Alina Mungiu Pippidi reacționează după achitarea fostului premier Victor Ponta, spunând într-un editorial publicat în România Curată că decizia era una previzibilă.

Așa cum era de prevăzut, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea fostului premier Victor Ponta, acuzat de infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor în dosarul Turceni-Rovinari în care era plătit de asociatul său, Dan Șova, care avea contract de asistență juridică cu combinate energetice de stat. Fostul director al Complexului Energetic Turceni, Dumitru Cristea, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu.

Cazul a fost principalul motiv juridic de demisie a lui Victor Ponta, și după cum am scris din 2015, nu avea nici un merit, această însăilare de acuzații e hilară și achitarea arată că înseamnă avem o justiție independentă, deși cu procurori activiști, cu scrupule puține și prost pregătiți. Că era ridicol să pretinzi că a făcut Ponta evaziune fiscală și spălare de bani că a primit o remunerație pe care a plătit impozit, și era clar că nu va ține în instanță. Numai eu însă am avut de răspuns la Guardian și New York Times pe chestia asta atunci și scopul a fost atins, Ponta a fost distrus politic intern și extern, probabil iremediabil.

Paguba nu știu cît e de mare la capitolul lideri pierduți, indiferent că Ponta avea calități indiscutabile, era tînăr, flexibil, prindea din zbor, era bun comunicator și cu miză să avanseze în Europa, toate, ingrediente bune pentru un reformator, a cărui guvernare a fost de altfel bine apreciată în sondaje. Dar cineva care îl face pe Dan Șova ministrul marilor proiecte și care atunci cînd se ajunge la bătălia decisivă cu aranjorii politici din servicii trece, din rivalitate față de Dragnea, curat de partea cealalată, cineva, pe scurt, care are caracterul pe care l-a arătat el și sub Geoană, și sub Dragnea, nu va fi regretat de nimeni.

Important e că Ponta nu mai e „penal”, cum ar fi putut fi dacă nu îl oprea Coldea să facă autostrada Comarnic-Brașov (în același timp, dar evident separat, eu prevenisem Banca Mondială că fac eu plîngere dacă vor susține proiectul, care era o rentă grosieră camuflată în parteneriat public-privat, sau dacă ar fi fost urmărit pentru ștergerea datoriei Rompetrol. Dar, așa a decis DNA, să nu îl caute pe fond, ci pe o prostie unde, cum am arătat aici, nu aveau nici jurisdicția, dar unde și-au atins scopul, un scop politic, și ne-au arătat și nouă că am avut iluzii și că la final a devenit adevărat ceea la început a fost doar propaganda lui Adrian Năstase. Anticorupția e folosită politic, chiar de procurori.

Din protocoalele cu SRI vedem că și ei puteau fi și au fost, în unele situații, manipulați de SRI, prin simplul fapt că sereiștii hotărau pe cine le dau și pe cine nu – protocoalele nu arată nimic anormal decât existența unei situații de informație asimetrică, dar asta e destul în cazul de față. Nu e anormal că existau protocoale, ci e anormal că SRI decidea pe cine bagă și pe cine scoate iar DNA nici nu știa. Acceptase să nu știe, prin protocolul semnat de șefii săi. Sigur că e normal ca SRI să ajute la investigații, dar nu e normal să manipuleze rezultatul, ocrotind-o pe Udrea, de exemplu.

Ponta nu mai e penal! Cum nu vor mai fi nici Sevil, nici Rovana, după ce – și dacă- va ajunge în judecată cazul lor de mutare a bălții Belina din proprietatea guvernului central în cea județeană. Poate șeful CJ să se aleagă cu vreo condamnare pentru concesiunea către o firmă privată, dacă nu a făcut-o cu acte în regulă. Altfel, întreaga poveste ar trebui să fie pur administrativă și supusă sancțiunilor administrative, nici într-un caz penală (există cretini care susțin că e penală pentru că e anticonstituțională). Există măcar prejudiciul ăla supraestimat (valoarea bălții) de trei milioane de lei, sau se va evapora ca și evaziunea fiscală a lui Ponta, deoarece, contrar a ceea ce susțin procurorii, „Ca urmare a faptelor descrise s-a cauzat un prejudiciu statului român de 3.237.800 lei, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri imobile ieşite din patrimoniul statului”, statul are încă proprietatea, ca la orice concesiune, și nici nu exploata balta direct, ca să zici că a pierdut venituri sub formă de pești poluați.

Povestea se repetă deci, încadrări incompetente și politice au în continuare loc pe față, chiar în timp ce se dau achitări în cele vechi. Ca să citez din același articol al meu din 2015, în care îl citam pe Daniel Morar, care avertiza la vreme: intervievat de Adevărul „… În acest moment, ca şi în anii anteriori, DNA-ul a început şi s-a bucurat de atâta credibilitate încât orice acţiune a DNA-ului pare dorită, pare corectă, pare justificată ş.a.m.d. Trebuie foarte mare atenţie pentru ca la adăpostul acestei credibilităţi să nu se comită greşeli şi mai ales abuzuri.” Ce să mai vorbim, acum că luptătorii pentru integritate de ieri, gen Sebi Ghiță, Horia Georgescu, sau Emilian Eva, să fie urmăriți pentru corupție azi. Chiar nu cade nimeni pe gînduri?

Cum s-a ajuns la folosirea politică a DNA contra rivalilor lui Klaus Iohannis, întîi Ponta, pe urmă Dragnea, una așa de boantă și de evidentă (că ar putea fi anchetați și pe chestii serioase, iar dacă acolo nu se găsește nimic, să nu mai fie trimiși în judecată aiurea!). Păi, cum avertizam din 2015, pentru că asemenea atacuri politice la vîrf în afara alegerilor sunt profitabile, scutesc pe rivalii celor atacați să mai convingă pe cineva că au vreun merit (destul că ăia pe care vor să îi dea jos sunt „penali”) și deci țin loc de merit și de idei alternative.

Dacă e așa profitabilă, sigur că anticorupția e abuzată și va mai fi. Pentru noi însă, restul societății, se pune întrebarea: chiar vrem să avem prim miniștri și președinți înlocuiți nu prin alegeri, ci prin hărțuiri judiciare; crede cineva că asta e calea pentru statul de drept și democrație? Iată, avem o mare intensitate a anticorupției judiciare, din ianuarie 2010 până în decembrie 2017 au fost adoptate 4.720 de decizii penale definitive (atât împotriva persoanelor private, cât și juridice) în urma dosarelor instrumentate de Direcția Națională Anticorupție (DNA), adică o medie de aproape 600 de condamnări pe an. Cu toate astea, corupția nu scade semnificativ, ba chiar vedem că bulgarii, care nu arestează pe nimeni, construiesc kilometrul de șosea mai repede și mai ieftin decît noi.

Vă întrebați de ce? Pentru că o anticorupție politizată devine ineficientă. Întîi, pentru că se orientează spre cazuri de maxim impact politic, mai degrabă decît material sau strategic, doi, că distruge și competiția, și cooperarea între partide, și, trei, că duce la neglijarea măsurilor de prevenire a corupției, adică cele care elimină resursele pentru corupție.

Poate fi Anticorupția Altfel? La asta încercăm să răspundem în raportul anual SAR pe anul 2018, 12 ani în UE. Evoluție sau involuție?, în care arătăm efortul de reformare a guvernanței pe 12 ani și pentru prima oară și niște cifre concrete – cît ne-au adus ele. Urmăriți-ne online în dimineața zilei de 15 mai de la Reprezentanța UE (sau alăturați-vă nouă), începînd cu ora 10, citiți rapoartele și stirile de la eveniment și trimiteți-ne și voi alte dovezi despre evoluție sau involuție, și alte sugestii. Trebuie să ne deplasăm spre o anticorupție mai imparțială și mai ales mai eficientă, să vedem dacă avem și cu cine! (Irinel I.).