Anchete
EXCLUSIV/Adrian Tutuianu, hartuirea, Centrul Judetean de Cultura Dambovita si Curtea de Apel Ploiesti – Comisarul de Prahova
Primim la redactie un strigat de ajutor al unei artiste hartuite la propriu de catre
-Septembrie 2012- Definitivare de studii, 25 de ani vechime gradul I (grad maxim de salarizare pentru studii medii), conform legilor in vigoare gradul maxim pe studii medii si superioare se incadreaza la 20 de ani vechime. La Centrul Judetean de Cultura Dambovita, la serviciul Resurse umane, referent era Nicoleta Vasile, care la nivelul dumneai de cunoastere a legilor a decis sa fiu incadrata pe gradul II Studii superioare fara sa tina cont de gradele castigate la acel moment. La abordarea mea a motivat ca voi primi gradele corespunzatoare peste 3 ani deoarece institutia nu are buget si exista o ordonanta a C.J. care hotaraste acest lucru.
La 1 octombrie 2015 aveam dreptul conform Legii 284 din 2010 (legea incadrarii unitatilor de cultura) la gradul maxim de salarizare in functie de fisele de evaluare si realizari profesionale. Nu am depus cerere deoarece se astepta aparitia Legii salarizarii a Guvernului Ponta care trebuia sa reglementeze incadrarile, lege care s-a evaporat…
In decembrie 2015 am depus la secretariatul institutiei cerere prin care rugam sa mi se calculeze vechimea sa stiu ce grad de salarizare mi se cuvine la care nu am primit raspuns.
In ianuarie 2016 am depus o alta cerere prin care ceream gradul I, nestiind la acea vreme ca pentru artisti studii superioare gradul maxim este I A. N-am primit raspuns si m-am prezentat in audienta la presedintele Consiliului Judetean domnul Adrian Tutuianu si la indicatia dumnealui am lasat la C.J. o cerere; La cateva zile am fost chemata de managerul centrului domnul Ionut Lascaie deranjat ca am trecut peste autoritatea dumnealui. M-a amanat din cauza bugetului pana in luna iulie 2016 la suplimentare. La aceasta data mi-a spus ca nu a primit suplimentare de buget si sa merg sa-mi dea grade Adrian Tutuianu daca tot mi-am permis sa cer grade la C.J. Nevoita fiind am mers din nou la C.J. mai ales ca intre timp salartiatii din cadrul Institutiei vorbeau pe la colturi ca doi membrii ai orchestrei care fusesera angajati in anul 2000 o data cu mine, tot pe studii medi si cu definitivare de studii intre timp avand sub 15 ani vechime aveau deja gradele I si I A. Domnul Adrian Tutuianu a delegat pe domnul Cornel Stefan, la acea vreme vicepresedinte a C.J. sa preia sesizarea, sa se ocupe de caz si daca am dreptul sa primesc cele doua grade meritate. Bineinteles ca nimeni nu a verificat si rezolvat acest lucru. Iar in decembrie 2016 am actionat institutia in judecata. Atunci a inceput un proces de hartuire profesionala netinand cont de merite si abuzand fiecare de functia lui in insitutie. Pe parcursul anului 2016 am primit doua fise de evaluare semnate de dirijorul orchestrei Ionut Dumitrescu si noua sefa a sectiei de folclor Adriana Ion, amandoua cu calificativul Bun, toti ceilalti membrii ai orchestrei avand calificativul Foarte Bun. In urma contestatiilor, am primit doua noi fise de evaluare, cu calificativul Foarte Bun si punctaj maxim semnate de managerul Ionut Lascaie, fara a mi se comunica motivul pentru care punctajul era scazut pe primele fise. Mentionez ca in aprilie 2015 a aparut Legea 71/ 2015 care reglementeaza salariul bugetarilor cu – obligatia de a face – in urma careia orice salariat bugetar trebuia sa primeasca drepturile salariale in functie de vechime si merite. Se pare ca in cadrul Centrului de Cultura Dambovita , de aceasta lege a beneficiat o parte dintre salariati , la alegerea conducerii institutiei.
In ianuarie 2017 , apare Ordonanta de Urgenta, nr 2 din 6 ianuarie 2017, prin care se majora salariul artistilor cu 50 %. Dirijorul si sefa sectiei au hotarat ca nu santem artisti , ca vom primi 20 % , deoarece managerul impreuna cu presedintele CJ , la acea vreme domnul Oprea Alexandru doresc sa schimbe contractele permanente de munca ale orchestrei cu o jumatate de norma salariala , dar cu program intreg de lucru , si ca ar fi bine sa ne multumim cu 20 % si sa ramanem cu norma intreaga ; hotarare pe care a trebuit sa o acceptam . Eu am mers in audienta la domnul senator Adrian Tutuianu care mi-a spus ca beneficiem de 50 %, fiind artisti, motiv pentru care am actionat in judecata instituia si pentru aceasta nedreptate, castigand procesul in decembrie 2017 la Judecatoria Targoviste, in acest moment procesul fiind la Curtea de Apel Ploiesti, apel depus de institutie. Mentionez ca in tara au fost majorate salariile artistilor cu 50 % si a celor din centrele de cultura, deoarece au calitatea de institutie de spectacole atata timp cat in cadrul lor exista sectii muzicale cu care se organizeaza concerte la cerere si contra cost, artisti ce sunt incadrati conform Legii 284 din 2010 si primesc drepturile ordonantei din ianuarie 2017. Tot in decembrie 2017 am castigat in instanta la Targoviste gradul I cu incadrare de la 20 de ani vechime, adica din anul 2012 cand aveam 25 de ani vechime pe studii medii. La apelul facut de institutie pentru acest proces, se incearca inducerea in eroare a instantei de apel, motivand ca nu-mi pot da drepturile salariale pe gradul 1, deoarece sunt incadrata pe gradul I, lucru neadevarat, sustinut si semnat de managerul Ionut Lascaie si jurista institutiei doamna Luchiana Oprea. In decembrie 2017, cele 3 posturi de solist cu gradul II, studii superioare (inclusiv al meu) au fost transformate in gradul I, fiind invitata sa sustin examen de promovare, lucru nepermis mie de lege, fiind in litigiu, deoarece aveam dreptul la gradul I A, din anul 2015, conform expertizei contabile din proces, iar in noiembrie 2018 avand anii si vechimea de pensie nu m-ar fi ajutat la punctul de pensie. De fapt acesta este motivul litigiului meu cu institutia, care m-a nedreptatit de drepturile salariale care mi se cuveneau conform legilor in vigoare.
Fisa de evaluare pe 2017, semnata de sefa sectiei Adriana Ion, avea calificativul Foarte Bine si punctajul 4.71; manajerul nu a fost de acord si a dat pe aceeasi fisa calificativul Bine; am constestat acest lucru si primesc o noua fisa de evaluare cu Foarte Bine si punctaj 4.51 avand punctaj scazut nejustificat. Atasez copie dupa fisa si contestatie.
Doresc sa fie prezentata public aceasta situatie, deoarece exista si alte institutii, in care drepturile salariale ale unor angajati nu sunt respectate iar alti salariati (inclusiv in centrul de cultura Dambovita) au avut posibilitatea sa-si mareasca salariile dupa bunul plac. Voi face cunoscuta aceasta situatie si Ministerului Muncii, primului ministru al Romaniei, Ministerului Justitiei si Curtii de Conturi Dambovita si altor foruri superioare; doresc sa aduc la cunostinta faptul ca nu sunt respectate drepturile salariatilor de catre conducerile institutiilor, acestia nerespectand legile date de guvern pentru toti salariatii, marindu-si doar salariile lor dupa bunul plac. (Rodica Voicu, solist vocal Orchestra Chindia, Centrul Judetean de Cultura Dambovita)

Anchete
Omar Hayssam, în libertate deplină. Curtea de Apel București i-a ridicat și măsura custodiei publice
Omar Hayssam beneficiază, începând din 18 septembrie 2026, de libertate deplină, după ce Curtea de Apel București a dispus anularea măsurii custodiei publice. Informația este relatată de publicația Lumea Justiției, care precizează că afaceristul sirian nu mai este obligat să fie însoțit sau supravegheat de autorități atunci când se deplasează.
Decizia vine la o săptămână după ce Tribunalul Ilfov a admis definitiv cererea de liberare condiționată formulată de Hayssam.
Liberat condiționat după executarea a 13 ani de închisoare
La 11 septembrie 2026, judecătoarele Diana-Andreea Iacomir și Cristina Gabor, de la Tribunalul Ilfov, au admis cererea de liberare condiționată a lui Omar Hayssam.
Sirianul executase aproximativ 13 ani din pedeapsa de 24 de ani și patru luni de închisoare, primită în dosarul privind terorismul și răpirea jurnaliștilor români în Irak, în anul 2005.
Hotărârea Tribunalului Ilfov a fost definitivă, astfel că Hayssam a fost pus în libertate condiționată.
Curtea de Apel a anulat măsura custodiei publice
Ulterior, cauza privind custodia publică a ajuns la Curtea de Apel București. Judecătoarea Andreea-Cecilia Mihai a admis plângerea formulată de Omar Hayssam și a anulat ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Proceduri Speciale.
Potrivit minutei hotărârii CAB nr. 1465/2026, pronunțată în dosarul nr. 5855/2/2026, instanța a decis:
„Admite plângerea. Anulează ordonanța nr. 6456/III-11/2026 emisă la data de 12.09.2026 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Proceduri Speciale. Definitivă.”
Prin această decizie, măsura custodiei publice a fost înlăturată. În consecință, Omar Hayssam nu mai este obligat să locuiască într-un centru specializat al statului și nici să fie permanent sub pază.
Avocatul explică ce înseamnă custodia publică
Avocatul Mihai Baicu, apărătorul lui Omar Hayssam, a explicat pentru Lumea Justiției că măsura custodiei publice este una administrativă, nu o pedeapsă penală.
„Custodia publică reprezintă o măsură administrativă de restrângere a libertății de circulație, prin care un cetățean străin este cazat obligatoriu într-un centru specializat al statului, cum ar fi cele aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări”, a declarat avocatul.
Potrivit acestuia, măsura este aplicată, în principal, străinilor care nu respectă regimul șederii sau procedurile privind îndepărtarea de pe teritoriul României.
Deși nu reprezintă o sancțiune penală propriu-zisă, custodia publică implică privarea de libertate și supravegherea permanentă. Persoanele plasate în astfel de centre beneficiază de asistență medicală, medicamente și materiale sanitare gratuite, însă nu au libertate de mișcare.
Hayssam nu mai este supus niciunei forme de custodie publică
Prin hotărârea Curții de Apel București, Omar Hayssam a scăpat și de această măsură administrativă. Astfel, după liberarea condiționată și anularea custodiei publice, afaceristul sirian se află în libertate deplină, notează Lumea Justiției. (Irinel I.).
Anchete
Judecătoarea Lavinia Curelea, de la Înalta Curte, iese la pensie. CSM a aprobat pensionarea altor șase magistrați
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat eliberarea din funcție prin pensionare a șapte judecători
Judecătoarea Lavinia Curelea, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, se pensionează, după ce Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat ieșirea sa din magistratură.
Informația a fost dezvăluită de publicația Lumea Justiției, care anunțase încă de zilele trecute că magistrata de la instanța supremă urma să se pensioneze.
Șase judecători de la instanțe din țară, incluși pe lista pensionărilor
În aceeași procedură, Secția pentru judecători a CSM a aprobat pensionarea altor șase magistrați care activează la instanțe din București și din mai multe județe ale țării.
Pe lista judecătorilor cărora le-a fost aprobată ieșirea la pensie se află:
- Carmen-Nicoleta Anton, judecătoare la Curtea de Apel Pitești;
- Nicoleta Dogariu, judecătoare la Tribunalul București;
- Mariana Adam, judecătoare la Tribunalul Brașov;
- Petronela Cîșlariu, judecătoare la Judecătoria Vaslui;
- Ionel Alexandru, președintele Judecătoriei Oltenița;
- Andreia-Irina Stavarache, judecătoare la Judecătoria Pașcani.
Deciziile trebuie urmate de procedurile legale
Aprobarea pensionării de către Secția pentru judecători a CSM reprezintă etapa instituțională prin care este avizată eliberarea din funcție ca urmare a pensionării. Pentru încetarea efectivă a mandatelor sunt necesare parcurgerea procedurilor legale și emiterea actelor corespunzătoare.
Pensionarea judecătoarei Lavinia Curelea se înscrie într-o serie de plecări din magistratură care afectează atât instanța supremă, cât și instanțele de apel, tribunalele și judecătoriile din țară. Aceste vacantări de posturi pot impune ulterior demararea unor proceduri de ocupare a funcțiilor rămase libere. (Irinel I.).
Anchete
Procurorul cu vis de Procuror General și prietenii lui de la CSM: război personal ambalat în „independența justiției”
„Visul frânt” al lui Claudiu Sandu: eu cu cine mai visez Procuror General?
Că procurorul CSM Claudiu Sandu are o obsesie constantă față de șefa Parchetului General, Cristina Chiriac, nu mai surprinde pe nimeni din sistem. Potrivit relatărilor apărute în publicația Lumea Justiției, adversitatea lui Sandu față de Procurorul General al României este deja folclor intern.
Prin culisele magistraturii se șușotește de mult că, în spatele acestei atitudini belicoase, s-ar afla o frustrare veche: visul – neîmplinit – al lui Claudiu Sandu de a se vedea instalat chiar el în fotoliul de Procuror General. Doar că, în loc de „domnul Procuror General”, a rămas, în percepția unora, doar „domnul nemulțumit de Procurorul General”.
Alianța „independenței”: Sandu, Staicu și Ion, trei procurori într-o barcă… cu fix altă destinație
Dacă până acum conflictul părea mai degrabă un duel personal Sandu–Chiriac, potrivit Lumea Justiției, tabloul s-a mai „îmbogățit” cu două nume din CSM: vicepreședintele Consiliului, Bogdan Staicu, și procuroarea Emilia Ion.
Cei doi ar fi votat, umăr la umăr cu Claudiu Sandu, în ședința CSM din 16 septembrie 2026, pentru sesizarea Inspecției Judiciare, pe motiv de „posibilă încălcare a independenței justiției”.
Motivul? Procurorul General, Cristina Chiriac, a îndrăznit, ce sacrilegiu!, să-și exercite atribuțiile legale și să ceară strămutarea unui dosar în care judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova a ridicat problema sesizării CJUE în două chestiuni fierbinți:
- lipsa de competență a DNA de a ancheta magistrați;
- incompatibilitatea judecătorilor care sesizează CJUE pentru a nu aplica deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția.
Cu alte cuvinte: Procurorul General își face treaba, iar o parte din CSM, în loc să se ocupe de sănătatea sistemului, sare direct să invoce „independența justiției” ca paravan pentru un război politic-instituțional ambalat juridic.
Egalitate la vot, inegalitate la logică: independența procurorilor, folosită ca scut de nervi personali
Deocamdată, decizia finală nu a fost luată: votul a ieșit egal și urmează să fie reluat vineri, 18 septembrie 2026. Însă, dincolo de rezultat, întrebarea care bântuie prin sistem este alta: cum a ajuns procuroarea Emilia Ion – percepută ani la rând drept un profesionist serios, cu carte și coloană – să se așeze, la vot, fix în aceeași tabără cu Claudiu Sandu?
Potrivit interpretării critice prezentate de Lumea Justiției, teoria „încălcării independenței procurorilor” în acest caz pare complet ruptă de realitate. Procurorul General cere strămutarea unui dosar – un demers legal și prevăzut de competențele funcției – iar o parte din CSM răspunde ca și cum ar fi vorba de un atentat la democrația mondială.
Independența procurorilor devine, astfel, un fel de umbrelă universală: se deschide ori de câte ori cineva din sistem are un deranj personal, o ambiție neconsumată sau o antipatie instituțională.
Pamfletul zilei: când „independența justiției” devine alibi pentru reglări de conturi
Privind din exterior, întregul episod arată mai degrabă a scenetă de teatru absurd decât a dezbatere serioasă într-un organism care ar trebui să vegheze la buna funcționare a justiției:
- Un procuror CSM, despre care se spune că s-a visat Procuror General, conduce corul acuzațiilor.
- Alți doi procurori, în loc să fie filtru de rațiune, par să devină ecou.
- Procurorul General, care își folosește atribuțiile legale, este transformat, peste noapte, în suspect de „atingere la independență”.
Dacă n-ar fi vorba despre sistemul de justiție al unei țări, ar putea fi trecut la rubrica divertisment. Așa însă, rămâne doar un trist exemplu de cum concepte serioase – precum independența justiției – pot fi folosite, după cum notează Lumea Justiției, ca pretext într-un joc de orgolii, frustrări și calcule de culise.
Concluzie: independența justiției nu e jucărie de CSM
În loc ca independența justiției să fie scut pentru protejarea magistraților de influențe reale, ea riscă să devină, dacă astfel de episoade se generalizează, un slogan gol, folosit ori de câte ori cineva din interiorul sistemului vrea să lovească, nu să apere.
Iar când jocurile personale sunt îmbrăcate în robe de principiu, nu mai vorbim doar despre un conflict între persoane, ci despre o decredibilizare lentă, dar constantă, a întregii justiții.
Acest text este un pamflet și reflectă o interpretare satirică și critică a informațiilor relatate în special de publicația Lumea Justiției, nu o constatare judiciară de vinovăție sau nevinovăție a persoanelor menționate. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zile„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Exclusivacum 5 zileImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
-
Featuredacum 3 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 5 zileMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Exclusivacum 2 zileLovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 5 zileE‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor
-
Exclusivacum 4 zile113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare



