta un risc major de nerambursare.
Situația nu lovește doar în companii, ci și în oameni: angajații din industria de apărare sunt respinși „pe bandă rulantă” atunci când încearcă să obțină credite personale. Sindicaliștii au cerut premierului și parlamentarilor ca măcar băncile cu capital românesc să sprijine acest sector strategic.
Conturi blocate, plăți înghețate, linii de credit inexistente
Dezastrul este deja oficializat, avertizează articolul din Cotidianul Național: băncile au întors complet spatele industriei de apărare. Potrivit semnalelor transmise de Alianța Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeronautică și Navală din România (ASIAAN), multe întreprinderi se confruntă cu:
- refuzuri la deschiderea de conturi;
- blocarea plăților;
- lipsa totală a liniilor de credit.
„Formal, vorbim despre politici de conformitate. În realitate, este un refuz de a deservi o activitate legală, autorizată, care deține toate licențele și avizele de export necesare. În aceeași categorie de risc ajung să intre producția legală de armament și traficul ilegal de arme”, avertizează Constantin Bucuroiu, președintele ASIAAN, citat de Cotidianul Național.
Consecințele sunt directe și dramatice:
- uzinele nu pot plăti materia primă;
- nu pot încasa la timp contravaloarea contractelor externe;
- nu își pot onora obligațiile față de furnizori.
„Iar asta înseamnă că muncitorii nu își primesc salariile la timp, furnizorii rup contractele, iar oamenii își pierd încrederea în ziua de mâine. Am avut deja cazuri în care o întreprindere de stat nu a reușit să efectueze o plată tocmai pentru că banca a considerat sectorul cu risc înalt”, precizează Bucuroiu.
Refuzuri în lanț: nici companiile, nici salariații nu mai există pentru bănci
Sindicaliștii subliniază că, la fel ca orice alte companii, și societățile din industria de apărare au nevoie de credite pentru a continua producția sau a demara proiecte noi. Realitatea din teren: „ne lovim de refuzuri pe bandă rulantă din partea băncilor”, spune președintele ASIAAN.
Motivația băncilor: aceste companii depind de comenzi militare, iar perioadele fără comenzi – acoperite prin subvenții de stat – sunt interpretate ca semn de risc sistemic. În plus, stigmatul se extinde și asupra oamenilor:
„Nici măcar angajații acestor societăți nu pot lua credite de la bănci, pe motiv că lucrează în acest sector și reprezintă un risc”, declară Bucuroiu.
În fața acestei situații, liderul ASIAAN a cerut parlamentarilor o soluție legislativă prin care Banca Națională a României să poată sancționa refuzurile sistematice ale băncilor în cazul companiilor din industria de apărare – inclusiv prin amenzi și, în caz extrem, prin retragerea licenței băncii.
„Ipocrizie ecologică”: un an și jumătate pentru o linie de muniție
Al doilea front al blocajului este birocratic și poartă eticheta „verde”. Sindicaliștii au atras atenția, în fața Parlamentului, asupra absurdității procedurilor de mediu aplicate industriei de apărare.
„Nu spunem că protecția mediului nu este importantă. Spunem că, într-un context în care statul se pregătește pentru riscuri militare reale, a cere unei uzine de muniții să petreacă un an sau un an și jumătate în proceduri de evaluare de mediu pentru a porni o linie critică nu înseamnă protecția naturii, ci paralizie”, punctează Constantin Bucuroiu.
Liderul sindical rezumă, tăios, dilema strategică: „Dacă, Doamne ferește, izbucnește un conflict, aceste documente nu vor mai interesa pe nimeni. Întrebarea va fi una singură: există sau nu există muniție? Există sau nu există pulberi?”.
Ca termen de comparație, Bucuroiu invocă Polonia și Franța, unde proiectele din industria de apărare beneficiază de proceduri accelerate.
Directorii „legați de mâini și de picioare”: investiții pierdute la poarta uzinei
Pe lângă blocada bancară și frâna ecologică, industria de apărare este sufocată și de ceea ce sindicaliștii numesc „paralizie decizională” la nivelul companiilor de stat. Directorii sunt, practic, imobilizați de circuitul interminabil al avizelor.
Exemple concrete:
- pentru a da în chirie unui partener privat un spațiu industrial neutilizat;
- pentru a intra într-un consorțiu sau într-o societate mixtă;
- pentru a semna un contract de cooperare funcțional;
este nevoie, în practică, de până la un an de aprobări.
„Care investitor serios va aștepta un an ca să i se permită să aducă bani, tehnologie și locuri de muncă?”, întreabă, retoric, Bucuroiu. Răspunsul este deja vizibil în bilanțurile uzinelor: pierderea partenerilor, pierderea locurilor de muncă și, mai ales, pierderea timpului – „resursa noastră cea mai prețioasă”.
Concluzia sindicaliștilor: statul își sabotează singur apărarea
Tabloul descris de Cotidianul Național pe baza semnalelor venite din partea ASIAAN este unul paradoxal: în timp ce discursul oficial vorbește despre reînarmare și riscuri militare crescute, industria de apărare este tratată de bănci ca un „junk sector”, iar de stat ca un domeniu suspect, sufocat birocratic.
Întrebarea care rămâne, pentru decidenți și opinia publică, este dacă România își mai permite luxul de a-și declara, prin politici bancare și administrative, propria industrie de apărare drept „decedată”.
Exclusiv
Sporul-fantomă din concediu: polițistul muncește în condiții grele, dar se odihnește pe gratis
„Demersuri inițiate” din 2025, rezultate zero în 2026
De un an și jumătate, Ministerul Afacerilor Interne scrie scrisori. Atât. Din iunie 2025, polițiștii sunt anunțați solemn că „au fost inițiate demersurile” pentru ca sporul de condiții grele de muncă să fie inclus în indemnizația de concediu.
Trece un an, mai trece jumătate. Pe 20 noiembrie 2026, aceeași instituție anunță, la fel de solemn, că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție „nu reprezintă documente de sustenabilitate financiară” și că situația va fi „reevaluată” după adoptarea bugetului pe 2027. Cu alte cuvinte: dreptul există, dar nu și banii. Sau, mai corect spus, nu și voința.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” dezvăluie că, în tot acest timp, nimeni nu răspunde pentru amânare, pentru neaplicarea legii și pentru abuzul de limbaj birocratic folosit pe post de paravan.
Cum se omoară o lege cu un ordin secret
Legea e clară, limpede, aproape banală. Art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 spune că polițiștii aflați în concediu de odihnă „primesc salariile de bază și celelalte drepturi bănești avute”. Sporul pentru condiții grele de muncă, luat lună de lună de polițistul care lucrează în locuri atestate prin buletine de determinare, este „un astfel de drept”.
În realitate, inspectoratele îl scot din calcul atunci când polițistul pleacă în concediu. Cum? Simplu: invocând normele de salarizare din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7/2018 – un ordin clasificat, pe care polițistul afectat nu îl poate citi, dar este obligat să îl suporte.
Legea spune una, ordinul secret face alta. Iar între cele două, polițistul își pierde sporul exact în singura perioadă în care nu poate fi suspectat că vrea să „fenteze sistemul”: în concediu.
Înalta Curte clarifică, ministerul clatină din cap
Înalta Curte de Casație și Justiție a epuizat demult discuția. Prin Decizia nr. 23/2021, pronunțată într-un recurs în interesul legii privind polițiștii de penitenciare, a stabilit că sporurile pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase trebuie incluse în drepturile cuvenite pe perioada concediului de odihnă.
A urmat Decizia nr. 73 din 3 martie 2025, în care aceeași instanță constată că s-a format „o singură opinie consolidată la nivel național”: indemnizația de concediu a polițiștilor trebuie să includă acest spor. Problema „nu mai suscită neclarități”, spune Înalta Curte.
Traducere: nu mai este nimic de discutat. Dar, la M.A.I., exact atunci se deschide „dezbaterea”: nu juridică, ci bugetar-retorică.
„Demersuri inițiate”, „aspecte în atenție”, „soluții în curs de definitivare”
La început, ministerul a părut că știe să citească deciziile Înaltei Curți.
- Pe 6 iunie 2025, Direcția Generală Financiară transmite, prin adresa nr. 453069, că „au fost inițiate demersurile necesare” pentru modificarea Ordinului nr. S/7/2018 „în considerarea celor reținute de instanță”.
- Pe 16 martie 2026, prin adresa nr. 694746, un secretar de stat revine cu formula clasică: „aspectele reținute de Înalta Curte se află în atenția structurilor” ministerului, „în vederea definitivării unor soluții”.
- Pe 23 iunie 2026, Direcția Generală Financiară repetă, cuvânt cu cuvânt, aceeași frază, prin adresa nr. 469406.
Aceleași vorbe, aceeași semnătură: chestorul principal de poliție Răzvan Grecu, director general. Timp de 17 luni, „demersurile inițiate” nu reușesc să nască nici măcar o modificare clară de ordin, dar reușesc să producă tone de hârtie și o colecție respectabilă de expresii sterile.
Sindicatul întreabă punctual. Ministerul răspunde global și vag
Pe 8 noiembrie 2026, Sindicatul „Diamantul” trimite petiția nr. 258/EP. Atașează cinci hotărâri judecătorești favorabile polițiștilor, pronunțate între 20 și 22 octombrie, patru dintre ele definitive.
Întrebările sunt simple, concrete, imposibil de „filozofat”:
- Ce demersuri concrete s-au făcut, cu dată, număr și structura responsabilă?
- În ce stadiu este proiectul de modificare și cine răspunde de finalizarea lui?
- Ordinul nr. S/138 din 7 septembrie 2026, care a modificat Ordinul nr. S/7/2018, a rezolvat problema sporului în concediu sau nu?
- Când estimează M.A.I. adoptarea modificării?
Răspunsul din 20 noiembrie 2026 – adresa nr. 1754961 a Direcției Informare și Relații Publice a M.A.I. – recită din nou formula cu „aspectele aflate în atenția structurilor”, nu indică niciun demers, nicio dată, niciun număr de înregistrare, deși în 2025 se lăuda că „demersurile” sunt deja „inițiate”. Despre Ordinul nr. S/138/2026 – tăcere. Despre stadiul proiectului – doar teoria: ordinele se pregătesc de financiar, resurse umane și juridic, se discută cu sindicatele reprezentative și se aprobă, cândva, de ministru.
Singurul element concret: totul se împinge, cu grație, „după bugetul de stat pe 2027”.
„Deciziile instanței nu sunt documente de sustenabilitate financiară”
Punctul culminant al răspunsului M.A.I. este o frază care ar merita vitrină la muzeul cinismului administrativ:
deciziile instanței supreme „nu reprezintă documente de sustenabilitate financiară” și aplicarea Deciziei nr. 73/2025 „generează un impact financiar suplimentar”.
Concluzia ministerului: soluția trebuie reanalizată „inclusiv după adoptarea bugetului de stat și a măsurilor fiscal bugetare pentru anul 2027”.
Nimeni nu a pretins vreodată că Înalta Curte ar emite documente de sustenabilitate financiară. Rolul ei e să spună ce prevede legea, nu dacă ministerul are bani sau chef să o aplice. Legea nu prevede nicio „condiție de buget” pentru ca polițistul să primească în concediu „drepturile bănești avute”.
În fapt, M.A.I. face o piruetă: întrebare despre aplicarea legii, răspuns despre bani. Legea rămâne în vigoare, dar este parcată „până după bugetul pe 2027”.
Competența e clară, răspunderea dispare
În răspunsul către sindicat, ministerul nu are nicio ezitare când explică cine face normele de salarizare:
- structurile financiară, de resurse umane și juridică le analizează și propun,
- ministrul Afacerilor Interne le aprobă.
Legea-cadru nr. 153/2017 confirmă: normele metodologice se aprobă „prin ordin al ordonatorului principal de credite”, adică al ministrului (art. 90 din anexa nr. VI).
Cu alte cuvinte, competența e limpede. Când se trece însă de la întrebarea „cine poate” la întrebarea „cine răspunde că nu o face de 17 luni”, răspunsul se evaporă. Sindicatul întreabă clar cine răspunde de finalizarea proiectului. Ministerul răspunde în cercuri largi și nu dă niciun nume, nicio structură concretă.
„Nu au fost identificate indicii” că ar răspunde cineva
Nu e prima dată când M.A.I. se spală pe mâini colectiv. La o sesizare anterioară a sindicatului, secretarul de stat a transmis, prin adresa din 16 martie 2026, că aspectele sesizate „au făcut obiectul unei analize la nivelul conducerii instituției din perspectiva incidenței dispozițiilor legale privind răspunderea disciplinară”.
Concluzia? Nu „au fost identificate indicii” pentru „angajarea răspunderii juridice”.
Adică: instanțele de judecată din toată țara constată că sporul trebuie plătit și îl includ în hotărâri. M.A.I. a promis că își va corecta practica. Nu o corectează. Analiza internă constată că nimeni nu răspunde pentru asta.
Legea există, Înalta Curte a vorbit, sindicatul insistă, ministerul analizează. Doar răspunderea lipsește.
În fața instanței: „Recunoaștem obligația de plată”
În timp ce la nivel central se filozofează despre „sustenabilitate”, instanțele dau pe bandă rulantă soluții favorabile polițiștilor.
Potrivit informațiilor făcute publice de Sindicatul „Diamantul”:
- între 20 și 22 octombrie au fost pronunțate cinci hotărâri favorabile,
- în ultimele două săptămâni au mai fost câștigate alte trei dosare, la tribunalele Covasna, Iași și Prahova, unul cu 23 de reclamanți.
Inspectoratele declară recursuri, iar curțile de apel le resping. O hotărâre definitivă nu mai lasă loc de „dezbatere bugetară”. Codul penal pedepsește „neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului” (art. 287 alin. 1 lit. e).
De aceea, când vine cererea de executare, tonul ministerului se schimbă radical.
- Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea, prin adresa nr. 238.804/24.07.2026, scrie frumos că „recunoaște obligația de plată” și „înțelege să execute de bunăvoie” sentința privind includerea sporului în indemnizația de concediu, cu actualizare și dobândă legală penalizatoare.
- În alte dosare, I.G.P.R. și Inspectoratul General pentru Imigrări comunică, la fel de docil, cum pun în executare hotărârile definitive.
Așadar:
- când e vorba să aplice legea pentru toți polițiștii – se așteaptă bugetul 2027;
- când e vorba să execute o sentință definitivă – se plătește, pentru că altfel începe discuția penală.
Sporul de la fluturaș la citația de la tribunal
Rezultatul concret? Același drept, două regimuri:
- dacă polițistul nu dă în judecată ministerul, pierde sporul în concediu;
- dacă dă în judecată și câștigă, îl primește, dar cu întârziere, plus dobânzi și actualizare cu inflația.
Amânarea nu face să dispară dreptul. Doar îl mută de pe fluturașul de salariu pe hotărârea judecătorească, unde devine mai scump pentru stat.
În loc să aplice o regulă clară, generală, M.A.I. preferă să plătească mai mult, mai târziu și doar celor care au nervi, timp și bani să se ducă în instanță.
Consecința pentru polițist: legea se aplică doar cu timbru judiciar
De un an și jumătate, mesajul M.A.I. către polițiști, tradus din birocrată în română, e simplu:
- „Am inițiat demersuri”,
- „problema e în atenția structurilor”,
- „deciziile Înaltei Curți nu sunt documente de sustenabilitate financiară”,
- „mai vedem după bugetul pe 2027”.
În tot acest timp, art. 37 din Ordonanța nr. 38/2003 nu s-a schimbat. Instanțele îl aplică la fel, în toată țara. Doar ministerul refuză să-l aplice administrativ, deși are obligația și competența s-o facă.
Pentru polițist, concluzia este crudă și clară: legea nu se aplică din oficiu, ci doar la cerere, cu avocat, dosar și ștampilă de grefă.
Ce poate face polițistul acum
Până când M.A.I. va descoperi, eventual după bugetul pe 2027, că legile nu se votează „cu condiția să fie bani”, singura cale practică rămâne instanța.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” anunță că:
- formulează acțiuni în instanță pentru membrii săi, individual sau în grup,
- îi invită pe membrii care primesc sporul de condiții grele, dar nu îl regăsesc în indemnizația de concediu, să trimită fluturașii de salariu pentru demararea procedurilor.
În timp ce ministerul amână dreptul până după 2027, instanțele îl acordă azi. Iar acest paradox spune totul despre felul în care înțelege M.A.I. să respecte legea: doar atunci când un judecător îl obligă. (Cerasela N.).
Featured
Scutul invizibil al viitorului: Armata României testează roboți de luptă și tehnologii anti-dronă, dar birocrația ține apărarea pe loc
Forțele armate române fac un pas decisiv spre războiul tehnologizat, evaluând pe teren sisteme robotizate și echipamente avansate de contracarare a dronelor. În cadrul unui amplu exercițiu militar organizat recent, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a adus laolaltă 27 de companii din industria de profil pentru a-și demonstra capabilitățile tehnice, cu perspectiva ca cele mai performante soluții să intre, pe viitor, în dotarea armatei.
Amenințarea din aer, prioritatea zero a apărării
Vulnerabilitatea majoră a structurilor de apărare autohtone rămâne, în prezent, pericolul reprezentat de aparatele de zbor fără pilot. Din acest motiv, poligonul de testare a fost dominat de soluții de bruiaj electronic și sisteme specializate în neutralizarea dronelor. Echipamentele au fost supuse unor scenarii dificile, menite să reproducă fidel realitatea câmpului de luptă: vizibilitate redusă din cauza ceții dense și ținte care evoluează la altitudini foarte joase.
Inovație pe șenile: „Vânătorul” sud-coreean de drone
Una dintre piesele de rezistență ale demonstrației a venit din partea unui producător sud-coreean, care a prezentat un sistem defensiv integrat direct pe un vehicul terestru fără pilot. Această arhitectură mobilă răspunde unei nevoi tactice critice: protejarea rapidă a zonelor vulnerabile, complet descoperite în fața atacurilor aeriene. Capabile de o dislocare imediată în teren, aceste drone terestre pot detecta și urmări simultan multiple ținte aeriene, oferind o umbrelă de securitate acolo unde infrastructura clasică lipsește.
Entuziasm în poligon, blocaj în birouri
Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN), militarii prezenți la evaluări s-au declarat impresionați de eficiența mai multor tehnologii testate, apreciind atât inovațiile dezvoltate de companiile românești, cât și pe cele ale producătorilor străini.
Deși, pe hârtie, astfel de exerciții au rolul de a identifica rapid cele mai bune soluții defensive și de a urgenta cumpărarea lor, realitatea administrativă spune o altă poveste. Procedurile de achiziție derulate de minister rămân extrem de anevoioase. În practică, după încheierea demonstrațiilor din teren, dialogul se întrerupe brusc, iar furnizorii de tehnică militară așteaptă, de cele mai multe ori în zadar, un semn din partea autorităților pentru concretizarea contractelor.
Anchete
Mircea Geoană: România trebuie să atragă investiții și să-și extindă parteneriatele economice
Fostul secretar general adjunct al NATO consideră că România trebuie să-și păstreze ancorarea euroatlantică, dar să caute oportunități economice și în India, Orientul Mijlociu și statele din Golf.
Viitorul economic al României depinde de atragerea investițiilor, valorificarea poziției geografice și diversificarea parteneriatelor, susține Mircea Geoană. Într-un interviu acordat publicației Libertatea, în contextul conferinței Institutului Aspen România, acesta a avertizat că reducerea fondurilor europene va pune presiune pe gestionarea banilor publici și va obliga țara să caute noi surse de finanțare.
Parteneriate dincolo de spațiul euroatlantic
Geoană afirmă că România trebuie să-și mențină angajamentele față de partenerii occidentali, fără ca relațiile economice să se limiteze la spațiul euroatlantic.
„Pentru România nu există o altă variantă decât a rămâne extrem de ancorați în lumea euroatlantică, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie o relație exclusivă”, a spus el.
În opinia sa, România ar trebui să intensifice cooperarea economică cu India, țările din Orientul Mijlociu și statele din Golf, valorificând oportunitățile oferite de schimbările din economia globală.
Poziția geografică, un potențial avantaj economic
Fostul oficial NATO consideră că amplasarea României poate susține dezvoltarea unor conexiuni comerciale între mai multe regiuni. Pentru ca acest potențial să se concretizeze, sunt necesare investiții în infrastructură și în legăturile comerciale regionale.
Geoană descrie România drept o posibilă „placă turnantă multiregională” — un rol care, în viziunea sa, ar putea contribui la atragerea capitalului și la extinderea schimburilor economice.
Infrastructura tehnologică și energetică, provocări pentru investiții
Printre vulnerabilitățile semnalate de Geoană se numără lipsa unor centre de date de mari dimensiuni și capacitatea insuficientă a rețelelor energetice. Acestea sunt infrastructuri importante pentru dezvoltarea industriilor viitorului și pentru atragerea unor investiții strategice, a susținut el.
Geoană a mai subliniat necesitatea protejării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, inclusiv a celor din proiectul Neptun Deep. Exploatarea gazelor din perimetru este programată să înceapă în 2027, iar securizarea resurselor a fost prezentată drept o prioritate strategică pentru România.
-
Exclusivacum 4 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 4 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!
-
Exclusivacum 3 zileStele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!
-
Exclusivacum 3 zileCosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției
-
Exclusivacum 2 zileGladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești
-
Exclusivacum 2 zileBule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești
-
Administratieacum o ziPeste 400 de copii au participat la prima ediție a Cupei „Micul Judoka alPHa”, la Blejoi




