Anchete
EXCLUSIV/Adrian Tutuianu, hartuirea, Centrul Judetean de Cultura Dambovita si Curtea de Apel Ploiesti – Comisarul de Prahova
Primim la redactie un strigat de ajutor al unei artiste hartuite la propriu de catre
-Septembrie 2012- Definitivare de studii, 25 de ani vechime gradul I (grad maxim de salarizare pentru studii medii), conform legilor in vigoare gradul maxim pe studii medii si superioare se incadreaza la 20 de ani vechime. La Centrul Judetean de Cultura Dambovita, la serviciul Resurse umane, referent era Nicoleta Vasile, care la nivelul dumneai de cunoastere a legilor a decis sa fiu incadrata pe gradul II Studii superioare fara sa tina cont de gradele castigate la acel moment. La abordarea mea a motivat ca voi primi gradele corespunzatoare peste 3 ani deoarece institutia nu are buget si exista o ordonanta a C.J. care hotaraste acest lucru.
La 1 octombrie 2015 aveam dreptul conform Legii 284 din 2010 (legea incadrarii unitatilor de cultura) la gradul maxim de salarizare in functie de fisele de evaluare si realizari profesionale. Nu am depus cerere deoarece se astepta aparitia Legii salarizarii a Guvernului Ponta care trebuia sa reglementeze incadrarile, lege care s-a evaporat…
In decembrie 2015 am depus la secretariatul institutiei cerere prin care rugam sa mi se calculeze vechimea sa stiu ce grad de salarizare mi se cuvine la care nu am primit raspuns.
In ianuarie 2016 am depus o alta cerere prin care ceream gradul I, nestiind la acea vreme ca pentru artisti studii superioare gradul maxim este I A. N-am primit raspuns si m-am prezentat in audienta la presedintele Consiliului Judetean domnul Adrian Tutuianu si la indicatia dumnealui am lasat la C.J. o cerere; La cateva zile am fost chemata de managerul centrului domnul Ionut Lascaie deranjat ca am trecut peste autoritatea dumnealui. M-a amanat din cauza bugetului pana in luna iulie 2016 la suplimentare. La aceasta data mi-a spus ca nu a primit suplimentare de buget si sa merg sa-mi dea grade Adrian Tutuianu daca tot mi-am permis sa cer grade la C.J. Nevoita fiind am mers din nou la C.J. mai ales ca intre timp salartiatii din cadrul Institutiei vorbeau pe la colturi ca doi membrii ai orchestrei care fusesera angajati in anul 2000 o data cu mine, tot pe studii medi si cu definitivare de studii intre timp avand sub 15 ani vechime aveau deja gradele I si I A. Domnul Adrian Tutuianu a delegat pe domnul Cornel Stefan, la acea vreme vicepresedinte a C.J. sa preia sesizarea, sa se ocupe de caz si daca am dreptul sa primesc cele doua grade meritate. Bineinteles ca nimeni nu a verificat si rezolvat acest lucru. Iar in decembrie 2016 am actionat institutia in judecata. Atunci a inceput un proces de hartuire profesionala netinand cont de merite si abuzand fiecare de functia lui in insitutie. Pe parcursul anului 2016 am primit doua fise de evaluare semnate de dirijorul orchestrei Ionut Dumitrescu si noua sefa a sectiei de folclor Adriana Ion, amandoua cu calificativul Bun, toti ceilalti membrii ai orchestrei avand calificativul Foarte Bun. In urma contestatiilor, am primit doua noi fise de evaluare, cu calificativul Foarte Bun si punctaj maxim semnate de managerul Ionut Lascaie, fara a mi se comunica motivul pentru care punctajul era scazut pe primele fise. Mentionez ca in aprilie 2015 a aparut Legea 71/ 2015 care reglementeaza salariul bugetarilor cu – obligatia de a face – in urma careia orice salariat bugetar trebuia sa primeasca drepturile salariale in functie de vechime si merite. Se pare ca in cadrul Centrului de Cultura Dambovita , de aceasta lege a beneficiat o parte dintre salariati , la alegerea conducerii institutiei.
In ianuarie 2017 , apare Ordonanta de Urgenta, nr 2 din 6 ianuarie 2017, prin care se majora salariul artistilor cu 50 %. Dirijorul si sefa sectiei au hotarat ca nu santem artisti , ca vom primi 20 % , deoarece managerul impreuna cu presedintele CJ , la acea vreme domnul Oprea Alexandru doresc sa schimbe contractele permanente de munca ale orchestrei cu o jumatate de norma salariala , dar cu program intreg de lucru , si ca ar fi bine sa ne multumim cu 20 % si sa ramanem cu norma intreaga ; hotarare pe care a trebuit sa o acceptam . Eu am mers in audienta la domnul senator Adrian Tutuianu care mi-a spus ca beneficiem de 50 %, fiind artisti, motiv pentru care am actionat in judecata instituia si pentru aceasta nedreptate, castigand procesul in decembrie 2017 la Judecatoria Targoviste, in acest moment procesul fiind la Curtea de Apel Ploiesti, apel depus de institutie. Mentionez ca in tara au fost majorate salariile artistilor cu 50 % si a celor din centrele de cultura, deoarece au calitatea de institutie de spectacole atata timp cat in cadrul lor exista sectii muzicale cu care se organizeaza concerte la cerere si contra cost, artisti ce sunt incadrati conform Legii 284 din 2010 si primesc drepturile ordonantei din ianuarie 2017. Tot in decembrie 2017 am castigat in instanta la Targoviste gradul I cu incadrare de la 20 de ani vechime, adica din anul 2012 cand aveam 25 de ani vechime pe studii medii. La apelul facut de institutie pentru acest proces, se incearca inducerea in eroare a instantei de apel, motivand ca nu-mi pot da drepturile salariale pe gradul 1, deoarece sunt incadrata pe gradul I, lucru neadevarat, sustinut si semnat de managerul Ionut Lascaie si jurista institutiei doamna Luchiana Oprea. In decembrie 2017, cele 3 posturi de solist cu gradul II, studii superioare (inclusiv al meu) au fost transformate in gradul I, fiind invitata sa sustin examen de promovare, lucru nepermis mie de lege, fiind in litigiu, deoarece aveam dreptul la gradul I A, din anul 2015, conform expertizei contabile din proces, iar in noiembrie 2018 avand anii si vechimea de pensie nu m-ar fi ajutat la punctul de pensie. De fapt acesta este motivul litigiului meu cu institutia, care m-a nedreptatit de drepturile salariale care mi se cuveneau conform legilor in vigoare.
Fisa de evaluare pe 2017, semnata de sefa sectiei Adriana Ion, avea calificativul Foarte Bine si punctajul 4.71; manajerul nu a fost de acord si a dat pe aceeasi fisa calificativul Bine; am constestat acest lucru si primesc o noua fisa de evaluare cu Foarte Bine si punctaj 4.51 avand punctaj scazut nejustificat. Atasez copie dupa fisa si contestatie.
Doresc sa fie prezentata public aceasta situatie, deoarece exista si alte institutii, in care drepturile salariale ale unor angajati nu sunt respectate iar alti salariati (inclusiv in centrul de cultura Dambovita) au avut posibilitatea sa-si mareasca salariile dupa bunul plac. Voi face cunoscuta aceasta situatie si Ministerului Muncii, primului ministru al Romaniei, Ministerului Justitiei si Curtii de Conturi Dambovita si altor foruri superioare; doresc sa aduc la cunostinta faptul ca nu sunt respectate drepturile salariatilor de catre conducerile institutiilor, acestia nerespectand legile date de guvern pentru toti salariatii, marindu-si doar salariile lor dupa bunul plac. (Rodica Voicu, solist vocal Orchestra Chindia, Centrul Judetean de Cultura Dambovita)

Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 2 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Administratieacum 3 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 3 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 4 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA



