Anchete
EXCLUSIV/Adrian Tutuianu, hartuirea, Centrul Judetean de Cultura Dambovita si Curtea de Apel Ploiesti – Comisarul de Prahova
Primim la redactie un strigat de ajutor al unei artiste hartuite la propriu de catre
-Septembrie 2012- Definitivare de studii, 25 de ani vechime gradul I (grad maxim de salarizare pentru studii medii), conform legilor in vigoare gradul maxim pe studii medii si superioare se incadreaza la 20 de ani vechime. La Centrul Judetean de Cultura Dambovita, la serviciul Resurse umane, referent era Nicoleta Vasile, care la nivelul dumneai de cunoastere a legilor a decis sa fiu incadrata pe gradul II Studii superioare fara sa tina cont de gradele castigate la acel moment. La abordarea mea a motivat ca voi primi gradele corespunzatoare peste 3 ani deoarece institutia nu are buget si exista o ordonanta a C.J. care hotaraste acest lucru.
La 1 octombrie 2015 aveam dreptul conform Legii 284 din 2010 (legea incadrarii unitatilor de cultura) la gradul maxim de salarizare in functie de fisele de evaluare si realizari profesionale. Nu am depus cerere deoarece se astepta aparitia Legii salarizarii a Guvernului Ponta care trebuia sa reglementeze incadrarile, lege care s-a evaporat…
In decembrie 2015 am depus la secretariatul institutiei cerere prin care rugam sa mi se calculeze vechimea sa stiu ce grad de salarizare mi se cuvine la care nu am primit raspuns.
In ianuarie 2016 am depus o alta cerere prin care ceream gradul I, nestiind la acea vreme ca pentru artisti studii superioare gradul maxim este I A. N-am primit raspuns si m-am prezentat in audienta la presedintele Consiliului Judetean domnul Adrian Tutuianu si la indicatia dumnealui am lasat la C.J. o cerere; La cateva zile am fost chemata de managerul centrului domnul Ionut Lascaie deranjat ca am trecut peste autoritatea dumnealui. M-a amanat din cauza bugetului pana in luna iulie 2016 la suplimentare. La aceasta data mi-a spus ca nu a primit suplimentare de buget si sa merg sa-mi dea grade Adrian Tutuianu daca tot mi-am permis sa cer grade la C.J. Nevoita fiind am mers din nou la C.J. mai ales ca intre timp salartiatii din cadrul Institutiei vorbeau pe la colturi ca doi membrii ai orchestrei care fusesera angajati in anul 2000 o data cu mine, tot pe studii medi si cu definitivare de studii intre timp avand sub 15 ani vechime aveau deja gradele I si I A. Domnul Adrian Tutuianu a delegat pe domnul Cornel Stefan, la acea vreme vicepresedinte a C.J. sa preia sesizarea, sa se ocupe de caz si daca am dreptul sa primesc cele doua grade meritate. Bineinteles ca nimeni nu a verificat si rezolvat acest lucru. Iar in decembrie 2016 am actionat institutia in judecata. Atunci a inceput un proces de hartuire profesionala netinand cont de merite si abuzand fiecare de functia lui in insitutie. Pe parcursul anului 2016 am primit doua fise de evaluare semnate de dirijorul orchestrei Ionut Dumitrescu si noua sefa a sectiei de folclor Adriana Ion, amandoua cu calificativul Bun, toti ceilalti membrii ai orchestrei avand calificativul Foarte Bun. In urma contestatiilor, am primit doua noi fise de evaluare, cu calificativul Foarte Bun si punctaj maxim semnate de managerul Ionut Lascaie, fara a mi se comunica motivul pentru care punctajul era scazut pe primele fise. Mentionez ca in aprilie 2015 a aparut Legea 71/ 2015 care reglementeaza salariul bugetarilor cu – obligatia de a face – in urma careia orice salariat bugetar trebuia sa primeasca drepturile salariale in functie de vechime si merite. Se pare ca in cadrul Centrului de Cultura Dambovita , de aceasta lege a beneficiat o parte dintre salariati , la alegerea conducerii institutiei.
In ianuarie 2017 , apare Ordonanta de Urgenta, nr 2 din 6 ianuarie 2017, prin care se majora salariul artistilor cu 50 %. Dirijorul si sefa sectiei au hotarat ca nu santem artisti , ca vom primi 20 % , deoarece managerul impreuna cu presedintele CJ , la acea vreme domnul Oprea Alexandru doresc sa schimbe contractele permanente de munca ale orchestrei cu o jumatate de norma salariala , dar cu program intreg de lucru , si ca ar fi bine sa ne multumim cu 20 % si sa ramanem cu norma intreaga ; hotarare pe care a trebuit sa o acceptam . Eu am mers in audienta la domnul senator Adrian Tutuianu care mi-a spus ca beneficiem de 50 %, fiind artisti, motiv pentru care am actionat in judecata instituia si pentru aceasta nedreptate, castigand procesul in decembrie 2017 la Judecatoria Targoviste, in acest moment procesul fiind la Curtea de Apel Ploiesti, apel depus de institutie. Mentionez ca in tara au fost majorate salariile artistilor cu 50 % si a celor din centrele de cultura, deoarece au calitatea de institutie de spectacole atata timp cat in cadrul lor exista sectii muzicale cu care se organizeaza concerte la cerere si contra cost, artisti ce sunt incadrati conform Legii 284 din 2010 si primesc drepturile ordonantei din ianuarie 2017. Tot in decembrie 2017 am castigat in instanta la Targoviste gradul I cu incadrare de la 20 de ani vechime, adica din anul 2012 cand aveam 25 de ani vechime pe studii medii. La apelul facut de institutie pentru acest proces, se incearca inducerea in eroare a instantei de apel, motivand ca nu-mi pot da drepturile salariale pe gradul 1, deoarece sunt incadrata pe gradul I, lucru neadevarat, sustinut si semnat de managerul Ionut Lascaie si jurista institutiei doamna Luchiana Oprea. In decembrie 2017, cele 3 posturi de solist cu gradul II, studii superioare (inclusiv al meu) au fost transformate in gradul I, fiind invitata sa sustin examen de promovare, lucru nepermis mie de lege, fiind in litigiu, deoarece aveam dreptul la gradul I A, din anul 2015, conform expertizei contabile din proces, iar in noiembrie 2018 avand anii si vechimea de pensie nu m-ar fi ajutat la punctul de pensie. De fapt acesta este motivul litigiului meu cu institutia, care m-a nedreptatit de drepturile salariale care mi se cuveneau conform legilor in vigoare.
Fisa de evaluare pe 2017, semnata de sefa sectiei Adriana Ion, avea calificativul Foarte Bine si punctajul 4.71; manajerul nu a fost de acord si a dat pe aceeasi fisa calificativul Bine; am constestat acest lucru si primesc o noua fisa de evaluare cu Foarte Bine si punctaj 4.51 avand punctaj scazut nejustificat. Atasez copie dupa fisa si contestatie.
Doresc sa fie prezentata public aceasta situatie, deoarece exista si alte institutii, in care drepturile salariale ale unor angajati nu sunt respectate iar alti salariati (inclusiv in centrul de cultura Dambovita) au avut posibilitatea sa-si mareasca salariile dupa bunul plac. Voi face cunoscuta aceasta situatie si Ministerului Muncii, primului ministru al Romaniei, Ministerului Justitiei si Curtii de Conturi Dambovita si altor foruri superioare; doresc sa aduc la cunostinta faptul ca nu sunt respectate drepturile salariatilor de catre conducerile institutiilor, acestia nerespectand legile date de guvern pentru toti salariatii, marindu-si doar salariile lor dupa bunul plac. (Rodica Voicu, solist vocal Orchestra Chindia, Centrul Judetean de Cultura Dambovita)

Anchete
Mircea Geoană: România trebuie să atragă investiții și să-și extindă parteneriatele economice
Fostul secretar general adjunct al NATO consideră că România trebuie să-și păstreze ancorarea euroatlantică, dar să caute oportunități economice și în India, Orientul Mijlociu și statele din Golf.
Viitorul economic al României depinde de atragerea investițiilor, valorificarea poziției geografice și diversificarea parteneriatelor, susține Mircea Geoană. Într-un interviu acordat publicației Libertatea, în contextul conferinței Institutului Aspen România, acesta a avertizat că reducerea fondurilor europene va pune presiune pe gestionarea banilor publici și va obliga țara să caute noi surse de finanțare.
Parteneriate dincolo de spațiul euroatlantic
Geoană afirmă că România trebuie să-și mențină angajamentele față de partenerii occidentali, fără ca relațiile economice să se limiteze la spațiul euroatlantic.
„Pentru România nu există o altă variantă decât a rămâne extrem de ancorați în lumea euroatlantică, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie o relație exclusivă”, a spus el.
În opinia sa, România ar trebui să intensifice cooperarea economică cu India, țările din Orientul Mijlociu și statele din Golf, valorificând oportunitățile oferite de schimbările din economia globală.
Poziția geografică, un potențial avantaj economic
Fostul oficial NATO consideră că amplasarea României poate susține dezvoltarea unor conexiuni comerciale între mai multe regiuni. Pentru ca acest potențial să se concretizeze, sunt necesare investiții în infrastructură și în legăturile comerciale regionale.
Geoană descrie România drept o posibilă „placă turnantă multiregională” — un rol care, în viziunea sa, ar putea contribui la atragerea capitalului și la extinderea schimburilor economice.
Infrastructura tehnologică și energetică, provocări pentru investiții
Printre vulnerabilitățile semnalate de Geoană se numără lipsa unor centre de date de mari dimensiuni și capacitatea insuficientă a rețelelor energetice. Acestea sunt infrastructuri importante pentru dezvoltarea industriilor viitorului și pentru atragerea unor investiții strategice, a susținut el.
Geoană a mai subliniat necesitatea protejării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, inclusiv a celor din proiectul Neptun Deep. Exploatarea gazelor din perimetru este programată să înceapă în 2027, iar securizarea resurselor a fost prezentată drept o prioritate strategică pentru România.
Anchete
Trafic intens de marfă în Vama Siret: aproximativ 370 de camioane așteaptă ieșirea din țară, după ce 400 au fost procesate în ultimele 24 de ore
Valorile de trafic pentru transportul de marfă se mențin ridicate în Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret, pe sensul de ieșire din România. Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Sectorului Poliției de Frontieră Siret, în prezent, pe teritoriul țării noastre se află aproximativ 370 de automarfare în așteptarea efectuării formalităților de control.
Presiunea asupra punctului vamal rămâne constantă, în condițiile în care, pe parcursul ultimelor 24 de ore, polițiștii de frontieră au procesat deja circa 400 de camioane pe artera destinată transportului de mărfuri, pe sensul către Ucraina.
Control complex la frontiera externă a Uniunii Europene
Autoritățile reamintesc că PTF Siret funcționează ca punct de trecere situat la granița externă a Uniunii Europene, ceea ce presupune proceduri riguroase de verificare. Ritmul de procesare a vehiculelor de mare tonaj nu depinde exclusiv de Poliția de Frontieră Română, ci este condiționat de activitatea cumulată a mai multor instituții cu atribuții specifice, atât de pe partea română, cât și de pe partea ucraineană.
Măsuri luate pentru fluidizarea circulației
Pentru reducerea timpilor de așteptare și gestionarea eficientă a coloanelor de camioane, la nivelul Sectorului Poliției de Frontieră Siret au fost dispuse mai multe măsuri operative:
- Utilizarea la capacitate maximă a infrastructurii rutiere și de control disponibile în punctul de trecere;
- Suplimentarea efectivelor de personal pe arterele de verificare, ori de câte ori situația din teren o impune;
- Menținerea unui dialog permanent și a coordonării directe cu autoritățile de frontieră din Ucraina pentru sincronizarea preluării automarfarelor.
Reprezentanții Poliției de Frontieră monitorizează evoluția fluxului de transport și vor reveni cu actualizări pe măsură ce situația din teren se modifică. (Paul D.).
Anchete
Justiția în direct și la oră de vârf: Cum se transformă dosarele penale în seriale TV sub privirea mută a instituțiilor
Într-o Românie în care secretul anchetei pare să fi devenit doar o sugestie facultativă pentru naivi, spectacolul telejustiției își rulează nestingherit un nou episod. Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției, asistăm la o liniște instituțională asurzitoare în jurul dosarului lui Călin Georgescu: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) nu a deschis încă niciun dosar privind divulgarea de informații nepublice, Inspecția Judiciară pare intrată în concediu de odihnă prelungit, iar Tribunalul Ilfov păstrează o tăcere demnă de un ordin monahal.
Totul pornește de la transformarea sufrageriei inculpatului în platou de televiziune. Potrivit publicației Gândul, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este pur și simplu asaltat de sesizările cetățenilor revoltați, după ce postul Antena 3 a difuzat imagini și planșe foto realizate chiar în timpul percheziției domiciliare din casa lui Călin Georgescu, aflat în prezent în stare de arest. Practic, probele din dosar au făcut escală mai întâi pe micile ecrane, înainte să fie analizate temeinic în sala de judecată.
Inspecția Judiciară și arta subtilă a privitului în altă parte
Revolta publicului care cere intervenția CSM și declanșarea unei verificări pare să se lovească de un zid de indiferență birocratică. În comentariul său acid, Lumea Justiției remarcă faptul că Inspecția Judiciară ar fi trebuit deja să se autosesizeze, lansând ipoteza că instituția ar fi „paralizată de frica Sistemului” în fața unei execuții publice.
Când vine vorba de scurgeri spectaculoase către presă, vigilența organelor de control pare să funcționeze cu încetinitorul, de parcă fotografiile din dosarele penale s-ar încărca singure pe serverele televiziunilor de știri, printr-un miracol tehnologic inexplicabil.
Codul Penal, această lectură facultativă pentru zilele ploioase
Dincolo de ironia situației, jurnaliștii de la Lumea Justiției mută reflectorul pe Parchetul General, condus de Cristina Chiriac, subliniind că instituția nu are doar opțiunea morală, ci obligația legală de a deschide o anchetă pentru a identifica curierul invizibil care a livrat pozele către Antena 3.
Pentru cei care au rătăcit Codul Penal printre sertarele instituțiilor, sursa citată reamintește negru pe alb că livrarea de probe la televizor nu este sport național, ci infracțiune în toată regula:
- Compromiterea intereselor justiției (Art. 277, alin. 2): Funcționarul public care dezvăluie fără drept mijloace de probă sau înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de o soluție definitivă, riscă închisoare de la o lună la un an sau amendă.
- Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (Art. 304, alin. 1 și 2): Scurgerea informațiilor nedestinate publicității de către cei care le cunosc prin natura funcției – sau chiar de către cei care doar iau cunoștință de ele – se pedepsește cu închisoare (de la 3 luni la 3 ani pentru funcționari, respectiv de la o lună la un an pentru alte persoane) sau cu amendă.
După cum punctează tăios Lumea Justiției, dacă PICCJ alege să asiste impasibil la acest festival al probelor televizate fără să declanșeze o urmărire penală, concluzia logică a autorilor este că Parchetul General închide ochii în fața unei infracțiuni evidente.
Jocul de-a „nu sunt eu” și tăcerea mormântală de la Ilfov
În timp ce publicul încearcă să ghicească pe unde răsuflă conducta cu documente oficiale, instituțiile încep timid jocul pasării responsabilității. Pe de o parte, DIICOT s-a grăbit deja să nege oficial că ar fi sursa ultimului pachet de imagini difuzat de Antena 3. Totuși, Lumea Justiției privește cu scepticism această delimitare, amintind că un episod tras la indigo a avut loc chiar în ziua percheziției, pe 21 septembrie 2026. Atunci, un prim val de poze și date din interiorul locuinței a inundat spațiul public – materiale care, în opinia publicației citate, nu puteau proveni decât din zona procurorilor DIICOT sau a polițiștilor prezenți fizic la fața locului.
Pe de altă parte, în această piesă a absurdului judiciar mai există un actor principal care refuză să urce pe scenă: Tribunalul Ilfov. Deși dosarul lui Călin Georgescu a ajuns acolo în procedura de cameră preliminară – ceea ce, potrivit sursei citate, transformă instanța într-un punct vulnerabil de unde planșele foto ar fi putut pleca spre redacții –, instituția nu a emis niciun sunet până în acest moment.
Până când cineva din vârful magistraturii își va aminti că dosarele penale nu sunt cataloage publicitare pentru audiență TV, rămânem cu imaginea unei justiții în care toată lumea păzește legea, dar nimeni nu știe cine a lăsat ușa deschisă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 4 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!
-
Exclusivacum 3 zileStele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!
-
Exclusivacum 3 zileCosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției
-
Exclusivacum 2 zileGladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești
-
Exclusivacum 2 zileBule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileCând MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională




