Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, critică dur capitolul dedicat sănătății din noul Program de Guvernare. Acesta susține că documentul nu propune măsuri concrete pentru problemele majore ale sistemului public și că pune accentul, în principal, pe reducerea cheltuielilor.

Într-un mesaj public, Rogobete afirmă că programul nu oferă răspunsuri clare pentru criza resursei umane din spitale, deblocarea posturilor, plata și reorganizarea gărzilor sau deficitul de personal din specialități precum ATI, medicina de urgență, chirurgia și neonatologia.

Resursa umană, între „flexibilizare” și lipsa unei strategii de retenție

Potrivit lui Alexandru Rogobete, documentul nu explică modul în care personalul medical va fi motivat să rămână în România și nici cum vor fi reduse dezechilibrele din specialitățile deficitare.

Fostul ministru face o comparație între declarațiile publice atribuite Oanei Gheorghiu înainte de intrarea în zona guvernamentală și pozițiile asociate în prezent funcției de vicepremier și propunerii pentru Ministerul Sănătății.

Rogobete amintește că, în perioada în care conducea un ONG, Oana Gheorghiu vorbea despre importanța formării profesionale, a schimburilor internaționale și a investițiilor în oameni. În actualul context guvernamental, susține fostul ministru, discursul s-ar fi concentrat pe „flexibilizarea personalului medical”.

În opinia sa, programul nu dezvoltă suficient soluțiile pentru retenția angajaților din sănătate, pentru motivarea acestora și pentru acoperirea deficitului de personal din domeniile esențiale.

Gărzile și plata personalului medical, ignorate în program

O altă critică vizează plata gărzilor și protejarea veniturilor personalului medical. Alexandru Rogobete susține că programul nu conține măsuri clare privind remunerarea corectă a gărzilor și stimularea medicilor și asistenților care lucrează în specialități cu deficit de personal.

Fostul ministru face referire la declarații anterioare ale Oanei Gheorghiu privind salariul obținut în sectorul neguvernamental. Potrivit citatului prezentat de Rogobete, aceasta afirma că remunerația îi oferea confortul de a lucra între 10 și 14 ore pe zi, inclusiv fără weekenduri.

Pornind de la această afirmație, Rogobete întreabă dacă același principiu al remunerării corecte ar trebui să se aplice și medicilor de terapie intensivă, medicilor de urgență, chirurgilor, asistenților medicali și rezidenților care ajung să lucreze ture de 20-24 de ore.

El mai reclamă faptul că programul nu explică nici cum vor fi reorganizate gărzile și nici prin ce mecanisme vor fi protejate veniturile personalului din spitale.

Cercetarea și studiile clinice, fără direcții clare

În analiza sa, Alexandru Rogobete susține că noul Program de Guvernare nu include o strategie consistentă pentru cercetarea medicală și studiile clinice.

Fostul ministru amintește că Oana Gheorghiu a vorbit anterior despre decalajele României în domeniul cercetării și despre importanța accesului pacienților și specialiștilor la studii clinice internaționale.

În schimb, afirmă Rogobete, în forma actuală a programului nu sunt prezentate obiective clare pentru dezvoltarea cercetării medicale, atragerea studiilor clinice și integrarea României în rețelele internaționale de inovare.

CNAS: „avocatul pacientului” devine „cumpărător strategic”

Un punct distinct al criticilor îl reprezintă rolul atribuit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Alexandru Rogobete amintește că Oana Gheorghiu descria anterior CNAS drept „avocatul asiguratului”. În noul Program de Guvernare, instituția este prezentată însă ca un „cumpărător strategic”.

Fostul ministru întreabă unde se regăsește, în această nouă formulă, rolul de reprezentare și protejare a pacientului. În opinia sa, schimbarea de perspectivă ar putea indica o reorientare a priorităților programului, de la apărarea intereselor asiguraților către controlul și eficientizarea achizițiilor.

Medicamentele generice, negocierea și accesul la inovație

În ceea ce privește politica medicamentului, Rogobete susține că programul pune accent pe utilizarea medicamentelor generice și biosimilare, negocierea prețurilor și achizițiile centralizate.

Deși inovația este menționată în document, fostul ministru consideră că lipsește o strategie amplă privind cercetarea, studiile clinice și accesul rapid al pacienților la terapii inovatoare.

El avertizează că simpla includere a termenului „inovație” într-un program nu este suficientă în lipsa unor mecanisme concrete pentru autorizarea, finanțarea și introducerea rapidă a tratamentelor noi în sistemul public.

ATI, UPU, chirurgie și neonatologie, fără soluții pentru deficitul de personal

Alexandru Rogobete susține că programul nu dezvoltă suficient măsurile necesare pentru specialitățile în care lipsa personalului este una dintre cele mai acute probleme.

Printre domeniile vizate se numără terapia intensivă, unitățile de primiri urgențe, chirurgia și neonatologia. În opinia fostului ministru, documentul ar fi trebuit să prevadă soluții distincte pentru recrutarea, formarea și păstrarea personalului în aceste sectoare.

Lipsa unor politici dedicate, afirmă Rogobete, riscă să mențină presiunea asupra angajaților existenți și să afecteze accesul pacienților la servicii medicale.

Întrebarea adresată Oanei Gheorghiu

În finalul mesajului său, Alexandru Rogobete îi solicită Oanei Gheorghiu să explice unde se regăsesc, în noul Program de Guvernare, prioritățile pe care le susținea înainte de intrarea în administrația centrală.

„Unde sunt oamenii, cercetarea, studiile clinice, gărzile și accesul rapid la inovație?”, întreabă fostul ministru.

Rogobete își încheie critica printr-o formulare provocatoare: „Ce s-a schimbat: sistemul de sănătate sau poziția din care îl priviți?”. Declarațiile reprezintă poziția fostului ministru cu privire la conținutul programului și la schimbarea priorităților atribuită Oanei Gheorghiu după trecerea din societatea civilă în zona guvernamentală.

Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu acuză că programul de guvernare propus de PNL și USR nu oferă României o direcție clară pentru următorii ani. Într-o declarație transmisă public, acesta susține că documentul este construit mai degrabă pentru a acoperi formal anumite domenii decât pentru a prezenta obiective concrete și modalități de implementare.

„Un program făcut pentru bifarea unor capitole”

Potrivit lui Victor Negrescu, programul PNL-USR nu explică suficient ce își propune România să obțină în următorii cinci sau zece ani și nici prin ce politici ar urma să atingă aceste obiective.

Europarlamentarul subliniază că PNL s-a aflat constant la guvernare începând din 2019, perioadă pe care o descrie drept „șapte ani de liberalism fără rezultate și mai bine de un an de austeritate”. În opinia sa, unele măsuri prezentate în noul program ajung chiar să contrazică sau să anuleze politici promovate anterior de liberali.

Negrescu consideră că, într-un context internațional marcat de transformări rapide, România avea nevoie de o strategie coerentă. Europa își regândește modelul economic, politica industrială, apărarea și viitorul bugetar, iar Bucureștiul ar trebui să își definească precis interesele și obiectivele.

Politica externă, redusă la declarații generale

Una dintre principalele critici vizează capitolele dedicate politicii externe, afacerilor europene și fondurilor europene. Victor Negrescu afirmă că programul nu explică suficient de clar care este rolul politicii externe în dezvoltarea economică a României.

Europarlamentarul reclamă lipsa unor măsuri concrete pentru sprijinirea companiilor românești în accesarea unor piețe externe, creșterea exporturilor și transformarea diplomației într-un instrument activ de promovare economică.

În aceeași categorie este inclusă și atragerea investițiilor străine. Negrescu susține că România ar trebui să identifice domeniile strategice în care dorește investiții — precum tehnologia, inteligența artificială, energia, industria de apărare, sectorul farmaceutic și producția avansată — și să urmărească în mod activ atragerea unor proiecte majore.

„Nu putem aștepta ca investitorii să descopere singuri România”, transmite europarlamentarul, care cere ambasadelor și instituțiilor statului să primească obiective economice clare și măsurabile.

Negrescu cere un mandat ferm pentru negocierile europene

Victor Negrescu atrage atenția și asupra viitoarelor negocieri privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. El consideră că acestea vor avea o importanță majoră pentru România, întrucât vor influența politica de coeziune, agricultura, dezvoltarea rurală și finanțarea competitivității europene.

În opinia sa, programul PNL-USR nu precizează suficient care sunt prioritățile pe care România intenționează să le apere, ce obiective urmărește la masa negocierilor și ce alianțe europene vrea să construiască pentru susținerea intereselor naționale.

O critică similară este formulată în legătură cu viitorul Fond European pentru Competitivitate. Europarlamentarul avertizează că România trebuie să își pregătească din timp firmele, universitățile și centrele de cercetare pentru competiția privind marile finanțări europene.

În caz contrar, susține Negrescu, România riscă să contribuie la finanțarea competitivității europene, în timp ce proiectele strategice vor fi câștigate de statele care s-au pregătit mai bine.

Ținte financiare fără un plan de execuție

În ceea ce privește fondurile europene, Victor Negrescu consideră că programul conține numeroase cifre și promisiuni, dar prea puține detalii despre modul în care acestea vor fi transformate în rezultate.

El critică inclusiv obiectivul privind atragerea a cel puțin 10 miliarde de euro anual din politica de coeziune, începând cu 2027. Potrivit europarlamentarului, această țintă este greu de susținut în lipsa unor proiecte mature, a lucrărilor executate, a cofinanțării, a facturilor și a unei administrații capabile să gestioneze rapid investițiile.

Negrescu pune sub semnul întrebării și menționarea depunerii ultimei cereri de plată, al cărei termen final ar coincide chiar cu momentul votării guvernului. El susține că un program de guvernare ar trebui să prezinte traseul concret până la atingerea țintelor, nu doar să înscrie cifre în document.

În cazul proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență care nu vor putea fi finalizate la timp, europarlamentarul reclamă lipsa unor precizări privind sursele alternative de finanțare. De asemenea, atrage atenția că politica de coeziune este deja afectată de supracontractare și că programul nu oferă garanții privind finalizarea investițiilor transferate.

Marea Neagră și Republica Moldova, tratate insuficient

Victor Negrescu critică și modul în care este abordată securitatea Mării Negre. El afirmă că programul PNL-USR preia obiective aflate deja în lucru la nivel european, fără să prezinte pași concreți pentru implementarea lor în România.

Europarlamentarul amintește că a susținut transformarea securității Mării Negre într-o prioritate europeană și promovarea unui Hub european pentru securitate maritimă. Potrivit acestuia, Parlamentul European a solicitat deja accelerarea creării unei asemenea structuri, iar Guvernul ar trebui să o operaționalizeze și să solicite fondurile disponibile.

În acest context, Negrescu consideră insuficientă simpla menționare a obiectivului privind înființarea hubului într-un program de guvernare.

Referitor la Republica Moldova, europarlamentarul susține că sprijinul pentru parcursul european al Chișinăului trebuie dublat de proiecte concrete. Printre domeniile prioritare menționate se numără infrastructura, energia, investițiile, educația și administrația publică.

Diaspora, considerată o resursă strategică nevalorificată

Un alt capitol criticat este cel referitor la românii din afara granițelor. În opinia lui Victor Negrescu, programul conține prea multe formulări generale și nu explică modul în care diaspora poate fi conectată la dezvoltarea economică a României.

Europarlamentarul subliniază că milioanele de români din străinătate includ antreprenori, cercetători și profesioniști integrați în economiile statelor în care trăiesc. El consideră că o strategie modernă ar trebui să urmărească atragerea capitalului și expertizei acestora, precum și construirea unor rețele românești de influență economică și profesională.

„România are nevoie de un proiect, nu de slogane”

În concluzie, Victor Negrescu afirmă că principala problemă a programului PNL-USR este absența unei viziuni asupra României din următorii cinci sau zece ani.

Europarlamentarul consideră că simpla reafirmare a orientării proeuropene și proatlantice nu este suficientă, întrucât aceasta reprezintă deja direcția strategică firească a țării. Un program de guvernare ar trebui să arate cum poate România să valorifice apartenența la Uniunea Europeană și NATO pentru a atrage investiții, a crea locuri de muncă mai bine plătite, a crește exporturile și a-și consolida securitatea și influența.

„România avea nevoie de un proiect de politică externă și europeană. PNL-USR a prezentat, în schimb, slogane de bifat într-un program de guvernare”, susține Victor Negrescu, care apreciază că o asemenea abordare este insuficientă în actualul context internațional.