Anchete
EXCLUSIV/ Andronache Florian era “omul de legatura” dintre MJ si renumitul general Dumitru Dumbrava – seful Directiei Juridice din SRI, in baza Protocoalelor ilegale semnate dintre cele doua institutii
Motto: „Mi-erai coardă, ți-eram pește / Și împărțeam patul frățește. / Dar tu, coardă, m-ai trădatu’ / Și cu altu’ te-ai culcatu’ / Ti dam, ti dam, ti dadada dam.”(Cântec de jale și arest).
DE LA PORTAR LA SRI PRAHOVA DIRECT CONSILIER AL MINISTRULUI JUSTITIEI SI ULTERIOR REVENIT CA OFITER LA SECTORUL W LA DJI PRAHOVA UNDE ACTIVEAZA IN PREZENT! Curat murdar, coane Fănică!
Una din cele patru persoane care au intrat, în anul 2013, în arhiva SIPA, secretizată, este Florian Teodor Andronache, care, în perioada respectivă, era consilier al ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, dar și ofițer activ al Serviciului Român de Informații, după cum a dezvăluit jurnalistul Sabin Orcan, în emisiunea X-Press. În replică, Robert Cazanciuc, vărul fostului premier PSD Victor Ponta, a declarat că Andronache, Marius Ștef, Adrian Oltenaș și Nicolae Tiliban au intrat în arhivă ca să înlocuiască un bec.
În februarie 2015, fostul ofițer SRI Adrian Radu a arătat, în emisiunea X-Press, moderată de directorul editorial al Rl, Sabin Orcan, că unul din consilierii lui Cazanciuc, Florian Teodor Andronache, era și ofițer activ în Serviciul Român de Informații. „Coldea încalcă Legea siguranței naționale pentru că îl trimite la Ministerul Justiției ca și consilier al unui om politic, și mai mult de atât pune sub semnul întrebării independența justiției”, preciza, atunci, fostul ofițer.

Conform declarațiilor de avere din 2013 și 2014, Andronache era plătit de SRI în timp ce era și consilier. Astfel, el a menționat la rubrica “Sursa Venitului: numele, adresa” Serviciul Român de Informații. Mai exact, în declarația din 2013, Florian Teodor Andronache a indicat “Serviciul Roman de Informatii”, iar in declaratia din 2014 Florian Teodor Andronache a indicat “UM 0735 Ploiesti”, care este o unitate militară care aparține SRI.
În timpul liber, Andronache, fin al lui Robert Cazanciuc, era pasionat de birdwatching.
Explicația lui Cazanciuc: Toate sigiliile de la camerele în care erau depozitate efectiv documentele erau intacte
Ministrul Justiției din anul 2013 era Robert Cazanciuc, care a declarat că, la vremea respectivă, s-a făcut o comisie din patru persoane care să intre pe holul exterior camerelor sigilate unde erau depozitate documentele arhivei SIPA, pentru că se stricase un bec.
”S-a semnat un ordin pentru o comisie din patru persoane. (…) Era o comisie care a constatat o chestiune tehnică. Nu știau dinainte despre ce e vorba. (…) Membrii comisiei, care erau toți cu diverse funcții și responsabilități pe zona de documente clasificate, doar aceia au intrat într-un hol din zona în care se află depozitată arhiva SIPA. Au verificat instalația de iluminat, au schimbat un bec și au părăsit acea incintă constatând că toate sigiliile de la camerele în care erau depozitate efectiv documentele erau intacte. (…) Nu am primit niciodată nicio informație eu, direct la minister, oficial, neoficial, în afară de ce a apărut in spațiul public la un moment dat despre documente SIPA că ar fi fost sustrase în timpul mandatului meu. La momentul predării-primirii mandatului nu a avut informații despre faptul că s-ar fi întâmplat ceva în mandatul anterior legat de arhiva SIPA”, a declarat Cazanciuc, pentru agenția Agerpres.
Și judecătoarea Dana Gîrbovan, șefa Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), a reacționat, pe contul său de Facebook, referitor la prezența lui Andronache în arhiva SIPA.
„Ce a cautat un cadru SRI in arhiva SIPA in 2013? Ii felicit pe toti jurnalistii care au insistat pentru a se face lumina in legatura cu arhiva SIPA si pe ministrul justitiei Tudorel Toader pentru ca a facut acest prim pas, de a publica numele celor care au intrat in arhiva SIPA. Contrar celor spuse de unele persoane din presa, lamurirea tuturor aspectelor privind arhiva SIPA este imperativa pentru a clarifica aceasta pata neagra din justitia post-comunista romaneasca”, a scris Dana Gîrbovan.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a făcut publică lista persoanelor care au vizitat arhiva SIPA. După desființarea arhivei, 22 de „vizite” au fost consemnate în 22 procese verbale întocmite „cu ocazia sigilării/desigilării spațiilor în care a fost depozitată arhiva”.
Incepem, pentru a vă introduce în atmosfera de chantal, cu nr. 12718/281/2008 al Judecătoriei Ploieşti, în care reclamanta, doamna locotenent-colonel SRI în rezervă ANDRONACHE CRISTINA, l-a dat în judecată pe tatăl copilului ei, pârâtul colonel SRI în rezervă PÂLTÂNEA CORNELIU, pentru stabilire domiciliu minor. Două menţiuni complet “nesemnificative” avem a vă face: doamna reclamantă era măritată cu subofiţerul (ulterior ofiţer) SRI ANDRONACHE FLORIAN TEODOR (cel care a ajuns, prin utilizarea de pile tip bastard – pentru cunoscători! –, consilier al ministrului Justiţiei, ROBERT CAZANCIUC), iar domnul pârât era căsătorit cu … soţia dânsului, pe care nu o numim din respect pentru câte a pătimit. Curat murdar, coane Fănică!
Cine este ANDRONACHE CRISTINA?
Desi minionă si usor cam slabuta, moldoveanca la origine, in tineretea ei CRISTINA a fost o femeie frumoasa, cu sex appeal. A fost, initial, procuror la Procuratura Locala Brasov. Deoarece la SRI Prahova se vacantase postul de ofiter cu asigurarea legalitatii, sotul sau, care era subofiter SRI la Prahova, cu prijinul acordat si de nasul de cununie, fostul ministru de interne Doru Viorel Ursu, a adus-o in SRI pe sotie, la Sectia Prahova. Ulterior, ANDRONACHE CRISTINA a devenit una din amantele lui Păltânea Cornel, cu care are chiar un copil (daca va uitati pe profilul de Facebook, veti observa cat de mult seamana cu Paltanea). Din ratiuni pe care nu le intelegem, dar nici nu ne intereseaza, Florian Andronache a recunoscut copilul la starea civila, desi cunoaste ca nu este al sau.
Cum v-am mai povestit, conform surselor noastre, ANDRONACHE CRISTINA a fost ajutată să dezvolte o carieră spectaculoasă. Atât de mare a fost influenţa lui Păltânea, încât a reuşit, la un moment dat, să o plaseze pe Cristina noastră în postura de consilier pe probleme juridice (si nu numai) al Directorului Serviciului Român de Informaţii Bucureşti, COSTIN GEORGESCU. O perioada a locuit in gazda, intr-o zona rezidentiala, pe o strada paralela cu Bulevardul Aviatorilor 021/6574439 (unde dezvolta o afacere de acoperire, Valachia), vizavi cumva de strada Povernei, unul din sediile SRI la acea vreme.
După ce s-a declanşat scandalul SRI Prahova, CRISTINA ANDRONACHE a fost dată afară din Serviciu, dar a continuat ca avocat in Baroul Bucuresti si a fost si administrator judiciar al F. C. Rapid in perioada 2012-2014.
Nici fostului sot nu i-a mers rau. “Incumetrindu-se” cu Paltanea, a reusit sa ajunga ofiter si si-a refacut viata, in a doua casatorie fiind cununat de bunul sau coleg de liceu si prieten, CAZANCIUC ROBERT, fost ministru al justitiei, care – pe mana cu directorul SRI de atunci, GEORGE–CRISTIAN MAIOR – l-a detasat nelegal pe ANDRONACHE FLORIAN TEODOR la Ministerul Justitiei in functia de consilier al ministrului pe probleme de protectie informatii clasificate (sic!).
Detasarea s-a efectuat in etape. A fost mutat de la DJI Prahova la Directia W Bucuresti ca, ulterior sa fie “detasat” in functia de consilier al ministrului pe probleme de protectie informatii clasificate. In fapt, Andronache Florian era “omul de legatura” dintre MJ si renumitul general Dumitru Dumbrava seful Directiei Juridice din SRI, in baza protocoalelor ilegale semnate dintre cele doua institutii.(Cutov Ina).
Anchete
Revanșa simbolică de la vârful CSM: Cristina Chiriac, prima întâlnire cu „opozanții” din Secția pentru procurori
Noul Procuror General al României a debutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, stând umăr la umăr cu vicepreședintele Bogdan Staicu, cel care i-a avizat negativ numirea la conducerea Ministerului Public.
La doar 24 de ore de la preluarea oficială a mandatului de Procuror General, Cristina Chiriac și-a făcut intrarea în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dincolo de ordinea de zi tehnică a ședinței, care a vizat reînvestirea judecătoarei ICCJ Simona Marcu la cârma Institutului Național al Magistraturii (INM), miza nevăzută a fost una de ordin diplomatic și de putere. Publicația Lumea Justiției a catalogat momentul drept o „întâlnire de gradul zero”, marcând prima interacțiune oficială a șefei PICCJ cu magistrații care s-au opus public ascensiunii sale.
Sub semnul „avizului negativ”: O vecinătate incomodă
Atmosfera din sala de plen a fost marcată de o ironie a sorții pe care observatorii sistemului judiciar nu au putut-o ignora. Cristina Chiriac s-a așezat la masa discuțiilor chiar lângă vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, unul dintre principalii săi adversari ideologici din timpul procesului de selecție.
Conform analizei publicate de Lumea Justiției, șefa Ministerului Public s-a aflat față în față cu întregul bloc de rezistență din Secția pentru procurori — format din Bogdan Staicu, Daniel Horodniceanu, Claudiu Sandu, Emilia Ion și Cătălina Sîntion. Aceștia sunt membrii care, prin votul lor, au încercat să blocheze numirea lui Chiriac, oferindu-i un aviz negativ care, în final, s-a dovedit a fi doar un obstacol simbolic depășit de decizia politică.
Tăcere strategică și curtoazie de fațadă
Deși revenită în Consiliu „pe cai mari”, din postura de șefă a tuturor procurorilor din România, Cristina Chiriac a ales o strategie a moderației. Pe parcursul ședinței, aceasta nu a avut nicio intervenție publică, preferând să observe dinamica forțelor dintr-un sistem care, cel puțin la nivel declarativ, trebuie să colaboreze pentru buna funcționare a justiției.
În timp ce în spațiul public nu au răzbătut semne de animozitate directă, tensiunea subiacentă rămâne un subiect de speculație pentru mediul juridic. Sursa citată notează că, în ciuda istoricului conflictual legat de avizarea sa, Chiriac a afișat o prezență „agreabilă vizual”, contrastând cu rigiditatea pozițiilor exprimate anterior în cadrul Secției pentru procurori.
Ministerul Public, sub o nouă eră a coabitării forțate
Prezența Cristinei Chiriac în CSM marchează începutul unei perioade complicate de coabitare. Este un test de maturitate pentru instituție: pe de o parte, o șefă de Parchet General care a demonstrat că poate trece peste vetoul colegilor săi, iar pe de altă parte, o Secție de procurori care trebuie să lucreze acum cu persoana căreia i-a contestat competența sau viziunea.
Rămâne de văzut dacă această „pace de fațadă” surprinsă de jurnaliști se va traduce într-o colaborare instituțională reală sau dacă ședințele viitoare vor scoate la iveală fisuri adânci într-un sistem și așa măcinat de orgolii și viziuni divergente. (Irinel I.).
Anchete
Verdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
Într-o mișcare ce reaprinde controversele în jurul unuia dintre cei mai vocali magistrați din sistem, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis o manevră procedurală neașteptată. Deși ieri, 15 aprilie 2026, era așteptată o pronunțare definitivă în dosarul procurorului militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, verdictul a fost suspendat printr-o repunere pe rol a cauzei.
Manevra de ultim moment: Cererea care a blocat decizia CSM
Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, completul de judecată disciplinară ar fi trebuit să tranșeze miercuri dosarul nr. 14/P/2023. Cu toate acestea, magistrații din CSM au decis să redeschidă dezbaterile pentru a pune în discuția părților elementele invocate de procurorul Pîrlog într-o cerere depusă chiar în ajunul pronunțării, pe 14 aprilie.
Prin această decizie, surpriză pentru observatorii sistemului judiciar, următorul termen de judecată a fost fixat abia pentru data de 27 mai 2026. Această amânare prelungește starea de incertitudine juridică asupra acțiunilor procurorului militar, oferindu-i acestuia o nouă fereastră de apărare.
Acuzațiile Inspecției Judiciare: Sfidarea ordinelor ierarhice sub lupă
Miezul acestui dosar, instrumentat de Inspecția Judiciară, vizează o abatere disciplinară prevăzută de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, Bogdan Pîrlog este cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii prevăzute la art. 271 lit. f, care sancționează „nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea”.
Cazul ridică semne de întrebare asupra disciplinei în cadrul parchetelor militare și asupra modului în care ordinele administrative sunt interpretate sau ignorate. Dacă acuzațiile se confirmă, procurorul riscă sancțiuni care pot merge de la avertisment până la excluderea din magistratură, într-un context în care activitatea sa a fost marcată constant de conflicte cu vârful ierarhiei judiciare.
Suspans prelungit până în pragul vacanței judiciare
Modul în care este gestionat calendarul procesual a atras comentarii acide în spațiul public. Jurnaliștii de la Lumea Justiției notează, sub o notă ironică, faptul că amânarea până la finalul lunii mai ar putea împinge o eventuală sentință spre toamnă, protejând astfel programul estival al magistratului.
Indiferent dacă rezultatul final va fi o sancțiune dură sau o „spălare” a imaginii procurorului, miza rămâne uriașă pentru autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii. Până la termenul din 27 mai, dosarul Pîrlog rămâne o pată de incertitudine pe agenda Secției pentru procurori, într-un an în care integritatea și subordonarea legală sunt teme centrale în justiția română. (Irinel I.).
Anchete
O nouă eră la vârful marilor parchete: Schimbarea de gardă care a aruncat în aer liniștea taberei #rezist
Miercuri, 15 aprilie 2026, marchează un punct de cotitură în arhitectura Justiției din România. În timp ce noii lideri ai parchetelor își preiau oficial mandatele, scena politică este zguduită de un val de nemulțumire radicală, vizându-l direct pe președintele Nicușor Dan, considerat acum „persona non-grata” de către foștii săi aliați.
„Marea instalare”: Numele care vor decide cursul dosarelor grele
Începând de astăzi, mecanismele de forță ale Justiției române funcționează sub o nouă comandă. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, ziua de 15 aprilie a devenit un reper de maximă importanță prin intrarea „în pâine” a noilor șefi care vor coordona activitatea Ministerului Public, a DNA și a DIICOT.
Lista celor care au preluat frâiele celor mai influente instituții de parchet îi include pe:
- Cristina Chiriac – Procuror General al României;
- Viorel Cerbu – Procuror-șef al DNA;
- Marius Ionel Ștefan – Procuror-șef adjunct al DNA;
- Codrin Horațiu Miron – Procuror-șef al DIICOT;
- Alex Florența – Procuror-șef adjunct al DIICOT.
Această configurație vine după o perioadă de dezbateri intense și tentative de blocaj, unele dintre figuri, precum Cristina Chiriac sau Alex Florența, fiind ținte predilecte ale unor campanii virulente de contestare din partea grupărilor civice și politice.
Nicușor Dan, sub tirul acuzațiilor de „trădare”: Furia grupării #rezist-USR
Reacțiile la aceste numiri nu s-au lăsat așteptate, transformând ziua de miercuri într-un moment de criză pentru tabăra #rezist-USR. Publicația Lumea Justiției subliniază faptul că entuziasmul de altădată pentru actualul șef al statului, Nicușor Dan, s-a evaporat complet, acesta fiind acum ținta unor accese de furie și injurături din partea propriului bazin electoral.
Miza acestei rupturi profunde este reprezentată de eșecul activiștilor de a stopa ascensiunea noilor procurori în funcții cheie. Pentru mulți dintre adepții curentului #rezist, semnătura președintelui pe decretele de numire a fost percepută ca un act de trădare, consolidând imaginea acestuia de lider care a abandonat agenda radicală în favoarea unei stabilități instituționale negociate.
Calendarul „zilelor triste” continuă: Urmează noi mutări strategice în luna iunie
Deși tabloul noii conduceri este aproape complet, calendarul schimbărilor nu se oprește aici. Absența unor nume sonore, precum Marius Voineag sau Marinela Mincă, din lista instalărilor de astăzi are o explicație procedurală simplă, dar cu implicații politice viitoare.
Conform surselor citate de Lumea Justiției, Marius Voineag își va prelua mandatul de adjunct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), iar Marinela Mincă va ocupa postul de adjunctă la DNA începând cu data de 30 iunie 2026. Această dată se anunță deja a fi un nou moment de tensiune maximă pentru opoziția de stradă, prelungind agonia unei grupări care se vede tot mai deconectată de pârghiile decizionale din sistemul judiciar. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 12 oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Featuredacum 5 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 5 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 5 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Featuredacum 5 zileRevoluție digitală la vârful spionajului american: DIA abandonează birocrația pentru o Inteligență Artificială de „viteză maximă”



