Actualitate
Liviu Dragnea i-a dat lui Sebastian Ghiță 46 milioane de euro din Cadastru. Banii au mers în conturile Asesoft, Teamnet și XOR-IT
Instituția statului român care a trimis cei mai mulți bani în conturile firmelor lui Sebastian Ghiță este Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Este vorba de aproape 55 milioane de euro. Din această sumă, 46 milioane de euro au fost încasate cu girul lui Liviu Dragnea pe când acesta din urmă era ministru al Dezvoltării Regionale.
Banii pe care Ghiță i-a luat de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) s-au dus în conturile firmelor Asesoft, Teamnet și XOR-IT, toate deținute într-un fel sau altul de fostul politician, până de curând. Sumele au fost destinate achiziției de programe informatice, mentenanță, servere și consumabile pentru ANCPI încă din 2007.
2007, anul marilor începuturi
Tot în perioada când Sebastian Ghiță începea să facă afaceri cu Cadastrul debutau și operațiunile de vămuire, de către acesta, a contractelor IT scoase la licitație de instituțiile statului. Conform DNA, patronii unor firme ar fi acceptat să-i plătească lui Ghiță o „taxă de protecție“ pentru a câștiga contractele sau pentru ca acestea să se deruleze în bune condiții. Adică să-și primească la timp banii de la stat. Motivul: Sebastian Ghiță era unul dintre cei mai influenți afaceriști, protejat la cel mai înalt nivel.
A nășit și miruit pe toată lumea, în funcție de interesele sale. De exemplu, în anul 2006 a fost nașul de cununie al lui Codruț Șereș, ministrul Economiei și Comerțului în Guvernul Tări-ceanu. Procurorii anticorupție susțin că de prin 2007 Ghiță se lăuda că are influență asupra unor miniștri, cum ar fi Zsolt -Nagy și Valerian Vreme de la Comunicații, Eugen Nicolăescu şi Nicolae Bănicioiu – Sănătate, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general al APIA, Doru Nechiti. Dar și asupra fostului premier Victor Viorel Ponta.

Cadastrul, de la Interne la Dezvoltare
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) este una dintre cele mai râvnite instituții publice de către politicieni. Cine deține controlul asupra acesteia controlează modul în care este împărțit peste un miliard de euro. De ce un miliard de euro? Pentru că atât ar urma să coste implementarea unei modalități electronice de cadastrare în toată țara. Până în 2002, activitatea de cadastrare a funcționat în subordinea Guvernului, apoi a fost transferată în subordinea Ministerului de Interne.
În 2011, Elena Udrea a transferat-o în subordinea sa, adică la Ministerul Dezvoltării Regionale. Unde se află și acum. Marile tunuri date de Ghiță la -ANCPI au început acum zece ani, în 2007, când Cadastrul era în subordinea Internelor, iar ministerul era condus de liberalul Cristian David.
Primele 2,4 milioane de euro
În iunie 2007, la conducerea ANCPI a fost numit Robert Iulian Tatu de către ministrul de Interne, Cristian David. La câteva zile după ce Tatu a ajuns pe funcție, firma lui Sebastian Ghiță a primit primul contract, în valoare de aproximativ un milion de euro, pentru a livra imprimante și faxuri. După alte câteva zile, pe 25 iunie 2007, a mai primit un contract de 610.000 euro, pentru a livra 22 de servere. În aceeași zi, ANCPI a mai comandat servere în valoare de 130.000 euro.
Proasta gestiune a documentele din arhiva ANCPI l-a inspirat pe Ghiță: Asesoft s-a oferit să vândă un sistem de gestionare a arhivelor, pentru care a primit aproximativ 450.000 euro. Iar la finele anului 2007 a mai primit un mic contract, de 13.000 de euro, pentru servicii de imprimare, calibrare și securizare a etichetelor.
Astfel, firma lui Ghiță a primit în anul 2007 contracte în valoare de aproximativ 2,2 milioane euro. În anul 2008, Ghiță a mai prins un contract, în valoare de 209.000 euro, pentru furnizarea unor produse consumabile IT.
4,8 milioane de euro cu girul lui Nica
După alegerile parlamentare din 2008, Traian Băsescu a reușit să-l instaleze la Palatul Victoria pe Emil Boc de la PDL. Cabinetul de miniștri, însă, era format din politicieni de la PDL și PSD. Inclusiv prietenul lui Sebastian Ghiță, Victor Viorel Ponta, prinsese un loc în Guvern ca ministru pentru Relația cu Parlamentul. Tot atunci s-a schimbat și conducerea de la ANCPI – în locul lui Tatu a fost numit Mihai Busuioc, actualul secretar general al Guvernului.
La patru luni de la instalarea noului Guvern, în aprilie 2009, Teamnet (companie controlată de Sebastian Ghiță) a primit un contract de 4,8 milioane euro de la ANCPI pentru furnizarea sistemului cod de bare pentru arhivele de cărți funciare. Până în toamna lui 2009, Ministerul de Interne, în subordinea căruia func-ționa Cadastrul, a fost condus de pesedistul Dan Nica.
Nici două milioane de euro de la Vasile Blaga
La finele lui 2009, firma lui Sebastian Ghiță a mai primit un contract de peste un milion de euro pentru a presta servicii în folosul ANCPI. Un an mai târziu, în 2010, Teamnet a mai primit un contract, în valoare de 612.000 euro, pentru furnizarea unor etichete cu holograme personalizate pentru arhivarea cărților funciare și servicii de asistență tehnică.
Ambele contracte au fost atribuite companiilor lui Ghiță pe mandatul de ministru de Interne al lui Vasile Blaga. Ulterior, însă, ușile de la ANCPI au fost închise pentru firmele lui Sebastian Ghiță. Prin firma Asesoft, totuși, Ghiță a mai primit un contract în valoare de aproximativ 100.000 euro pentru servicii de mentenanță Red Hat la sistemul de operare Linux. Însă acesta era doar mărunțiș.
Ponta l-a montat pe omul lui Ilie Sârbu la ANCPI
Pe 7 mai 2012, însă, jocurile politice l-au făcut premier pe Victor Viorel Ponta. Una dintre primele măsuri luate de acesta a fost să trimită Corpul de Control la Cadastru pentru a controla cum s-au cheltuit fondurile publice. La mijloc era vorba, de fapt, de dorința lui Ponta de a-l schimba din funcția de șef al ANCPI pe Mihai Busuioc, considerat loial altora.
Ceea ce s-a și întâmplat: Corpul de Control a identificat mai multe nereguli în derularea unui proiect al ANCPI pentru care Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a împrumutat România cu peste 47 milioane de euro. Principalul responsabil a fost șeful ANCPI, Mihai Busuioc. În locul acestuia a fost numit Marius Arthur Ursu, unul dintre apropiații lui Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta. Mai mult, odată cu schimbarea lui Busuioc din fruntea ANCPI, firmele lui Ghiță au devenit principalul furnizor de softuri și echipamente IT.
Dragnea, Moș Crăciun pentru Ghiță: 38.200.000 euro
Pe 21 decembrie 2012, premierul Victor Ponta l-a numit pe Liviu Dragnea la șefia Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În subordinea acestui minister se afla și ANCPI, încă din 2011. Înainte cu două săptămâni ca Dragnea să preia mandatul la Dezvoltare, pe 8 decembrie 2012, directorul Marius Arthur Ursu anunțase organizarea unei licitații.
Aceasta, împărțită în trei loturi, viza servicii de conversie cărți funciare într-o bază de date textuală și arhiva digitală în județele Bistrița-Năsăud, Mureș, Bihor, Alba, Caraș-Severin, Harghita, Arad, Brașov, Timiș. Valoarea estimată a contractului a fost stabilită la 48,2 milioane euro. Un an mai târziu, în preajma sărbătorilor de Crăciun din anul 2013 (mai exact, pe 23 decembrie) s-a semnat contractul cu firma Teamnet International SA, pentru toate cele trei loturi. Valoarea totală a contractului a fost stabilită la aproximativ 171,3 milioane lei, adică 38,2 milioane euro.
Moșu’ Dragnea, alte 7,74 milioane euro pentru Teamnet
Tot în mandatul de ministru al lui Liviu Dragnea, ANCPI a anunțat organizarea unei licitații pentru realizarea unui sistem informatic integrat de cadastru și publicitate imobiliară. Prin acest proiect se dorea achiziționarea de servicii de analiză, proiectare și realizare a sistemului E-Terra 3. Valoarea estimată a contractului a fost de 9,77 milioane euro, iar banii erau asigurați din fonduri europene. Pentru acest contract au fost depuse trei oferte: una din partea -Teamnet International (firma lui Ghiță), a doua din partea asocierii de firme En-Genius Solutions și Bull România, iar a treia din partea Star Storage în asociere cu Indra Sistem.
Comisia de evaluare a licitației a respins ofertele depuse de cele două grupuri de firme, astfel că în cursa pentru atribuirea contractului a rămas doar Teamnet International. Conform anunțului de atribuire a licitației, pe 29 decembrie 2014 firma lui Ghiță a primit contractul, pentru suma de 7,74 milioane euro.
Programul E-Terra al ANCPI, plin de erori
Firma Teamnet International a realizat programul E-Terra pentru ANCPI, însă acesta nu funcționează integral. Acest sistem informatic integrat de cadastru și publicitate imobiliară este principalul sistem informatic al Agenției prin care se realizează administrarea evidenței electronice de cadastru.
Sursă din ANCPI: „Programul este un eșec“
În noiembrie 2016, programul E-Terra 3 a blocat piața imobiliară pentru că nu a funcționat timp de zece zile. Cadastriștii susțin că programul funcționează, în medie, trei zile din cinci.
Angajații de la Cadastru au constatat că programul conține o serie de erori, iar în unele cazuri nu funcționează deloc. Unul dintre angajații de la Cadastru a povestit pentru RL, sub protecția anonimatului, că acest program este un eșec. De exemplu, una dintre erori constă în faptul că nu identifică cartea funciară. „Un cetățean a cerut un extras de carte funciară la zi, pentru că el avea o copie mai veche. Programul nu a găsit cartea funciară, deși era evident că aceasta există în forma fizică. Omul a crezut că nu vreau să-i dau documentul și mi-a făcut plângere penală la poliție. Am zeci de colegi din întreaga țară care au plângeri la poliție din acest motiv. Noi suntem anchetați penal, dar firma și-a luat banii“, a spus sursa din ANCPI.
Teamnet, în insolvență
Teamnet a fost înființată de afaceristul Sebastian Ghiță în anul 2001, ca parte a grupului de firme Asesoft. În august 2012, cu câteva luni înainte de a ajunge deputat în Parlamentul României, Sebastian Ghiță a anunțat că și-a vândut acțiunile deținute la Teamnet. Conform Registrului Comerțului, Teamnet International are ca acționari opt firme, printre care și International Finance Corporation, divizia de investiții a Băncii Mondiale, dar și Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre din Grecia.
Președintele Consiliului de Administrație este Bogdan Padiu, considerat mâna dreaptă a lui Sebastian Ghiță. Mai mult, Padiu și Ghiță au fost colegi de liceu. Bogdan Padiu este căsătorit cu Maria Luiza Padiu, fostă judecătoare la Judecătoria Sectorului 3. Judecătoarea Padiu și-a dat demisia din magistratură la începutul anului 2012. Soții Padiu dețin împreună societatea Invest Guidance. Maria Luiza Padiu deține și 25% din firma TNI Stock Invest, restul părților sociale fiind deținute de oamenii lui Sebastian Ghiță.
Firma Teamnet International se află în insolvență și este administrată judiciar provizoriu de Trust Insolvency SPRL, reprezentată de Dana Rădulescu.
La pachet cu Asesoft, acuzații de spălare de bani
Direcția Națională Anticorupție a solicitat Registrului Comerțului să notifice firmele Teamnet International și Asesoft International cu interdicția de a fi dizolvate sau lichidate pentru că sunt urmărite penal. Cele două firme sunt acuzate de complicitate la trafic de influență în formă continuată și spălarea banilor. „De asemenea, în cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, asupra bunurilor imobile aparținând inculpatelor S.C. Asesoft International S.A. și S.C. Teamnet International S.A. până la concurența sumelor de 13.299.972 lei, respectiv 23.195.578,2 lei“, se menționează într-un comunicat al DNA.
ACUZAȚII. Ghiță, șpăgi de la patronii din IT
Fostul deputat Sebastian Ghiță este acuzat că, din anul 2007, a început să perceapă comisioane sub forma unor contracte fictive pentru a facilita patronilor din industria IT să obțină contracte publice sau să intervină pe lângă reprezentanții statului pentru a nu bloca proiectele. De exemplu, Sebastian Ghiță a primit, între 2007 și 2014, de la firma Siveco, patronată de Irina Socol, nu mai puțin de 22,8 milioane lei.
„În schimbul acestei sume de bani, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian a promis că își va exercita influența asupra factorilor decizionali și funcționarilor publici din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, CNAS, Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Spitalului Județean de Urgență Ploiești, Consiliului Județean Tulcea, Consiliului Județean Brașov, în vederea atribuirii și derulării în bune condiții (fără impedimente la acordarea plăților) a contractelor finanțate din fonduri publice încheiate cu societatea respectivă“, susține DNA într-un comunicat de presă emis în februarie 2017.
INVESTIGAȚIE. Mărirea și decăderea lui Ghiță
RL publică, începând de astăzi, un serial de investigații jurnalistice care va radiografia întreaga rețea de afaceri cu statul a lui Sebastian Ghiță. Această serie de anchete bazată pe date certe și fapte fără dubiu va devoala mecanismul prin care instituții-cheie ale statului român și-au pus interesele strategice în mâinile lui Sebastian Ghiță. Mai mult, au plătit câteva sute de milioane de euro în conturile firmelor controlate de fostul deputat PSD. Bilanțul e uluitor: în puțin mai mult de o decadă, zeci de instituții publice au acordat mii de contracte companiilor deținute de Ghiță.
Romania Libera
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Actualitate
Alarmă roșie în spațiu: Programul american de apărare antirachetă, amenințat de eșec
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
Actualitate
Forța spațială redefinește supravegherea orbitală: Programul RG-XX, Refueling inovator și o nouă strategie de achiziție
Forța Spațială americană se pregătește să transforme modul în care își achiziționează și operează sateliții de supraveghere. Noul program, denumit RG-XX, care va înlocui constelația actuală GSSAP, va fi implementat printr-un proces de achiziție flexibil, de tip „la cerere”, implicând mai mulți furnizori calificați. Această abordare strategică, anunțată de colonelul Byron McClain, ofițer executiv de program pentru Space Combat Power la Space Systems Command (SSC), permite Forței Spațiale să se adapteze rapid nevoilor operaționale și constrângerilor bugetare anuale.
Achiziție „la rulou”: Flexibilitate într-un mediu incert
SSC a lansat deja o cerere de propuneri pentru un contract de tip Indefinite Delivery, Indefinite Quantity (ID/IQ), cunoscut sub numele de cod „Andromeda”, care va permite atribuirea de contracte multiple către diverși furnizori. Această flexibilitate este considerată esențială, având în vedere că numărul exact de sateliți RG-XX necesari este încă necunoscut. Cantitatea finală va depinde de costurile sistemelor individuale, de fondurile disponibile și de nevoile misiunii. Col. McClain a subliniat că această strategie de achiziție iterativă va permite Forței Spațiale să integreze noi capabilități și să răspundă evoluțiilor tehnologice sau operaționale mult mai rapid, valorificând dinamismul industriei comerciale.
Revoluția Refuelingului orbital: O premieră crucială
O caracteristică definitorie a sateliților RG-XX va fi capacitatea lor de realimentare în orbită, o premieră pentru Forța Spațială. Această inovație le va conferi o manevrabilitate superioară față de predecesorii lor GSSAP și va extinde semnificativ durata de viață operațională. Obiectivul este de a oferi un avantaj crucial în jocul tot mai complex de „ascunselea” orbitală cu puteri precum Rusia și China. McClain a declarat că această cerință de realimentare este un pas fundamental pentru a „pune bazele” unor decizii pe termen lung privind viabilitatea economică și operațională a realimentării spațiale, chiar dacă arhitectura finală a acesteia este încă în curs de definire, în parteneriat cu industria.
Sisteme terestre comune: Spre simplificare și eficiență
Un alt aspect strategic abordat este standardizarea sistemelor terestre. Pentru a evita proliferarea unor infrastructuri de comandă disparate, Forța Spațială colaborează cu Mission Delta 9, unitatea de Război Orbital a Comandamentului de Operațiuni Spațiale, pentru a dezvolta un sistem terestru comun. Există, de asemenea, posibilitatea ca RG-XX să utilizeze sisteme terestre existente sau să adapteze capabilități temporare din alte programe clasificate, o abordare menită să eficientizeze operațiunile și să reducă costurile.
O cursă contra cronometru și contra adversarilor
Deși nu există un calendar ferm pentru lansarea primilor sateliți RG-XX, Col. McClain a exprimat dorința de a avansa „cât mai repede posibil”. Selecția furnizorilor calificați sub contractul ID/IQ este așteptată până la începutul lunii martie, primele comenzi urmând să fie emise la scurt timp după aceea. Această strategie subliniază urgența cu care Forța Spațială își modernizează capabilitățile de supraveghere pentru a-și menține avantajul într-un domeniu spațial din ce în ce mai disputat.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 21 de oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 21 de oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



